Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 63/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- SENTINȚA PENALĂ NR. 63/

Ședința publică din 01 iulie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G-- - judecător

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

- procuror

S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, plângerea formulată de petiționarul, domiciloat în comuna, sat, județul A, împotriva Rezoluției din 14 marztie 2006, emisă de Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr. 19/P/2006.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează faptul că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 26 iunie 2008, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care fac e parte integrantă din prezenta sentință, apoi în urma deliberării, instanța a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Asupra cauzei penale de față, deliberând constată:

La data de 10.06.2008, petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 19/P/2006 din data de 14.03.2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații: - judecător la udecătoria Curtea d Argeș și - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea d Argeș, ambii cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 246 Cod penal.

A susținut petentul că rezoluția atacată este este nelegală și netemeinică, fiind dată fără a se fi dispus atașarea dosarului nr. 1428/P/2004 al parchetului și a dosarului nr. 214/2005 al Judecătoriei Curtea d e A, și fără să fi fost administrate toate probele necesare.

În continuarea motivării plângerii, petentul a arătat că modul în care cele două intimate au instrumentat cauza în care acesta a avut calitatea de parte vătămată a fost defectuos, întrucât nu au manifestat rol activ în aflarea adevărului și au avut în vedere exclusiv interesele inculpaților, în defavoarea propriilor sale interese.

A fost atașat dosarul nr. 19/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și lucrarea cu nr. 301/II/2/2008 al aceluiași parchet.

Examinând actele aflate la dosar, curtea reține următoarele:

Rezoluția împotriva căreia petentul a formulat plângerea ce formează obiectul prezentului dosar, cu nr. 19/P/2006 din data de 14.03.2006, de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimatelor, se întemeiază pe dispozițiile art. 10 lit. b) din Codul d e procedură penală.

Procurorul a constatat că petiționarul a avut aceeași calitate și într-o altă cauză, ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de A și care a fost repartizată în mod aleatoriu spre soluționare judecătoarei, procuror de ședință fiind intimata.

S-a observat că, deși soluția dată în cauza respectivă a fost de natură a-l nemulțumi pe petiționar, verificarea și, eventual, desființarea ei, se putea face doar prin intermediul căilor legale de atac; nicidecum o atare hotărâre judecătorească nu poate constitui, prin ea însăși, o infracțiune, iar în speță nu există indicii, și cu atât mai puțin probe din care să rezulte comiterea infracțiunii de abuz în serviciu de către cei doi magistrați.

Plângerea formulată de petent potrivit art. 278 Cod de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 301/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, cu motivarea că hotărârea pronunțată de judecătorul în dosarul Judecătoriei Curtea de A este supusă controlului judiciar, putând fi exercitate împotriva ei căile de atac prevăzute de lege, iar în ce-l privește pe procuror, acesta nu are nicio participare la pronunțarea hotărârii penale respective.

În fața instanței, deși procedura de citare a fost legal îndeplinită (petiționarul primind personal citația - 9), părțile nu au fost prezente pentru a-și prezenta punctul de vedere, potrivit art. 278/1 alin. 6 Cod de procedură penală.

Cererea formulată de petiționar în cuprinsul plângerii ( 2), de a se dispune atașarea dosarului penal nr. 1428/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea d Argeș și a dosarului penal nr. 214/2005 al judecătoriei a fost respinsă, întrucât la dosarul cauzei au fost depuse, în copii xerox, actele la care a făcut referire petentul (sentința penală nr. 315/17 mai 2005 Judecătoriei Curtea d e A, pronunțată în dosarul nr. 214/2005 al acestei instanțe, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 938/R/2005 a Tribunalului Argeș ), iar pe această cale nu se poate proceda la o reevaluare a probelor ce au stat la baza pronunțării sentinței penale și nici la reformarea respectivei hotărâri judecătorești, intrate în puterea lucrului judecat.

Verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului cauzei, potrivit art. 278/1 alin. 7 din Codul d e procedură penale, curtea constată că, la data de 31.01.2005, petiționarul a învestit Judecătoria Curtea d Argeș cu o plângere împotriva rezoluției procurorului nr. 1428/P/2004, iar judecătorul căruia i-a fost repartizată spre soluționare - ce are calitatea de intimat în prezenta cauză - a hotărât respingerea acesteia (filele 40 - 46 dosar parchet).

În considerentele sentinței penale sunt pe larg relevate argumentele de fapt și de drept care au determinat adoptarea unei atare soluții, iar cu ocazia recursului exercitat de petent împotriva ei, instanța de control judiciar, Tribunalul Argeș, a verificat toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie invocate, concluzionând că respectivele critici sunt nefondate ( 34 - 39).

Prin respingerea recursului de către tribunal, sentința a rămas definitivă intrând, prin urmare, în puterea lucrului judecat.

În plângerea penală prin care petentul solicită cercetarea judecătorului care a pronunțat-o și a procurorului de ședință care a pus concluzii în cauză pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 246 Cod de procedură penală (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) se invocă faptul că magistratul - intimat nu a admis cererea de a se administra probele solicitate în acea cauză, și anume: "acte, martori, verificare la fața locului, etc.", și nici cererea de a i se permite să pună întrebări "inculpatului prezent" - 2 dosar parchet.

Atare atitudine este considerată de petiționar o "împrejurare imorală", în opinia sa fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Totuși, este de precizat, contrar susținerilor petentului, că sentința penală prin care magistratul - intimat s-a pronunțat consemnează că la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri, iar în ceea ce privește celelalte probe, respingerea cererii de administrare a lor este conformă dispozițiilor art. 278/1 alin. 7 din Codul d e procedură penală.

Prin urmare, soluția pronunțată nu este de natură a atrage incidența dispozițiilor art. 246 din Codul penal, cum nici aceea de respingere a cererii de a se audia "inculpatul prezent", întrucât în speța ce fusese dedusă judecății părțile au avut calitatea de petenți și, respectiv, de intimați, neexistând inculpați.

Rațiunea pentru care dispozițiile art. 278/! Cod de procedură penală au fost adoptate a fost nu aceea a instituirii unui supracontrol, peste căile de atac ordinare și extraordinare prevăzute de lege, al hotărârilor judecătorești, așa cum dorește a se face persoana vătămată 7 prin plângerea penală adresată procurorului, ci de a supune controlului unui magistrat independent soluțiile organelor de urmărire penală.

Cum în speță nu există indicii de natura celor prevăzute de art. 68/1 Cod de procedură penală, din care să reiasă că cele două intimate ar fi comis fapta penală ce li se impută, rezoluția procurorului, de neîncepere a urmăririi penale, pronunțată în baza art. 10 lit. b) din același cod, este legală și temeinică, urmând a fi menținută.

Pe cale de consecință, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată împotriva acesteia, în conformitate cu art. 278/1 alin. 8, iar în baza art. 192 alin. 2 va fi obligat petiționatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 278/1 alin. 8 lit. a) Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul, menținând rezoluția nr. 19/P/2006 din data de 14 martie 2006 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.

Obligă pe petent la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 01 iulie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘEDINTE,

Grefier,

Red.

2 ex./16.07.2008

Președinte:Teodora Gheorghe Sorescu
Judecători:Teodora Gheorghe Sorescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 63/2008. Curtea de Apel Pitesti