Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 64/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

Curtea de Apel Oradea

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr.-

SENTINȚA PENALĂ NR.64/P/2008

Ședința publică din 19 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Sotoc Daniela judecător

Grefier: - -

S-a luat în examinare pronunțarea asupra cauzei penale privind pe petentul,domiciliat în S M,-,.31,.5, județul S M, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, potrivit dispozițiilor art.278/1 Cod procedură penală.

Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 17 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, pronunțarea hotărârii în cauză amânându-se la data de 19 septembrie 2008, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Constată că, la data de 03.06.2008, s-a înregistrat la această instanță plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 08.04.2008 dată în dosarul nr.1/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, solicitându-se admiterea ei, infirmarea soluției procurorului și trimiterea cauzei în vederea începerii urmăriri penale.

În motivarea plângerii se arată că, dispoziția de suspendare a executării silite urma să fie valabilă până la soluționarea contestației în mod definitiv și irevocabil, adică după soluționarea recursului, astfel că este evidentă încălcarea normelor obligatorii ce guvernează activitatea executorului judecătoresc.

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere prețul de achiziție al imobilului în urma achiziției publice care a fost de peste 3 ori mai puțin decât prețul pieței.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În data de 17.12.2007, petentul a solicitat cercetarea penală a executorului judecătoresc din circumscripția Judecătoriei Satu Mare, pentru faptul că nu a respectat dispozițiile imperative ale încheierii Judecătoriei Satu Mare din data de 27.02.2007, emisă în dosarul nr-, prin care a fost suspendată executarea silită a imobilului părții vătămate, iar făptuitorul ignorând această hotărâre judecătorească în data de 10.08.2007, a vândut la licitație publică imobilul în litigiu. În drept s-au invocat dispozițiile art.246 și 271 Cod penal.

În motivarea plângerii, partea vătămată arată că părinții săi au contractat un împrumut de la creditorul, pentru care partea vătămată și-a dat acordul să vină în garanție ipotecară cu imobilul său. Deși părinții săi au restituit împrumutul, nu au întocmit formalități în probațiunea acestui fapt juridic, creditoarea solicitând executarea silită în garantarea imobilului adus în garanție. Partea vătămată arată că a lut la cunoștință de demersurile creditoarei doar în data de 06.07.2007, când executorul judecătoresc i-a comunicat toate formele pentru vânzarea la licitație publică ce era fixată pe 10.08.2007 și că deși a făcut demersuri pe lângă executor să achite contravaloarea creanței pentru a opri vânzarea la licitație publică, executorul judecătoresc i-a refuzat fără să-i mai dea și alte explicații.

În dosarul nr-, partea vătămată a obținut o încheiere prin care au fost suspendate formele de executare întocmite de Biroul executorului G, dispoziție comunicată acestuia, iar pe de altă parte, prin sentința civilă nr.4501/14.08.2007, i-a fost admisă o cerere de ordonanță președințială, dispunându-se suspendarea provizorie a actelor de executare silită în dosarul execuțional nr.1/2007 până la soluționarea irevocabilă a cererii de suspendare formulată în dosarul nr-, având ca obiect contestație la executare. De asemenea, executorul a dat dovadă de rea credință și atunci când a omis să constate disponibilitatea petentului în plata sumei de 14.500 Euro pentru stingerea creanței, sens în care a realizat o consemnațiune la CEC la dispoziția creditoarei.

Prin rezoluția din 08.04.2008, dată în dosarul nr.1/P/2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul G- executor judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.246 și 271 Cod penal, reținându-se că activitatea făptuitorului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și nerespectarea hotărârii judecătorești, cât timp acesta și-a îndeplinit activitatea corelând și sincronizând hotărârile judecătorești alternative pronunțate în cauză, cu cererile creditoarei și cu normele procedurale în cauză, ceea ce demonstrează că faptele reclamate de petent nu există, pentru că nu se poate reține că făptuitorul nu a respectat ori a ignorat hotărârile instanței și nici că și-a îndeplinit intenționat sau defectuos activitatea profesională pentru a leza interesele legitime ale petentului ori pentru a favoriza o terță persoană.

Împotriva acestei rezoluții, petentul a formulat plângere în baza art.278 Cod procedură penală, care a fost respinsă prin rezoluția din 26.05.2008, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Examinând plângerea prin prisma motivelor invocate, se constată că aceasta este nefondată, astfel că urmează a fi respinsă ca atare, în baza art.278/1 al.8 lit.a Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:

La data de 05.01.2007, a cerut executarea silită a debitorului - petent, cererea de executare silită fiind admisă prin încheierea nr.13/08.01.2007, iar executorul judecătoresc a realizat toate formalitățile și actele necesare vânzării la licitație a imobilului. La data de 27.02.2007, Judecătoria Satu Marei -a comunicat executorului că s-a dispus suspendarea formelor de executare întreprinse în dosar până la soluționarea de către instanță a contestației la executare.

Prin adresa depusă la dosar la data de 12.06.2007, i-a cerut executorului să continue formele de executare în dosarul execuțional nr.1/2007, depunând copia certificată a dispozitivului sentinței civile nr.3821 din 12.06.2007 pronunțată în dosarul nr-, prin care s-a respins contestația la executare formulată de împotriva formelor de executare în dosarul execuțional nr.1/2007.

În data de 10.08.2007, executorul Gav ândut la licitație publică lui imobilul pentru suma de 48.000 lei.

În data de 14.08.2007, Judecătoria Satu Mare în dosarul nr- prin sentința civilă nr.4501, a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite, în dosarul execuțional nr.1/2007 până la soluționarea irevocabilă a cererii de suspendare formulată în dosarul nr-.

Din cele de mai sus, nu rezultă că executorul judecătoresc și-ar fi îndeplinit cu rea credință atribuțiile și că nu ar fi respectat hotărârile judecătorești.

Astfel, așa cum rezultă din actele de la dosar, vânzarea la licitație a avut loc după data de 12.06.2007 când prin sentința civilă nr.3821 din 12.06.2007 a fost respinsă contestația la executare formulată de contestator, această hotărâre fiind definitivă și executorie.

Prin încheierea din data de 27.02.2007, s-a dispus suspendarea formelor de executare până la soluționarea de către instanță a contestației la executare, fără a se arăta însă că suspendarea va până la soluționarea irevocabilă.

Faptul că prin sentința civilă nr.2554 din 23.04.2008, dată în dosarul nr-, Judecătoria Satu Marea admis contestația la executare și a anulat executarea silită, apreciind că legiuitorul prin sintagma "soluționarea contestației" prevăzută în art.403 al.1 Cod procedură civilă, a avut în vedere soluționarea irevocabilă și nu doar soluționarea în primă instanță a acesteia, nu prezintă relevanță în ceea ce privește infracțiunile pentru care s-a solicitat tragerea la răspundere penală a executorului judecătoresc, pe de o parte deoarece aceasta este ulterioară executării, iar pe de altă parte este o interpretare a textului de lege de către instanța civilă, acest text de lege neprevăzând expres că suspendarea durează până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare. De asemenea, suspendarea dată în dosarul nr- este ulterioară executării silite. Cât privește susținerea petentului potrivit căreia executorul judecătoresc a refuzat să primească de la petent creanța pentru a se putea opri executarea silită, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 11, suma de 14.500 Euro a fost consemnată la CEC la dispoziția lui la data de 05.12.2007, după ce vânzarea la licitație a fost încheiată.

Față de cele arătate, Curtea apreciază că plângerea este nefondată, iar în baza art.192 al.2 Cod procedură penală, va obliga pe petent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul,împotriva rezoluției din 08 aprilie 2008 dată în dosarul nr.1/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Obligă petentul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.

Pronunțată în ședința publică din 19 septembrie 2008.

Președinte, Grefier,

- - - -

red.sent.- /09.10.2008

tehnored.2ex./09.10.2008

Președinte:Sotoc Daniela
Judecători:Sotoc Daniela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 64/2008. Curtea de Apel Oradea