Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 90
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Elena Ciobanu I - -
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Mihaela
GREFIER -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul formulat de petentul G împotriva sentinței penale nr. 591 din data de 28 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul recurent, lipsă fiind persoana cercetată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Petentul având cuvântul arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Petentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului ca nefundat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 591 din 28.11.2007, Tribunalul Vasluia hotărât următoarele:
A respins ca nefondată plângerea formulată de petentul G, domiciliat în V, str. - cel M,. 131,. A,. 37, județul V, împotriva rezoluției dată de procuror în dosarul nr. 228/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, agent șef adjunct de poliție în cadrul Poliției municipiului V, județul V, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului prevăzute de art. 246 și 264 alin. 1 Cod penal, pe care o menține.
A obligat petentul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
La data de 22.08.2007 petentul G s-a adresat organelor de poliție prin care a solicitat cercetarea și demiterea agentului șef pentru neglijență în serviciu și ascunderea adevărului prin favorizarea infractorilor. A motivat petentul că, persoana cercetată a ascuns existența dosarului nr. 670/2003 atașat la dosarul nr. 657/P/2003 al parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui și a încercat să ascundă adevărul refuzând să audieze martorii și - pentru a stabili primirea de foloase necuvenite - acuzație făcută de. S-au efectuat cercetări constând în audierea petentului, a agentului de poliție, s-au depus copii de pe acte și declarații ale persoanelor implicate în cauză în baza cărora prin rezoluția din 13.09.2007 dată în dosarul nr. 2208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vasluis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul șef adjunct de poliție.
S-a motivat în rezoluția procurorului că, agentul de poliție a completat cercetările în sensul dispus prin sentința penală nr. 492/20.03.2007 a Judecătoriei Vaslui în sensul că i-a audiat pe martorii -, și. De asemenea, acesta a procedat la căutarea numitului și a numitului. După efectuarea acestor acte agentul de poliție a întocmit un nou referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală față de numiții, și.
În baza actelor efectuate s-a apreciat că agentul de poliție și-a îndeplinit corespunzător atribuțiunile de serviciu în efectuarea cercetărilor din dosarul nr. 438/P/2006, a apreciat probele propriei convingeri fără a întreprinde activități care să aibă ca urmare sustragerea de la urmărire penală a numiților, și.
Examinând plângerea ce formează obiectul prezentei cauze, tribunalul constată că aceasta este nefondată.
Soluția dată de procuror se întemeiază pe cercetări complete care au stabilit situația de fapt sub toate aspectele. Este evident că polițistul a acționat în limita competențelor stabilite de lege și a efectuat actele de cercetare posibile dispuse prin sentința penală nr. 492/20.03.2007 a Judecătoriei Vaslui. Aprecierea procurorului cu privire la inexistența elementelor constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului prevăzute de art. 246 și 264 Cod penal este corectă.
În termen legal, hotărârea astfel pronunțată a fost recurată de către petentul G, fiind criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, în principal pentru aceleași aspecte invocate și în plângerea formulată.
În esență, petentul critică modul în care persoana cercetată a instrumentat cauza ce a format obiectul dosarului nr. 438/P/2006 al Pachetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, în sensul că în mod abuziv acesta a propus neînceperea urmăririi penale față de numiții, și pentru săvârșirea infracțiunilor de denunț calomnios, prin ascunderea și denaturarea probelor existente.
Solicită petentul admiterea recursului și, pe fondul cauzei, restituirea cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor și neînceperea urmăririi penale față de numitul.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că nu este întemeiat recursul de față pentru cele ce urmează.
Cum obiectul prezentului recurs îl constituie analiza hotărârii instanței de fond și a rezoluției procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui dată în dosarul nr. 228/P/2007 privind pe numitul, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 alin. 1 Cod penal și nu activitate și actele pronunțate de acesta, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 246 Cod procedură penală, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă reclamată de petentul ca fiind comisă de numitul, constă în "fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiunilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legitime ale unei persoane".
În cauză, acuzațiile petentului cu privire la comiterea acestei infracțiuni de către, prin aceea că în mod deliberat a refuzat audierea unor martori și a ascuns existența unui dosar, nu au fost confirmate de nici o probă.
Dimpotrivă, astfel cum a stabilit și procurorul de caz, s-a constatat că persoana cercetată a făcut toate demersurile necesare pentru îndeplinirea dispozitivului sentinței penale nr. 492 din 20.03.2007 a Judecătoriei Vaslui, prin care se impunea audierea anumitor martori, neaudierea unora dintre aceștia datorându-se imposibilității fizice aspect confirmat de actele de căutare întocmite, și nicidecum relei-credințe a numitului.
În ceea ce privește dosarul nr. 670/P/2003, așa cum rezultă din actele dosarului, s-a comunicat petentului, prin adresa nr. 177/VIII/1 din 15.02.2005 că acesta se află conexat la dosarul nr. 557/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, nefiind în posesia persoanei cercetate și, cu atât mai puțin, ascuns de către aceasta.
În ceea ce privește infracțiunea de favorizare a infractorului, aceasta constă, potrivit dispozițiilor art. 264 Cod procedură penală, în "ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită dinainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnicirea urmăririi penale, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii".
Fără a mai detalia aspecte legate de latura obiectivă a infracțiunii reclamate, trebuie evidențiat faptul că infracțiunea implică în conținutul și pentru realizarea sa participarea a cel puțin două persoane din care una este cunoscută: un infractor, adică o persoană care a săvârșit o infracțiune.
Ori în cauză, deosebit de faptul că activitatea persoanei cercetate nu se circumscrie nici pe departe conținutului constitui al acestei infracțiuni, nu sunt îndeplinite nici una din condițiile de existență ale infracțiunii reclamate.
Petentul nu a dovedit nici în ce ar fi constat ajutorul dat de către persoana cercetată (prin probe de natură a confirma aspectele relatate și nu simple susțineri) și nici calitatea de infractor și persoana care ar fi primit ajutorul.
Concluzionând, față de toate aspectele de fapt și de drept expuse, Curtea apreciază că cercetarea efectuată de procuror este completă, sprijinind cu suficiență concluzia că infracțiunile reclamate de către petent nu există în materialitatea lor.
Așa fiind, Curtea apreciază ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului împotriva actelor procurorului și, pe cale de consecință, urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, să respingă, ca nefondat, recursul formulat de petentul.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de petentul G împotriva sentinței penale nr. 519 din 28 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă petentul recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 Februarie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -,
28.02.2008
2 ex.-
Președinte:Iulia Elena CiobanuJudecători:Iulia Elena Ciobanu, Maria Cenușă, Mihaela
