Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 625/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 625/
Ședințapublică din 13 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Sorina Popescu președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de petentul, împotriva deciziei penale nr. 406/R din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, constată recursul în stare de judecată și pune în discuție, din oficiu, excepția de inadmisibilitate a recursului declarat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere ca inadmisibil recursului declarat de petent, având în vedere că decizia atacată de petent este definitivă.
In subsidiar, în cazul în care instanța nu împărtășește acest punct de vedere, pune concluzii de respingerea ca nefundat a recursului declarat de petent.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin decizia penală nr.406/R/6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr- s-a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de către contestatorul cu domiciliul în B,-, - 30C,.18, sector 2, cu reședința în comuna, sat, județul V,
(la familia ) împotriva deciziei penale nr. 172/R din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală în dosarul nr-.
A fost obligat contestatorul la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că la data de 7 aprilie 2008, sub nr- s-a înregistrat contestația în anulare formulată de către împotriva deciziei penale nr.172/R din 24martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul penal nr-.
În motivarea contestației s-a susținut că în mod greșit i-a fost respins recursul declarat împotriva sentinței penale nr.121 din 12 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Brezoi, întrucât probatoriul administrat, atât la fond, cât și în faza de cercetare penală arată că intimatul a săvârșit infracțiunile prev.de art.217 Cod penal, art.220 Cod penal și art.44 din Legea nr.-348/1993. În concret, contestatorul s-a referit la actele ce emană de la organele silvice, declarațiile martorilor și hotărârile judecătorești din care rezultă că părțile s-au partajat asupra terenului de pe care s-a tăiat nucul și că arborele respectiv a fost tăiat de intimat de pe terenul său. A mai susținut contestatorul că în mod greșit s-a reținut că nucul tăiat a fost uscat și rupt de vânt și că prezenta un pericol pentru vecini.
Examinând contestația în anulare, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată.
Prin sentința penală nr.121 din 12 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Brezoi, a fost respinsă plângerea formulată de, împotriva rezoluției nr.570 din 17 ianuarie 2007, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, cu motivarea că dispozițiile art.44 din Legea nr.348/2003 referitoare la tăierea nucilor indiferent de cultură constituie în prezent, contravenție și nu infracțiune. A mai reținut instanța de fond în motivarea hotărârii prin care a respins plângerea formulată în condițiile art.2781din Cod pr.penală că acțiunea intimatului de a tăia nucul de pe terenul proprietatea părții vătămate nu constituie infracțiune, deoarece acesta nu a acționat cu intenția de a distruge bunul, ci cu intenția de a înlătura o stare de pericol, nucul fiind uscat.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost menținută prin decizia penală nr.177 din 24 martie 2008, Tribunalului Vâlcea prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de petent ( recurentul din prezenta cauză).
S-a motivat în considerentele deciziei că potrivit art.44 din Legea nr.348/2003, în vigoare la data săvârșirii faptei, defrișarea fără autorizație a
plantațiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafață mai mare de 0,5 ha, sau a plantațiilor de arbuști fructiferi, cu o suprafață mai mare de 0,2 ha, precum și a nucilor sau a castanilor comestibili indiferent de sistemul de cultură, constituie contravenție, astfel încât, fapta intimatului de a tăia nucul, chiar aflat pe proprietatea petiționarului nu este incriminată ca infracțiune, ci atrage numai răspunderea contravențională a acestuia.
Din analiza textului de lege menționat, care are caracter special față de dispozițiile Codului penal, rezultă cu claritate voința legiuitorului că fapta de distrugere prin tăiere a pomilor fructiferi, din speciile și în modalitatea expusă în art.44 din Legea nr.348/2003 este absorbită în conținutul constitutiv al contravenției reglementate prin respectivul text, săvârșirea acesteia neputând fi efectuată în alt mod decât prin distrugerea arborilor.
În ceea ce privește contestația în anulare formulată, tribunalul a concluzionat că motivele invocate de către contestator care, așa cum rezultă din actele de la dosar au constituit și motive de recurs, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de textul de lege citat. S-a mai reținut că, împrejurările susținute în contestația în anulare au fost analizate în totalitate și cu ocazia soluționării recursului formulat de către petiționarul contestator.
Împotriva deciziei pronunțată de tribunal a declarat recurs contestatorul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând o "revizuire" a notelor din dosar și lipsa de probe.
Examinând recursul declarat, atât prin prisma motivelor invocate care nu se încadrează în drept în niciunul din cazurile de casare prev.de art.3859din Codul d e procedură penală, cât și din oficiu potrivit art.3859alin.ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul este inadmisibil.
Decizia penală nr.406/R din 6 octombrie 2008 prin care Tribunalul Vâlceaa soluționat contestația în anulare formulată împotriva deciziei penale nr.172/R/24.03.2008 pronunțată de aceeași instanță este definitivă.
Împotriva hotărârilor definitive, legea procesual penală română nu prevede oad oua cale de atac a recursului ( de care a uzat recurentul), situație față de care, recursul formulat se privește ca inadmisibil și se va repsinge ca atare potrivit disp.art.38515pct.1 lit.a) din Codul d e procedură penală.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul, împotriva deciziei penale nr. 406/R din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea,în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
27.11.2008.
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Raluca
