Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 67/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR.67/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 16 Iunie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petentul în temeiul art.2781Cod procedură penală, împotriva rezoluției procurorului general din data de 22 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr. 351/II/2/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror la data de 25 martie 2008 în dosarul nr.43/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, privind pe intimații a, și.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimatul, lipsă, apărătorul ales, avocat, lipsă fiind petentul și intimații, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat solicită acordarea unui termen de judecată întrucât la acest moment procesual nu poate pune concluzii în instanță deoarece nu are depusă la dosarul cauzei delegație pentru susținerea plângerii. Precizează că a fost angajată pentru redactarea plângerii și urmează să încheie un contract de asistență juridică și în vederea susținerii plângerii, fiind contactată telefonic în acest sens de către petentul care se află în Germania.
Avocat ales pentru intimatul, cu privire la această cerere, arată că plângerea împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată se formulează de către partea vătămată sau de către un mandatar cu o procură specială. Subliniază faptul că în această speță nu există această procură specială și pe cale de consecință nu există nici dovada angajamentului. Apreciază că această procură trebuia să existe la data introducerii plângerii.
Avocat precizează că a fost contactată și a fost angajată pentru redactarea plângerii, existând în acest sens un contract pentru redactare. Menționează că plângerea petentului este formulată în baza contractului de redactare, deci nu se poate pune în discuție faptul că aceasta nu este semnată de către reprezentantul petentului.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la această cerere, menționează că există într-adevăr împuternicire pentru redactarea motivelor plângerii. Raportat și la principiul bunei credințe precum și la susținerile doamnei avocat că va fi angajată de către petentul, arată că de principiu nu se opune acordării unui termen de judecată pentru a se putea face dovada realizării și a acestui contract de asistență juridică în vederea susținerii plângerii. Cu toate aceste, precizează că lasă la aprecierea instanței modul de soluționarea al cererii formulate de către avocat.
Avocat ales pentru intimatul precizează că această cauză se soluționează conform procedurii în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.
Instanța având în vedere că este al doilea termen de judecată și doamna avocat nu are depusă delegație pentru susținerea plângerii, aceasta existând doar pentru redactarea plângerii, ținând cont de asemenea de faptul că petentul are cunoștință de proces, fiind citat atât la domiciliu cât și prin afișare la Consiliu Local și având în vedere și termenul de soluționare al plângerilor instituit de art. 2781Cod procedură penală, va respinge cererea formulată de doamna avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbaterea plângerii, potrivit art. 340 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că are de formulat o cerere prealabilă cu privire la stabilirea cadrului procesual. Arată că prin rezoluția inițială nr. 43/P/2008 s-a dispus o soluție și cu privire la numitul, însă ulterior prin rezoluția procurorului general pronunțată în dosarul nr. 351/II/2/2008 s-a admis în parte plângerea dispunându-se disjungerea cauzei cu privire la acesta. În aceste condiții, apreciază că în acest moment procesual în acest dosar acest făptuitor, respectiv, nu are calitate procesuală având în vedere că deși este lipsă este reprezentat.
Avocat ales pentru intimatul apreciază că în această cauză intimatul pe care îl reprezintă are calitate procesuală. Arată că acesta este expres menționat în plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului, așa încât chiar dacă această cauză s-a disjuns în ceea ce-l privește pe, în prezent el figurează ca intimat în proces.
În ceea ce privește plângerea formulată de petentul, solicită respingerea acestei plângeri întrucât din punct de vedere al probelor efectuate în cauză în ceea ce-l privește pe nu rezultă niciun fel de indicii că acesta ar fi săvârșit acele infracțiuni. Referitor la cheltuielile de judecată, precizează că acestea sunt anexate delegației de reprezentare în instanță.
CURTEA
Asupra acțiunii penale de față:
Prin plângerea înregistrată la această instanță la nr. de mai sus, formulată de petentul împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov pronunțată la 25 martie 2008 în dosarul nr. 43/P/2008, s-a solicitat infirmarea acestei rezoluții ca netemeinică și nelegală, arătând că magistrații și făptuitorul i-au pricinuit o pagubă importantă prin obligarea sa la predarea unei bovine tineret, că magistrații și aveau obligația de a se abține deoarece au judecat recursul și au casat hotărârea instanței de fond.
Petentul a mai arătat că faptele magistraților, care au soluționat nelegal și netemeinic procesul, fără a avea în vedere probele și a susținut că sunt îndeplinite condițiile cerute pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și că a aflat în cadrul unei audiențe la președinta Judecătoriei Făgăraș că:"acest proces este plătit până peste cap", că făptuitorul a afirmat că ar fi dat mită magistratului de la această instanță.
Verificând plângerea formulată în raport de actele și lucrările dosarului se constată că plângerea este nefondată.
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov pronunțată la data de 25 martie 2008 în dosarul nr. 43/P/2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de a, și popdan, judecători la Judecătoria Făgăraș și respectiv la Tribunalul Brașov, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, prevăzute de art. 215, art. 246 și respectiv art. 289 Cod penal și față de numitul a fost admisă plângerea petentului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la înșelăciune și fals intelectual, prevăzute de art. 25 rap. la art. 215 și art. 289 Cod penal, cauza fiind trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș pentru competentă soluționare.
În motivarea acestei rezoluții s-a reținut, în esență, că petentul a formulat o acțiune civilă împotriva făptuitorului pentru obligarea acestuia la plata despăgubirilor pentru cheltuiala făcută cu întreținerea a două bovine ale pârâtului și pentru cantitatea de pe care animalele pârâtului i-au distrus-o, iar pârâtul, la rândul său, pe calea unei acțiuni separate, a solicitat ca petentul să fie obligat la plata contravalorii a trei bovine.
În paralel, pârâtul a formulat acțiune împotriva petentului pentru obligarea acestuia la plata contravalorii celor trei juninci, cele două acțiuni fiind conexate.
Această cauză a fost soluționată în fond, iar în recurs, completul compus din magistrații -, și, au admis recursul și au casat sentința cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.
Urmare a repartizării aleatorii, cauza a revenit la completul compus din magistrat care a pronunțat sentința civilă nr. 500/2005 prin care petentul a fost obligat la plata contravalorii a trei bovine.
În recursul formulat, cauza a fost repartizată aleatoriu completului compus din magistrații, și care a respins recursul petentului prin decizia civilă nr. 791/16 noiembrie 2005.
În fapt, judecătorul fondului după casare cu trimitere spre rejudecare, a constatat că probele administrate nu confirmă că animalele făptuitorului i-au distrus otava și că acesta a reținut abuziv 2 juninci, iar a treia s-a pierdut din culpa sa și că modalitatea în care a procedat acesta, de a lua întreaga ciurdă, de aod uce în sat și de o lăsa apoi nesupravegheată, cauzând astfel o pierdere lui prin pierderea unei juninci este nejustificată și că în luna octombrie, după culesul porumbului, obiceiul locului este ca vitele să pască pe orice fâneață, or petentul a surprins vitele pârâtului spre sfârșitul lunii octombrie și că evaluatorul pagubei, martorul a arătat că excrementele de animale găsite pe teren aerau și mai noi și mai vechi, iar alt martor a arătat că a văzut vite ale altor săteni păscând pe fâneața petentului, anterior constatării producerii pagubei.
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin rezoluția din 22 aprilie 2008 în lucrarea nr. 351/II/2/2008 a constatat că plângerea este neîntemeiată, arătându-se, în motivarea rezoluției că argumentele petentului se situează în afara stării de fapt și a celei de drept, că față de magistratul au fost efectuate acte premergătoare sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 Cod penal și prin ordonanța din 11 februarie 2008 DNA- Serviciul Teritorial Brașovs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrat, dar și față de sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 Cod penal.
Curtea constată că rezoluția atacată este legală și temeinică, deoarece, așa cum s-a arătat în motivarea acesteia, dar și în considerentele rezoluției din 22 aprilie 2008 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, plângerea conținând motivări referitoare la lipsa de legalitate și temeinicie a sentinței civile, arătându-se motivele pentru care în mod greșit i-ar fi fost respinsă acțiunea civile și admisă cea a pârâtului, doar în final, se face afirmația că magistrații, cu rea credință, au soluționat cauza contrar legii.
Actele efectuate în cauză nu relevă indicii de comitere a vreunei fapte de natură penală de către magistratul ce a soluționat fondul cauzei, astfel cum au fost reclamate de către petent, de altfel, susținerile acestuia nu reprezintă indicii în sensul că s-ar fi comis vreo infracțiune, invocându-se doar nelegalitatea sentinței pronunțate și a deciziei în recurs și lipsa lor de temeinicie.
Competența de a verifica legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești aparține instanțelor de control judiciar, nu organului de urmărire penală sau instanței penale, aceasta neavând atribuții de verificare a probelor administrate, cu atât mai mult cu cât s-au efectuat verificări în ce privește o eventuală infracțiune de dare și luare de mită care ar fi putut să aibă relevanță sub aspectul celor afirmate de petent, or în speță nu s-a făcut dovada unei asemenea infracțiuni, judecătorul fondului soluționând cauza pe baza probelor de la dosar astfel că se constată că procurorul a constatat judicios că faptele reclamate nu există.
În ce privește pe cei doi magistrați ce au soluționat cauza în recurs, se constată că aceștia nu aveau obligația de a se abține, deoarece nu erau incompatibili, pronunțarea unei soluții de casare cu trimitere spre rejudecare nu atrage incidența vreunui caz de incompatibilitate, deoarece magistrații nu s-au pronunțat cu acel prilej asupra fondului cauzei, astfel că nici față de aceștia nu există indicii ale săvârșirii vreuneia dintre infracțiunile reclamate.
În ceea ce îl privește pe făptuitorul, față de acesta plângerea formulată în fața instanței este inadmisibilă, deoarece față de acesta nu s-a pronunțat o soluție de netrimitere în judecată, așa cum prevăd dispozițiile art. 278/1 Cod procedură penală, deoarece față de s-a dispus disjungerea și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș pentru continuarea cercetărilor și nu există o soluție a organul de urmărire penală.
Pe cale de consecință, instanța constată că rezoluția atacată este legală și temeinică și potrivit art. 278/1 alin.8 lit. a Cod procedură penală va respinge plângerea formulată de petentul ca și va menține rezoluția atacată, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov pronunțată la data de 25 martie 2008 în dosarul nr 43/P/2008, pe care o menține față de făptuitorii a, și și ca inadmisibilă față de făptuitorul.
Obligă petentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2008.
PREȘEDINTE
- - GREFIER
Pt. - -
aflată în concediu
semnează
Prim grefier,
Red.SF/14.07.2008
Dact MB/15.07.2008
- 2 exemplare -
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu
