Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 66/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
SENTINȚA PENALĂ NR.66/P/2008
Ședința publică din 19 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Pe rol, fiind pronunțarea asupra plângerii penale formulată de petentul, domiciliat în G,-/A, județul G, împotriva rezoluției dată în dosarul nr. 15/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și menținută prin rezoluția nr. 425/II/2/19.04.2007 a procurorului general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, potrivit dispozițiilor art. 278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit petentul și intimata.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea în fond asupra plângerii a avut loc în data de 17 septembrie 2008, zi în care părțile au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea asupra plângerii amânându-se pentru data de 19 septembrie 2008, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBE RÂ N D:
Constată că, prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Galați, la data de 17.05.2007, petentul a solicitat desființarea rezoluției nr. 425/II.2 din 19.04.2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, rezoluție prin care s-a respins plângerea formulată împotriva rezoluției nr. 15/P/18.02.2005 ca fiind tardivă, deoarece la dosar nu există dovada că această rezoluție i-a fost transmisă prin recomandată în data de 25.02.2005.
Prin încheierea nr. 3853 din 08.08.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, a dispus strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Oradea.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința penală nr. 81/P din 03.10.2007, a respins ca nefondată plângerea, cu motivarea că petentul nu a produs nici o probă care să înlăture excepția tardivității reținută prin rezoluția procurorului general.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 5658 din 26.11.2007 a admis recursul declarat de petiționarul, împotriva sentinței Curții de Apel Oradea, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, constatând că în mod greșit prima instanță a analizat doar rezoluția procurorului general și nu actul de netrimitere în judecată emis de procuror, așa cum impun dispozițiile art. 278/1 Cod procedură penală, nerezolvând practic fondul cauzei, întrucât nu prin actul procurorului general s-a produs " vătămarea persoanei" la care se referă textual 278/1 alin. 1 Cod procedură penală, ci prin actul procurorului de netrimitere în judecată.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 1 februarie 2005 petentul a formulat o plângere penală împotriva numiților domiciliat în G- --L-B.21, director al Oficiului de Cadastru, notarul, din cadrul Biroului notarial din-.
În motivarea plângerii sale a învederat că în anul 1992 prin comiterea unor infracțiuni de către reprezentanții Primăriei în complicitate cu consilier în aceea perioadă a fost deposedat de 3 ha teren arabil cu care a fost pus în posesie în anul 1991 conform sentinței civile nr. 5638/1991 și a adeverinței nr. 102/1991.
Ulterior și reprezentanții Primăriei, cu toate că au avut cunoștință că terenul este în litigiu ( dosar nr. 75/1992) au vândut terenul lui, care a început edificarea unei construcții.
Petentul susține că deși nu a avut acte de proprietate a încercat să le dobândească în complicitate cu notarul și prin falsificarea unor schițe de către Oficiul de Cadastru, încheind un act de donație.
Urmare s -a înscenat o vânzare prin publicitate în ziarul " liberă".
Schița în discuție a fost autentificată de notarul în actul de vânzare cumpărare, aceeași schiță fiind folosită ulterior la încheierea actului de donație nr. 1688 din 16 mai 1997.
Prin rezoluția din 18 februarie 2005 pronunțată în dosarul nr. 15/P/2005 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galația dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 Cod penal întrucât din cercetări a rezultat că fapta nu există.
Considerentul avut în vedere a fost că încheindu-se actul de donație în discuție notarul public a avut obligația de a verifica concordanța dintre cele scrise în titlu de proprietate, actul de partaj voluntar și schița anexă, pe care în situația dată, le-a consemnat în actul de donație. Descoperirea eventualelor erori strecurate în actele menționate: titlu și schiță nu constituie atributul și nu sunt de competența notarului public.
Pe de altă parte privind complicitatea notarului public, determinată de instigarea lui și acceptarea consemnării în actul încriminat a unor nerealități, verificările și cercetările efectuate nu au pus în evidență o asemenea situație de fapt.
Prin aceeași rezoluție s-a disjuns cauza privind pe făptuitorii și în vederea continuării și definitivării cercetărilor.
Prin rezoluția din 19 aprilie 2007 plângerea a fost respinsă ca fiind tardiv formulată luându-se în considerare data comunicării, respectiv 25 februarie 2005, data limită până la care plângerea se putea formula: 18 martie 2005 raportat la data formulării ei 5 februarie 2007, cu mențiunea că faptul că la data de 23 ianuarie 2007 copia rezoluției a fost comunicată din nou, la cererea petentului nu-l repune în termenul de formularea cererii.
Examinând plângerea formulată, se constată că aceasta este nefondată, astfel că urmează a fi respinsă în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală pentru următoarele considerente:
În mod corect s-a apreciat de către procuror că nu există fapta pentru care s-a solicitat tragerea la răspundere penală a notarului public, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal.
Așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate notarul public a autentificat contractul de vânzare cumpărare și contractul de donație, prin încheierile nr. 1689 respectiv 1688 din 16 mai 1997, solicitând vânzătoarei, respectiv donatoarei, actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1609 din 9.05.1997, certificatul de sarcini nr. 2797 din 16.05.1997, eliberat de Judecătoria Galați, adeverința de rol nr. 414 din 14.05.1997 emisă de Primăria comunei, adresa T nr. 1083 din 12.05.1997 precum și schița aferentă.
Este de remarcat că din actele depuse de către notar la dosar, atât schița cât și adresa nr. 1083 sunt vizate de TGp urtând atât semnătură cât și ștampila T, deși petentul a contestat această împrejurare arătând că schița nu a purtat ștampila
Așa fiind, se constată că notarul a solicitat toate actele necesare autentificării contractelor, acestea fiind întocmite conform, dispozițiilor legale iar eventuala inexactitate a acestora cu realitatea nu poate fi imputată notarului public.
Nu rezultă din actele administrate că notarul ar fi consemnat fapte sau împrejurări care să nu fie în concordanță cu actele depuse de părți, astfel că nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga petentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondată plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției din 18 februarie 2005, dată în dosarul nr. 15/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Obligă petentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.
Pronunțată în ședința publică din 19 septembrie 2008.
Președinte, Grefier,
hotărâre - /08.10.2008.
2 ex./08.10.2008,
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela
