Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 73/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR. 73/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 31august 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Filip
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petenta, împotriva rezoluției nr. 537/II/2 din data de 10 iulie 2009 procurorului general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat ales pentru petenta lipsă, avocat ales pentru făptuitorul lipsă, lipsă fiind făptuitorul.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Apărătorul ales al petentei, depune la dosar adresele nr.159/II/1/2009, 381/II/1/2009 și 755/II/1/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Reprezentanta Ministerului Public invocă necompetența materială a Curții de APEL BRAȘOV în soluționarea cauzei, apreciază că în raport de dispozițiile art.2781Cod procedură penală, plângerea împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată se adresează judecătorului de la instanța căreia iar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță. Învederează instanței că potrivit dispozițiilor art.281Cod procedură penală este stabilită competența materială a Curții de Apel să judece în fond, ori infracțiunile pentru care s-a dat soluția în aceasta cauză, de netrimitere în judecată, sunt infracțiunea de înșelăciune, respectiv de distrugere, infracțiuni pentru care competența în primă instanță iar reveni Judecătoriei Brașov. Pe cale de consecință, solicită scoaterea cauzei de pe rol și să fie declinată la Judecătoria Brașov, instanță competentă să soluționeze material plângerea contra soluției formulate în cauză împotriva rezoluției procurorului.
Apărătorul ales al petentei, solicită respingerea excepției de necompetență materială invocată, precizând că soluțiile în acest dosar au fost date de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV. Arată că aceste soluții se pot contesta la instanța de același grad cu al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, astfel că o instanță mai mică în grad decât parchetul curții nu poate judeca o soluție dată de o instanță mai mare în grad decât cea care a pronunțat această soluție. În consecință, instanța competentă să soluționeze soluțiile pronunțate de Parchetul Curții de APEL BRAȘOV este curtea și nu judecătoria.
Apărătorul ales al făptuitorului față de excepția invocată este de acord cu scoaterea dosarului de pe rol și trimiterea dosarului la Judecătoria Brașov.
Instanța precizează că față de excepția invocată se va pronunța o dată cu fondul.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cauzei potrivit dispozițiilor art.340 Cod procedură penală.
Apărătorul ales al petentei, solicită admiterea plângerii, scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov pentru continuarea cercetărilor. Precizează că plângerea petentei a stat în nelucrare mai bine de 2 ani, nu s-au făcut cercetări, nu au fost audiați petenta și nici făptuitorii. S-a constat și s-a luat în calcul faptul că ar fi de competența unei instanțe civile pretențiile petentei, motiv pentru care au fost îndrumați către o instanță civilă.
Apărătorul ales al făptuitorului solicită respingerea plângerii ca nefondată conform dispozițiilor art.278 alin.8 lit.a Cod procedură penală, precizează că între petentă și făptuitori au existat niște înțelegeri cu privire la efectuarea unor lucrări de instalații. Învederează instanței că aceste lucrări s-au efectuat în cursul anului 2004, iar plângerea este formulată în cursul anului 2007. Raportat la fondul cauzei se observă că toate sumele achitate de către petentă se regăsesc în factura nr.- emisă în 24.09.2004, la momentul în care s-a efectuat lucrarea, aceasta s-a și plătit cu chitanță, factura fiind semnată de către petentă. Pe cale de consecință, să se dispună respingerea plângerii, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea plângerii și pe cale de consecință menținerea soluției dată de procuror ca fiind legală și temeinică. Raportat la probele administrate în cauză consideră că în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, nu există o acțiune de inducere în eroare a petentei, având în vedere contractele care au fost încheiate, nemulțumirile sunt datorate la prestația pe care au avut-o cei doi făptuitori cu ocazia executării lucrărilor. Pretențiile petentei urmează a fi recuperate pe calea unei acțiuni civile în justiție. Referitor la infracțiunea de distrugere, consideră că în cauză nu se poate reține că sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni în ceea ce privește latura subiectivă, neexistând intenția acestora de deteriorare a obiectelor reclamate, deteriorarea acestora s-a realizat cu ocazia executării lucrărilor în apartamentul petentei. Pentru aceste considerente, apreciază că soluția dată de procuror este legală și temeinică, și pe cale de consecință să se mențină și să se respingă plângerea formulată.
CURTEA,
Pornindu-se de la cele inserate în art.278/1 Cod procedură penală, potrivit cărora persoana vătămată căreia i s-a respins plângerea de către procurorul ierarhic superior celui care a pronunțat soluția ce a nemulțumit-o are latitudinea de a se adresa instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, în speță s-a formulat plângere împotriva rezoluției din 21.05.2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, cu motivația subzistenței unor probe suficiente pentru pronunțarea unei soluții de trimitere în judecată.
Mai exact, dacă petenta, prin apărător ales, a sesizat organul de urmărire penală în vederea trimiterii făptuitorilor și în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.215 alin.1 și art.217 alin.1 Cod penal, susținând că aceștia deși și-au asumat obligația să-i monteze în locuința sa o centrală termică de proveniență germană, nu s-au conformat condițiilor impuse și i-au instalat o centrală mai puțin performantă pe un traseu pe care nu l-au prestabilit; respectiv într-o nișă de la dormitor unde nu există nici o ușă și nici geam, obturându-i posibilitatea de a mai folosi acel spațiu ca și dormitor, prin rezoluția din 21.05.2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitori pe considerentul că pretențiile invocate pot fi valorificate pe cale unei acțiuni civile, întrucât faptele reclamate nu cad sub incidența legii penale.
Mai precis, prin rezoluția contestată s-au reținut următoarele aspecte:
- în ceea ce privește timpul de centrală montat, conform facturii existente la fila 26, se constată că este vorba de o centrală termică de apartament model și nu, persoana vătămată semnând personal acest înscris, astfel că nu se poate reținut că a fost indusă în eroare cu privire la acest aspect;
- cu privire la locul în care a fost montată această centrală, chiar din declarația persoanei vătămate rezultă faptul că aceasta a înțeles că nu a existat alte posibilități, întrucât la instalarea acesteia au trebuit respectate mai multe condiții;
- ușa și geamul care despart camera de zi de locul unde a fost montată centrala au fost demontate în scopul de a respecta parametrii în care trebuie instalată a centrală termică de apartament, echipa de muncitori executând ulterior toate finisajele, astfel că nu se poate reține că există intenția de a se distruge vreun bun;
- relativ la lucrările de montare a geamurilor s-a constatat faptul că la finalizarea lucrărilor numita a achitat integral prețul și nu a avut de făcut nici o obiecție cu privire la calitatea acestora, nemulțumirea acesteia intervenind după aproximativ 1 an;
- în ceea ce privește distrugerea tocurilor de la fostele ferestre, întrucât acestea sunt prinse în zidăria imobilului, este de notorietate că acestea numai pot fi recuperate integral, astfel că, în cauză nu se poate reține faptul că a existat vreo intenție de distrugere a acestor bunuri.
Prin rezoluția din 10.07.2009 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOVa respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă cu următoarea motivație: preluarea cauzei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, unde a fost înregistrată inițial sub nr.1970/P/2007, s-a făcut în baza dispoziției nr.614/II/7/2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, în conformitate cu prevederile art.209 al.41Cod procedură penală " procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziția conducătorului parchetului ierarhic superior".
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV este organ ierarhic superior al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, așa cum prevăd Legea nr.302/2004 privind organizarea judiciară și Ordinul nr.529/2007 al Ministrului Justiției privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor;
Magistratul care a adoptat rezoluția respectivă, a fost investit legal cu instrumentarea cauzei, cu respectarea principiului subordonării ierarhice, având grad profesional de parchet de pe lângă curtea de apel și neaflându-se în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de Cod procedură penală.
Curtea, datoare să verifice regularitatea actului de sesizare inclusiv a competenței sale de a judeca acea cauză, funcție de prevederile art.278/1(1) Cod procedură penală, potrivit cărora persoana vătămată, precum și orice ale persoane ale căror interese legitime sunt vătămate prin modul cum a fost soluționată de procuror plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței de clasare, scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi pot face plângere la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță, sesizează că raportat la natura infracțiunilor reclamate ( prev. de art.215 alin.1și art.217 alin.1 Cod penal ) la cele inserate în cuprinsul art.25 Cod procedură penală, competența de a judeca în fond infracțiunile la care se referă prezenta plângere cade în sarcina Judecătoriei Brașov, aceasta având latitudinea a judeca întregul complex infracțional, motiv pentru care funcție de prev. de art.300 Cod procedură penală, urmează a-și declina competența în rezolvarea acestei pricini în favoarea instanței competentă material, respectiv Judecătoria Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială invocată de reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și în consecință
Declină competența de soluționare a plângerii formulată de petenta în favoarea Judecătoriei Brașov.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 31.08.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red. / 31.08.2009
Dact.DG/ 02.09.2009
- 2 exemplare -
23 2009
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip
