Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 64/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art.2781pr.pen.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA NR.64
Ședința publică din 29 mai 2009
PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea plângerii formulată de petenții și, ambii domiciliați în S,-, jud. S, împotriva rezoluțiilor date în dosarul nr.105/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
La apelul nominal a răspuns petenta și intimatul, asistat de avocat ales, lipsă fiind petentul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, avocat a depus la dosarul cauzei copia unei adrese de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava prin care se arată că a început urmărirea penală față de petenți pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.259 alin.1 Cod penal și copie certificat deces pe numele -, pentru a justifica lipsa la un termen anterior.
Petenta a depus la dosar copie a unei tranzacții și o copie a sentinței civile nr.864 din 22.09.2004 a Curții de APEL SUCEAVA. A solicitat acordarea unui nou termen de judecată, pentru a se ajunge la o înțelegere cu intimatul.
Întrebat fiind, intimatul, a arătat că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, probele existente la dosar sunt suficiente pentru soluționarea cauzei.
Instanța, constatând plângerea în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Petenta, având cuvântul, a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor procurorului și condamnarea intimatului. De asemenea, a solicitat obligarea intimatului la plata sumei de 20.000 Euro daune morale și 1.500 lei daune materiale.
Avocat, pentru intimatul, a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, motivat de faptul că în mod corect organele de urmărire penală au stabilit că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare. Sub aspectul situației de fapt, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, fapta reținută în sarcina intimatului constă într-o așa-zisă amenințare inserată în cuprinsul unei declarații dată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA. Afirmațiile din partea finală a declarației, în sensul că petenții vor avea probleme, au fost corect interpretate de către organele de urmărire penală, în contextul întregii declarații. Acestea vizau folosirea unor căi legale pentru ca petenții să răspundă de denunțurile calomnioase care le-au făcut la adresa intimatului. A precizat că în mod corect s-a reținut că nu sunt date elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, iar intenția cu care au fost făcute aceste afirmații rezultă și din împrejurarea că după ce s-a finalizat dosarul nr.351/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, intimatul, uzând de drepturile care-i sunt recunoscute de lege, a formulat plângere pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă de către petenți. În ceea ce privește pretențiile formulate de către petenți, a arătat că acesta sunt inadmisibile, întrucât instanța a fost sesizată cu o plângere în condițiile art.2781pr.pen. urmând să verifice legalitatea rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și în acest cadru procesual nu se poate pronunța o soluție de condamnare sau de obligare a intimatului la plata vreunor despăgubiri.
Procurorul a pus concluzii de respingere a plângerii, menținerea rezoluției nr.105/P/2008 din 29.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că din probele administrate în cauză nu rezultă că sunt date elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare prev. de art.193 Cod penal. Cât privesc pretențiile formulate de petenți, a solicitat respingerea lor ca inadmisibile, având în vedere obiectul cauzei și anume plângere împotriva actelor procurorului.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra plângerii de față, constată următoarele:
La data de 17.04.2008, la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVAa fost înregistrată plângerea numiților și din mun. S, formulată împotriva cms. din cadrul Poliției Municipiului S, pentru infracțiunea de amenințare prev. de art.193 Cod penal.
În cuprinsul plângerii se arată că petenții, în calitate de foști socri ai lui, au avut mai multe procese civile și penale cu acesta, iar în declarația dată de în dosarul nr.351/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, a făcut afirmații de natură să îi alarmeze, în sensul că i-a amenințat că îi va băga la închisoare sau într-un spital de psihiatrie.
Prin rezoluția din 29.12.2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr.105/P/2008, în baza art.228 alin.6 rap. la art.10 lit.d pr.pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. de art.193 Cod penal.
Pentru a hotărî astfel procurorul a reținut în general următoarele:
din cuprinsul declarației lui, dată în dosarul penal nr.351/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, despre care se spune că ar conține amenințări, este următorul "Am răbdare și aștept să se termine toate aceste procese și plângeri penale făcute de aceștia, care nu mă impresionează deloc, după care vor avea mari probleme cu mine. Ori vor merge în penitenciar ori în spitale de psihiatrie unde cred că le este cel mai bine locul".
În dosarul penal nr.351/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, a fost audiat în calitate de făptuitor, în baza plângerilor formulate de numiții și, pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.288 alin.1 Cod penal și uz de fals, prev. de art.291 Cod penal.
Din analiza paragrafului sus-menționat, se constată că afirmațiile făcute în declarația sa de către, au mai degrabă un conținut denigrator și mai puțin un caracter amenințător. Singurul enunț care ar putea fi considerat ca având un caracter de amenințare, are următorul conținut "după care vor avea mari probleme cu mine". Însă, conform declarației, punerea în aplicare a amenințării este condiționată de împlinirea unui termen suspensiv, în sensul că în declarație se arată că se va acționa în scopul enunțat, numai după ce va înceta o atitudine imputabilă celor amenințați, respectiv formularea de plângeri neîntemeiate.
Totuși, și acestui enunț i se poate conferi un caracter de amenințare, doar atâta timp cât este scos din context, întrucât integrându-l în conținutul declarației se observă că acesta își pierde din intensitate și din amenințare devine o simplă atenționare făcută celor în cauză să nu mai uzeze în mod excesiv și nejustificat de dreptul lor de petiționare.
Concluzionând că infracțiunii de amenințare îi lipsește unul dintre elementele constitutive, respectiv latura obiectivă, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru fapta reclamată.
Soluția procurorului a fost confirmată și de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA care prin rezoluția nr.29/II/2/2009 din 20.02.2009 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției din 29.12.2008 dată în dosarul nr.105/P/2008.
Împotriva celor două rezoluții ale procurorului, în temeiul art.2781pr.pen. au formulat plângere la instanță petenții și care reiterând motivele inițiale au solicitat desființarea rezoluțiilor, condamnarea intimatului pentru comiterea infracțiunii de amenințare și obligarea acestuia la plata sumei de 20.000 Euro daune morale și 1500 lei daune materiale reprezentând contravaloarea poliței de asigurare a locuinței lor.
Examinând plângerea se constată că este nefondată.
Potrivit art.193 Cod penal infracțiunea de amenințare constă în fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptată împotriva ei, a soțului sau a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze.
În speță, petenții arată că s-au simțit amenințați de afirmațiile intimatului făcute în declarația pe care acesta a dat-o în dosarul nr.351/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA (în care tot petenții îl reclamau pe intimat de comiterea altor infracțiuni) și anume: "Am răbdare și aștept să se termine toate aceste procese și plângeri penale făcute de aceștia, care nu mă impresionează deloc, după care vor avea mari probleme cu mine. Ori vor merge în penitenciar ori în spitale de psihiatrie unde cred că le este cel mai bine locul".
Ori, după cum se poate observa, pasajul despre care petenții susțin că le-a trezit temerea, nu l-au perceput în mod direct ci au luat cunoștință despre el mai târziu, când au obținut o copie a declarației intimatului și au citit- Apoi, analizat în contextul întregii declarații date de intimat, respectivul pasaj nu are un caracter amenințător de natură să genereze alarmarea persoanelor vizate - în sensul art.193 Cod penal, cu atât mai mult cu cât pentru a merge în penitenciar ori în spitale de psihiatrie este nevoie în mod obligatoriu de intervenția unor factori de decizie a autorității de stat.
În aceste împrejurări, cum afirmațiile intimatului au fost făcute în sensul că în ipoteza în care plângerile petenților nu se vor confirma, el își va exercita dreptul de a-i acționa în judecată pentru comiterea infracțiunii de denunțare calomnioasă, în baza art.2781alin.8 lit.a pr.pen. va fi respinsă ca nefondată plângerea petenților și împotriva celor 2 rezoluții ale procurorului.
Vor fi menținute rezoluțiile.
În ce privesc cererile de obligare a intimatului la plata daunelor materiale și a daunelor morale, este de menționat că instanța de fond este sesizată cu o plângere în temeiul art.2781pr.pen. procedură în care este ținută să verifice legalitatea și temeinicia rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
Cum în acest cadru procedural nu se poate pronunța o soluție de condamnare a intimatului care să atragă după sine și obligarea la plata unor despăgubiri, instanța va respinge ca inadmisibilă cererea petenților prin care solicită obligarea intimatului la plata sumei de 1500 lei daune materiale și 20.000 Euro daune morale, cu atât mai mult cu cât costul asigurării locuinței petenților nu are nicio legătură cu faptele imputate intimatului în acest dosar.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției din 29.12.2008 dată în dosarul nr.105/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și a rezoluției nr.29/II/2/2009 din 20.02.2009 emisă de Procurorul General al aceleiași instituții.
Menține rezoluțiile.
Respinge ca inadmisibilă cererea petenților prin care solicită obligarea intimatului la plata sumei de 1500 lei daune materiale și 20.000 Euro daune morale.
Obligă pe cei 2 petenți să plătească fiecare câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru petenta și intimatul și de la comunicare pentru petentul.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.05.2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex.
16.06.2009
Președinte:Ghertner Ioan ArturJudecători:Ghertner Ioan Artur
