Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 77/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 77/2009
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva rezoluției dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr. 24/P/2009.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat petentul, lipsă fiind intimații și.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că petentul, prin serviciul registratură, a depus la dosar memoriu.
Petentul a depus la dosar biletul de transport.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Petentul a susținut plângerea astfel cum a fost formulată solicitând admiterea acesteia, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmării penale împotriva intimaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. A solicitat a se face aplicarea art.6 CEDO, art. 24 alin.1 din Constituția României, art. 6 alin.1 pr.penală arătând că se impunea consultarea, atât de către procuror cât și de către judecător, dosarelor invocate pentru a se da o soluție legală. A mai invocat disp. art. 394 lit.d pr.penală.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea plângerii ca fiind nefondată și menținerea rezoluției atacate ca fiind temeinică și legală precizând că în mod corect s-a apreciat că intimații nu și-au exercitat atribuțiile de serviciu cu rea credință.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cauzei penale de față;
În deliberare, constată că prin plângerea formulată și înregistrată la această C sub dosar penal nr-, petentul a solicitat desființarea rezoluției emise în dosar nr. 24/P/2009 la 20 martie 2009 de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitoarelor și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 cod penal.
În expunerea scrisă a plângerii sale, cât și oral, în fața Curții, petentul relevă, în esență, faptul că în dosarul nr. 1767/P/1999, 1533/ și 1635//P/2000 procurorul a dispus sau a confirmat soluție de neîncepere a urmăririi penale, fără a administra în mod riguros probele solicitate, întemeindu-și soluțiile pe acte și înscrisuri insuficiente.
Susținerile petentului că magistratul, la rândul său i-a îngrădit în mod nejustificat dreptul la apărare, prin administrarea unei probațiuni insuficient, aspect ce a condus la adoptarea unor soluții nelegale și netemeinice.
Verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a înscrisurilor noi depuse de petent, în conformitate cu dispozițiile art. 278/1 alin.7 pr.penală, Curtea reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
1. Prin rezoluția din 20 martie 2009 pronunțată în dosar nr. 24/P/2009 (17-48), Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa dispus neînceperea urmării penale față de și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 cod penal, în temeiul art. 128 alin.4 raportat la art. 10 lit.d pr.penală.
Pentru a dispune astfel, Parchetul a constatat următoarele:
Persoana vătămată a formulat plângere penală împotriva susnumiților pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 cod penal, faptă constând în aceea că prin modul în care au efectuat cercetările (procurorul) ori datorită felului în care s- efectuat cercetarea judecătorească, persoanele susmenționate și-au încălcat cu știință atribuțiile de serviciu vătămând interesele legale ale petentului și au favorizat alte persoane despre care se susține că ar fi comis faptele cu privire la care persoana vătămată a fost cercetată iar în prezenta cauză.
Din actele premergătoare rezultă că petentul a fost cercetat în mai multe dosare penale aflate pe rolul organelor de urmărire penală ori instanța de judecată:
Astfel în dosarul nr. 1767/P/1999 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, prim - procurorul a dispus o soluție de neurmărire față de petent și pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 259 cod penal. Soluția a fost menținută de către procurorul ierarhic, deși persoana vătămată din prezentul dosar a formulat plângere împotriva soluției.
Prin ordonanța nr. 1533/P/2001 a aceleiași unități de parchet s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b/1 pr.penală scoaterea de sub urmărire penală a numitei - pentru comiterea infracțiunii pentru comiterea infracțiunii de denunțare calomnioasă, dosar pornit la sesizarea aceluiași petent. Soluția a fost menținută de către prim procurorul (ordonanța nr.878/II/2/2001).
În dosarul nr. 1635/P/2000 ale aceleiași unități de parchet, a solicitat cercetarea numitei pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 259 cod penal, iar prin rezoluția din 21 martie 2001 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, soluție confirmată de către prim procurorul (rezoluția nr. 433/II/2/2001).
Prin sentința penală nr. 532/1999 a Judecătoriei Petroșani, s-a dispus condamnarea inculpatei pentru comiterea infracțiunii de loviri sau alte violențe, faptă comisă împotriva lui; s-a dispus achitarea acesteia pentru infracțiunea de amenințare, au fost respinse pretențiile civile ale părții civile.
La 17 ianuarie 2001, prin sentința penală nr. 59/2001 a Judecătoriei Petroșani (judecător ), a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de calomnie, faptă comisă împotriva lui
OGȚinând seama de cele ce preced, s-a constatat că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sesizate, deoarece nu se constată o încălcare a atribuțiilor de serviciu. De asemenea, s-a reținut că magistrații dispun de independență în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar soluțiile pronunțate de către aceștia, sunt supuse cenzurii prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Posibilitatea de a se pronunța în legătură cu administrarea unor mijloace de probă, ori interpretarea acestora, este un atribut exclusiv al organului judiciar, care, de asemenea, se supune cenzurii organelor ierarhice.
2. Prin rezoluția dată în dosar nr. 355/ II/2/2009 din 22 aprilie 2009, Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa respins plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din dosarul nr. 24/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA ca neîntemeiată.
Argumentele expuse în considerente de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA sunt următoarele:
Din actele premergătoare efectuate rezultă că cei doi magistrați și-au îndeplinit sarcinile de serviciu în limite normale și că au dispus în cauzele la care face referire persoana vătămată în virtutea și în limitele puterilor sale ce le recunoaște legea.
Nu există date, informații, indicii, dovezi din care să rezulte că cei doi magistrați când au demarat și efectuat procedurile cu care au fost investiție au fost de rea credință.
Argumentele de fapt și de drept invocate de persoana vătămată în legătură cu justețea cauzelor sale nu pot fi reexaminate, în lipsa dovezilor relei credințe a magistraților, de către un alt procuror, chiar superior în grad profesional, în cadrul unei anchete desfășurate la solicitarea explicită a acesteia; ele puteau fi invocate doar prin exercițiul căilor de atac ordinare sau extraordinare pe care le prevede legea.
3. Analiza actelor și lucrărilor din dosar efectuată de către C în raport cu susținerile expuse de către petiționar în plângere, relevă fără îndoială că în cauză nu există motive pertinente și suficiente pentru a convinge un observator obiectiv asupra relei credințe a celor două făptuitoare în înfăptuirea actului de justiție.
4. Curtea sesizează, în urma examenului dosarului în cauză, faptul că soluțiile adoptate atât de către procuror, cât și de către judecător au fost puternic argumentate și se sprijină pe un material probatoriu necesar și suficient formării unei convingeri obiective în cauză.
5. Curtea reține că în cauză nu rezultă neechivoc omisiunea celor două făptuitoare de a consulta toate actele și dosarele învederate de către petiționar.
6. Curtea arată, așa cum corect se susține în rezoluția atacată că atât procurorul, cât și magistratul în cauză și-au exercitat atribuțiile în limitele impuse de lege, iar eventualele nemulțumiri ale petiționarului se pot valorifica prin exercitarea căilor de atac prevăzute în Codul d e procedură penală.
7. Față de cele ce preced, Curtea reținând că în cauză rezoluția atacată nu poate fi circumscrisă unui motiv temeinic de desființare, în conformitate cu art. 278/1 alin.8 lit.a pr.penală va respinge ca nefondată plângerea petiționarului cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 278/1 (8) lit. a Cod pr. pen. respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul împotriva rezoluției emise la 20 martie 2009 de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr. 24/P/2009.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă petiționarul să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu petiționarul și comunicare cu intimatele și.
Pronunțată în ședința publică din 04.06.2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.
Tehnored. VV 2 ex/09.06.2009
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu
