Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 94/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 94
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Scriminți
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat procuror
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale, directe având ca obiect " plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului - art.278 ind.1 Cod procedură penală", formulată de petentul împotriva ordonanței din 05.03.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI dată în dosarul nr.397/P/2008 prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală față de numiții I, a, și disjungerea cauzei cu privire la numiții a, prin ordonanța procurorului general nr.291/II/2/2009 din 14 aprilie 2009, prin care a fost infirmată în parte, în sensul redeschiderii cercetărilor cu privire la numiții, și.
Conform dispozițiilor art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă petentul, asistat de avocat ( apărător desemnat din oficiu), lipsă fiind intimații, I, a și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al cincilea termen de judecată, că prin Serviciul de Registratură al instanței, s-a depus de către petentul un memoriu ( trei file) și două xerocopii cu informații detaliate despre dosar, că la termenul anterior cauza s-a amânat pentru lipsă de procedură cu intimații, și, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat după ce în prealabil a luat legătura cu petentul învederează instanței că acesta dorește atașarea la prezenta cauză a dosarului penal nr.923/1999 al Tribunalului Iași, dosar în care petentul susține că există foarte multe acte, probe care ar conduce la soluționarea corectă a prezentei plângeri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu se opune atașării dosarului menționat.
Curtea, deliberând asupra cererii petentului, raportat la teza probatorie conferită, constată că proba nu este pertinentă în soluționarea cauzei de față dat fiind obiectul dezbaterii, rezoluțiile respective contestate și dosarele pe baza cărora au fost date aceste rezoluții sunt atașate la dosar, urmând a fi avute în vedere la verificarea plângerii în concordanță și cu memoriile depuse de petent.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea, acordă cuvântul în susținerea plângerii promovată de petent.
Avocat având cuvântul, pune concluzii de admitere a plângerii așa cum este formulată în scris. Petentul susține că a fost condamnat și se află în executarea unei pedepse pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune pe care acesta susține că nu a comis-
Persoanele împotriva cărora petentul a formulat plângere, respectiv, și, persoane care i-au sustras acestuia din dosar actele pe care acesta le-a depus prin apărătorii angajați de la cabinetul dnei avocat, dovezile fiind depuse în dosarul penal nr-, acte care constau în: contractul de credit bancar nr.97 din 26 mai 1998, adresa băncii nr.4835 către Judecătoria Iași, adresa nr.4807 din 26 mai 1998 băncii către Registrul de de pe lângă Judecătoria Iași, extrasul de cont al subcontului credite în lei cât și contractul de ipotecă. Aceste acte nu s-au găsit la dosarul pentru cercetarea și învinuirea petentului care astăzi se află în fața instanței de judecată în stare de arest și care cere să i se facă dreptate. Mai susține apărarea că astăzi a fost informată de către petent că s-au găsit acele acte, că de fapt nu a existat nici o pagubă.
Pentru că nu cunoaște amploarea dosarului de fond în care petentul a fost condamnat nu poate decât să solicite instanței admiterea plângerii așa cum este formulată în scris, urmând ca petentul să-și susțină oral plângerea formulată. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că aspectele invocate de petent în prezenta plângere vizează în mod exclusiv probele care au fost administrate într-o altă cauză penală, respectiv în dosarul penal nr.923/1999 dosar în care petentul a solicitat astăzi să fie atașat la prezenta cauză și în care petentul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În prezenta cauză prin rezoluția procurorului s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele pentru care petentul a formulat plângerea prealabilă pentru săvârșirea a două infracțiuni motivat de faptul că sunt incidente disp.art.122 Cod penal. În cauză a intervenit prescripția răspunderii penale raportat la data săvârșirii pretinselor infracțiuni. Analizând și disp.art.13 alin.1 din Codul d e procedură penală,conform cărora doar învinuitul sau inculpatul în cazul în care intervine prescripția răspunderii penale pot cere continuarea cercetărilor, susține procurorul că, rezoluția prin care în conformitate cu disp.art.10 lit.g Cod procedură penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale este legală și temeinică, plângerea formulată de petentul nefondată, motiv pentru care pune concluzii de respingere ca atare.
Petentul având cuvântul, solicită instanței a avea în vedere faptul că, în anul 1998 numiții, și, foști și actuali lucrători de poliție au strâns cu ocazia cercetărilor mai multe acte de la Banca Românească, respectiv contracte de credite, extrase de conturi, acte care ulterior au fost sustrase din dosar. Procurorul care a instrumentat cauza - dna procuror I - a solicitat de asemenea mai multe acte de la Banca Românească, acte care acum nu se mai regăsesc la dosarul de fond, acte care erau necesare soluționării dosarului tocmai pentru a-și proba nevinovăția și a demonta acuzațiile fabricate și lipsite de orice temei.Susține că la data când a fost judecat și, face referire la dna judecător i-a respins toate probele solicitate, respectiv cererea cu privire la efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea certă a prejudiciului și de a fi solicitate relații de la bancă, respectiv chitanțe și ordine de plată avizate bancar, acte autentificate și contracte sau înțelegeri care dovedeau nevinovăția sa. Arată că atât la instanța de fond, apel și recurs s-a reținut prin hotărârile pronunțate că nu a existat niciodată un contract, nu au existat acele extrase bancare care dovedeau că firmei îi fusese virat în cont creditul de 500.000.000 lei la Banca Românească cât și extrasul de cont de la Banca Internațională a Religiilor care dovedea că în luna iulie 1998 exista un rulaj solid prin această bancă. Din toate aceste înscrisuri au fost păstrate doar câteva extrase care dovedeau că în ziua scadenței unor documente nu se efectuase operațiuni prin cont. Rezultatul acestor fapte penale este grav, în urma lor s-au pronunțat hotărâri judecătorești greșite, lovite de nulitate absolută, lipsite de fundament legal și care au fost puse în executare și care produc pagube materiale, sufletești și morale ireparabile.
În anul 2003 instanța a constatat că au existat acele contracte, că au existat acei bani și că nu se face vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Revizuirea cauzei penale ține și de fondul cauzei care este astăzi pe rol. Susține petentul că banca nu îl poate ajuta decât dacă dovedește că acei ofițeri, procurori și judecători au săvârșit o infracțiune de neglijență în serviciu. Solicită a se avea în vedere că sustragerea de înscrisuri poate fi raportată la un abuz.
Dacă procurorul s-ar fi pronunțat pe fondul cauzei ar fi avut posibilitatea exercitării căii de atac a revizuirii sentinței de condamnare. Ulterior, după ce procurorul ar fi constatat existența infracțiunilor săvârșite de persoanele împotriva cărora a făcut plângere penală, procurorul putea să constate că a intervenit prescripția răspunderii penale.
Solicită instanței admiterea plângerii așa cum este formulată în sensul de a se trimite dosarul la procuror în vederea continuării cercetărilor întrucât faptele există.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în pronunțare și deliberare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra cauzei penale directe.
Prin plângerea înregistrată sub numărul sus-menționat, petentul a contestat ordonanțele procurorului Parchetului Curții de APEL IAȘI din 5 martie 2009, respectiv procurorului general al Parchetului Curții de APEL IAȘI din 14 aprilie 2009 solicitând desființarea acestora.
Plângerea a fost formulată în termen legal, prevăzut de dispozițiile art. 278 alin. 3 teza a II- Cod procedură penală, petentul a fost asistat de avocat din oficiu (fiind arestat) fiindu-i respectate toate drepturile procesuale conferite de lege.
În susținerea plângerii formulate petentul a solicitat: acordarea unui termen de arhivă pentru studiul dosarului - cerere ce a fost admisă de instanță; a depus memorii la dosar, a solicitat atașarea dosarului în care s-a pronunțat soluția de condamnare însă această probă a fost respinsă (instanța constatând că nu este utilă administrarea ei); precum și conexarea cauzei prezente cu dosarul - însă nu a mai stăruit în administrarea acestei probe.
Intimații au fost legal citați, însă nu s-au prezentat în instanță.
Instanța a verificat legalitatea și temeinicia plângerii formulate pe baza actelor și lucrărilor dosarului, al actelor depuse de petent, constatând:
Prin ordonanța Procurorului Curții de APEL IAȘI din 5 martie 2009 s- dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații - procurori I, și judecătorii a și pentru infracțiunea prevăzută de art. 242 alin. 1, 3 Cod penal și art. 272 Cod penal (constatându-se împlinirea termenului de prescripție al răspunderii penale).
Perioada față de care petentul arată că are fi fost sustrase unele înscrisuri din dosar este 1998 - 2000 pentru aceste fapte intervenind prescripția încă înainte de formularea plângerii de către petent.
Această situație de fapt a fost corect reținută de procurorul Curții de APEL IAȘI, fiind aplicabile dispozițiile art. 122 alin. 1 lit. c Cod penal (pentru infracțiunea reclamată și prevăzută de art. 242 Cod penal termenul de prescripție s-a împlinit în luna februarie 2008, iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 272 Cod penal - termenul de prescripție s-a împlinit în februarie 2005).
Nemulțumirea petentului vizează faptul că procurorii nu au analizat pe fond plângerea sa, însă această analiză a fost legal împiedicată raportat la data formulării plângerii de către petentul - respectiv 15.10.2008.
În mod just, procurorul reținut în motivarea ordonanței date că nu a existat nici un act de întrerupere a cursului prescripției, ori de suspendare, astfel încât cercetări pe fondul cauzei nu s-au efectuat (art. 10 lit. g Cod penal - prescripția fiind unul din cazurile care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale).
De asemenea, față de lucrătorii de poliție, prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI din 5 martie 2009 s-a infirmat parțial ordonanța procurorului Curții de APEL IAȘI din 5 martie 2009 și s-a dispus redeschiderea cercetărilor cu privire la faptele reclamate.
Față de această parte dispozitivului ordonanței procurorului, plângerea petentului nu este fondată - cercetările sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 242 Cod penal și art. 272 Cod penal reclamate a fi săvârșită de polițiștii - intimați nu au fost finalizate.
Celelalte aspecte menționate în plângerea formulată vizând nemulțumirea acestuia față de rezoluția procurorului, întrucât nu au fost identificați grefierii - și - - - excede cadrului procesual, petentul face doar presupuneri că acești grefieri ar fi participat în ședințele de judecată ale dosarului său, nu formulat expres vreo plângere față de aceștia; încât cuprinsul rezoluției procurorului referă la aceștia fără a putea fi efectuat vreun act de cercetare.
Petentul a solicitat în susținerea plângerii în instanță atașarea dosarului de condamnare nr. 923/99 al Tribunalului Iași, însă la dosarul Curții s-a constatat existența rechizitoriului din 9.03.2000 al procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași (dosar 759/P/1999 de trimitere în judecată a petentului - inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, referatul de terminare a urmăririi penale - copia sentinței penale nr. 99 din 7 martie 2000 pronunțată în dosar.
Ulterior, prin rezoluția procurorului Parchetului Curții de APEL IAȘI din 24 aprilie 2009 s-a dispus și față de lucrătorii de poliție (, neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 242 Cod penal și art. 272 Cod penal) - urmare a redeschiderii cercetărilor în baza ordonanței de infirmare parțială a soluției anterioare a procurorului.
De asemenea în conținutul plângerii petentului se constată critici ce vizează desfășurarea procesului penal cu ocazia judecării în fond a cauzei sale de către Tribunalul Iași și Curtea de APEL IAȘI (nemulțumiri privind respingerea unor probe - audiere martori, expertiză, judecarea cauzei cu avocat din oficiu). Aceste aspecte exced limitelor procedurale ale verificărilor plângerilor formulate împotriva actelor procurorului - conferite de dispozițiile art. 278 ind. 1 Cod procedură penală.
În consecință, argumentele reținute și expuse anterior pe baza unei stricte analize și evaluări a actelor ce au fundamentat ordonanțele procurorului - au dovedit că, criticile petentului nu sunt probator fondate, iar ordonanțele procurorului sunt legale și temeinice, urmând a fi menținute.
În baza dispozițiilor art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală plângerea petentului urmând a fi respinsă ca nefondată.
Urmează a fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea petentului formulată împotriva ordonanțelor procurorului Parchetului Curții de APEL IAȘI din 5 martie 2009, respectiv procurorului general al Parchetului Curții de APEL IAȘI din 14 aprilie 2009, ordonanțe pe care le menține.
Obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei, sumă ce include onorariul avocatului oficiu de 200 lei ce va fi suportat din fondul statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 8.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
14.10.2009
.
Președinte:Elena ScrimințiJudecători:Elena Scriminți
