Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 608/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 608/
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marius Marcian
GREFIER:
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de petentul G, împotriva deciziei penale nr. 138 din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosar nr- - sentința penală nr. 38 din 18 martie 2008 pronunțată de Judecătoria Făurei în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns petentul G lipsă fiind intimații făptuitori,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că Tribunalul Brăila cu adresă înaintează la dosar motivele de recurs formulate de recurentul petent
Curtea pune în discuție excepția inadmisibilității recursului declarat de petentul
Petentul G arată că a formulat niște precizări pe care le-a depus la dosar. Solicită să se constate că a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 138 din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila și să se trateze cu mare seriozitate această problemă, respectiv asupra încălcării legii de către procurorii și judecătorii de la
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca inadmisibil întrucât nu se poate formula recurs la recurs.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 38 din 18 martie 2008, Judecătoria Făureia respins ca nefondată plângerea formulată de petenții G și împotriva Rezoluției Prim Procurorului de pe lângă Tribunalul Brăila nr. 43/II/2/2008 prin care s-a menținut Rezoluția Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, pronunțată în dosarul nr. 372/P/2007.
S-au menținut în totalitate rezoluțiile sus menționate.
A fost obligat fiecare dintre petenți la plata a câte 20 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 9 mai 2007, numiții G și, domiciliați în sat, județul B s-au adresat Judecătoriei Făurei cu plângere împotriva făptuitorilor, și pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, constând în aceea că le-au lucrat în mod abuziv mai multe terenuri agricole.
Conform competenței, plângerea a fost înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, fapt ce i-a fost comunicat și numitului G care a continuat să se adreseze Judecătoriei Făurei cu privire la aceleași aspecte și în datele de 5 iunie 2007, 15 iunie 2007 și 5 septembrie 2007.
Cu ocazia cercetărilor, atât petentul G cât și petentul au refuzat să dea declarații organelor de poliție afirmând ca cercetarea să se efectueze de către instanța de judecată.
Prin rezoluția dată în dosarul nr. 372/P/2007 a Prim procurorului de pe lângă Judecătoria Făureis -a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor, și.
Împotriva acestei rezoluții petenții au formulat plângere la Judecătoria Făurei.
Prin încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2008 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea plângerii spre competentă soluționare Prim procurorului de pe lângă Tribunalul Brăila, care prin rezoluția nr. 43/II/2/2008 a respins plângerea formulată de petenți.
Împotriva acestor rezoluții au formulat plângere petenții G și.
În motivarea plângerii petentul G precizează că dosarul a fost scos ilegal de pe rol prin încheiere de ședință în loc de sentință și nu s-a arătat temeiul legal în baza căruia s-a dispus scoaterea de pe rol a dosarului.
Solicită să se aibă în vedere toate cererile și precizările depuse la dosar.
Plângerea s-a constatat a fi neîntemeiată.
Potrivit art. 220 alin. 1 Cod penal "ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimțământul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită în condițiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani".
Organele de cercetare penală, cu ocazia deplasării în termen au constatat că două din cele șapte parcele (parcela 19 din tarlaua 113/3 și parcela 5 din tarlaua 113/2) au fost abandonate și nelucrate, aceste aspecte fiind confirmate și de către Primăria, județul B care în cursul lunii septembrie a efectuat delimitarea parcelei 19.
Tarlaua 131, parcela 140 și tarlaua 130/3, parcela 23 a fost lucrată de " " SRL existând un acord scris pentru prima și verbal pentru a doua iar în ce privește parcela 59 din tarlaua 130/3, aceasta a fost vândută de proprietarul de drept prin G cu procură notarială către " " SRL, în cursul lunii iulie 2007.
În legătură cu parcela 37 din tarlaua 119/1, Primăria a comunicat că respectivul teren este în extravilanul satului și aparține familiei G care este lucrată ca grădină.
Conform declarației martorului, inginer agronom la PFA, a rezultat faptul că la începutul anului 2007 lucra termenul agricol din tarlaua 107/3 parcela 36 ce aparține familiei, iar pentru realizarea unor culturi semincere a efectuat schimb de teren cu numita, aceasta efectuând lucrări agricole pe parcela în cauză.
Pentru terenul agricol din parcela 36 martorul a declarat că a plătit către G suma de 1140 lei și i-a comunicat verbal despre schimbul efectuat cu. Schimbul de terenuri și plata către G nu s-a materializat în nici un document.
Concluzionând, în urma cercetărilor efectuate a rezultat că făptuitorii nu erau în posesia terenurilor respective, unele fiind nelucrate, altele cumpărate de o societate, iar un teren, care este proprietatea lui Gaf ost dat la schimb unui alt proprietar, astfel că instanța de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare de posesie și în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor.
Prin cererea formulată la data de 27 martie 2008, petenții G și au declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 38 din 18 martie 2008 pronunțată de Judecătoria Făurei, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
Sub aspectul nelegalității s-a invocat faptul că instanța de fond a pronunțat sentința recurată cu încălcarea prevederilor legale, privind cererile, citațiile, termenele, administrarea probelor, refuzându-se să se consemneze în încheierile de ședință unele mențiuni din precizările scrise și verbale și a respins anumite cereri privind studiul dosarului în timpul ședinței de judecată.
S-au mai invocat motive care exced cadrului procesual, întrucât vizează alte sentințe pronunțate.
Prin decizia penală nr. 138 din 23 mai 2008, Tribunalul Brăilaa respins ca nefondate recursurile declarate de recurenții petenți G și.
A menținut sentința atacată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală au fost obligați recurenții petenți la câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Brăilaa reținut următoarele:
Analizând sentința penală atacată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în raport de prevederile art. 3856Cod procedură penală s-a constatat că, în ceea ce privește nelegalitatea invocată de petenți, instanța de fond a soluționat cauza în raport de prevederile art. 2781Cod procedură penală ce instituie procedura în soluționarea plângerilor împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată și nu se constată neregularități procedurale care să conducă la nulitatea absolută.
Instanța de fond soluționând plângerea formulată de petenții G și a avut în vedere probele adminJ. la urmărirea penală și din care a rezultat că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare de posesie.
Este adevărat că petenții au invocat un schimb de terenuri efectuat între aceștia și, însă aceasta nu a rezultat din nici o probă administrată și chiar în condițiile existenței unui asemenea schimb, infracțiunea de tulburare de posesie este reglementată de prevederile art. 220 Cod penal, obiectul material al infracțiunii constituindu-l posesia asupra unui imobil.
Or, din probele adminJ. nu a rezultat că petenții ar fi avut vreun moment posesia asupra terenului agricol situat în parcela nr. 36 în extravilanul satului.
În raport de aceste considerente, tribunalul a apreciat că soluția pronunțată de Judecătoria Făurei este legală și temeinică, respingând recursurile declarate de petent ca fiind nefondate.
Împotriva deciziei penale nr. 138 din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, petentul Gad eclarat recurs.
În motivele de recurs, recurentul petent G arată că a formulat niște precizări pe care le-a depus la dosar. Solicită să se constate că a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 138 din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila și să se trateze cu mare seriozitate această problemă, respectiv asupra încălcării legii de către procurorii și judecătorii de la
Recursul declarat de petentul este inadmisibil.
Din economia dispozițiilor Părții speciale, Titlul II, cap.II, secțiunile I și II din Codul d e procedură penală rezultă condiționarea admisibilității căii de atac de exercitarea acestora potrivit legii procesuale care, între altele, a determinat hotărârile susceptibile de a fi supuse controlului judiciar.
În cauză, Secția Penală a Curții de APEL GALAȚIa fost sesizat cu un recurs declarat de petentul G împotriva unei decizii pronunțate în recurs de Tribunalul Brăila.
Hotărârea atacată nu face parte din hotărârile nedefinitive determinate în art. 3851din Codul d e procedură penală care pot face obiectul controlului judiciar prin exercitarea unui recurs.
Ca atare, în cauză se constată neîndeplinirea uneia din cerințele ce se cer întrunite, cumulativ, pentru exercitarea recursului, cu referire la existența unei hotărâri nedefinitive susceptibile de reformare pe această cale.
Totodată, prin declararea recursului de către petentul Gaf ost încălcat principiul statuat prin aceleași dispoziții legale, cu referire la unicitatea acestei căi de atac.
Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecință, Curtea va respinge recursul ca inadmisibil, conform art. 38515pct. 1 lit. a din Codul d e procedură penală.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca inadmisibil recursul declarat de petentul G, domiciliat în, orașul, județul B împotriva deciziei penale nr. 138 din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosar nr- - sentința penală nr. 38 din 18 martie 2008 pronunțată de Judecătoria Făurei în dosar nr-.
Obligă pe recurentul petent la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./12 noiembrie 2008,
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marius Marcian
