Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 96/2008. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

SENTINȚA PENALĂ NR.96

Ședința publică din 26 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu

*

GREFIER - - -

*

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -

legal reprezentat de

PROCUROR -

La ordine a venit soluționarea plângerii formulată de petentul G împotriva rezoluției din data de 6.03.2008, dată în dosarul nr.583/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat petentul G și intimații, și, lipsă fiind intimata (fostă ).

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care a învederat faptul că au fost atașate dosarele nr.583/P/2007 și 299/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, precum și copii de pe borderourile de comunicare a rezoluțiilor către petent, după care:

A fost identificat petentul G (CNP -, fiul lui G și, domiciliat în B, Str.-.4/C/13, județul B, născut în comuna, județul B), care a prezentat seria - nr.- eliberată de B la 18.03.2008. Petentul a depus 3 înscrisuri, reprezentând copii de pe file din pașaport.

Nefiind cereri prealabile, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a dat cuvântul pe fond.

Petentul G, având cuvântul, a susținut că terenul proprietatea sa a fost vândut încă o dată de către numita intimatului, care l-a amenințat că va fi chemat la poliție pentru violare de domiciliu. După plecarea sa în străinătate intimatul a vândut terenul intimatei, care l-a ipotecat la bancă. A susținut că nu a primit niciun pentru terenul respectiv și că în perioada 1993-1998 fost plecat în Belgia unde a fost în stare de deținere, afirmații ce se pot verifica. A mai susținut că înscrisurile de la dosar, respectiv chitanțele sunt false, semnăturile de pe acestea sunt contrafăcute. Petentul a precizat că deține terenul dar nu posedă acte pentru acesta.

Intimata, având cuvântul, a susținut că a cumpărat, prin anii 1998, 1999, terenul de la intimatul, după ce a verificat dacă terenul este înregistrat pe numele altei persoane. În anul 2003 petentul i-a comunicat că terenul îi aparține, apoi acesta nu a mai făcut alte demersuri. A mai arătat că a contactat pe prima vânzătoare, care a fost în realitate concubina petentului, și care i-a relatat că a vândut terenul, trimițându-i petentului banii în străinătate, la locul de deținere. Intimata a apreciat că ordonanța dată în cauză este corectă și a solicitat respingerea plângerii formulate de petent. A precizat că nu există nicio legătură de rudenie între ea și ceilalți intimați.

Intimatul, având cuvântul, a fost de acord cu cele relatate de intimata, apreciind că persoana vinovată de situația creată este numita, care a vândut terenul la două persoane. A susținut că au fost cumpărători de bună-credință și a solicitat respingerea plângerii soluția procurorului fiind corectă.

Intimata, având cuvântul, a susținut că la momentul cumpărării s-au făcut toate demersurile legale și că instituțiile abilitate au făcut toate verificările necesare. Nu a cunoscut faptul că între numita și petent ar fi intervenit un contract de vânzare-cumpărare. În anul 1999 făcut publică intenția de vânzare și a vândut terenul intimatei. A solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată

Procurorul, având cuvântul, a apreciat rezoluția atacată ca fiind legală și temeinică și a solicitat respingerea plângerii ca nefondată.

S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr-, petentul G a formulat, în temeiul art. 278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 06.03.2008, dată în dosarul nr.583/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.299/II/2/2008 din 17.04.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, solicitând desființarea acestora și tragerea la răspundere penală a intimatei () - pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 Cod penal.

În motivarea scrisă a plângerii adresate instanței petentul a arătat că intimata a vândut o suprafață de teren care era proprietatea lui, fără a avea acordul său și că nu a primit de aceasta suma 15.000 DM, așa cum susține aceasta și și-a arătat nemulțumirea cu privire activitatea organelor de urmărire penală.

În susținerile cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei petentul a criticat rezoluțiile date pentru aspectele arătate în preambulul prezentei hotărâri.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin rezoluția din data de 06.03.2008, dată în dosarul nr.583/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în temeiul aret.228 alin.6 Cod procedură penală, cu art.10 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de avocat în cadrul Baroului B, și () -.

G din Baf ormulat plângere penală împotriva numiților, și pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații și înșelăciune.

În fapt, a sesizat că în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenului situat în B,-, () a declarat în fals că ea este proprietara terenului în fața notarului public. Soții și, deși cunoșteau că terenul aparține petentului, au declarat în fața notarului date necorespunzătoare adevărului.

De asemenea, petentul precizează că a fost indus în eroare de cele trei persoane, el fiind păgubit prin vânzarea terenului.

În plângerea inițială, Gas olicitat efectuarea de cercetări și față de avocat pentru aceleași infracțiuni, întrucât în cursul anului 1998 cumpărat această suprafață teren de la familia, deși cunoștea că terenul îi aparține.

Din verificările efectuate rezultă următoarele:

a data de 04.03.1993 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.6396 numiții, au vândut numitei suprafața de 300. teren situat în B,-.

La data de 29.06.1993, prin actul de vânzare-cumpărare încheiat, a vândut același teren reclamantului

Ulterior, la data de 17.03.1997, vinde terenul cumpărătorilor și.

Ultima vânzare a terenului a avut loc la data de 22.07.1999 când și l-au vândut lui.

În cauză au fost formulate mai multe plângeri penale privind această situație, plângeri care au fost soluționate.

Astfel, prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr.2265/P/2003 din 1.11.2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.215 alin. 1,3 Cod penal, față de plângerea formulată de, constatându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Prin aceeași rezoluție s-a dispus neînceperea urmăririi penale și față de, pentru fapta săvârșită față de numitul G,pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută deart.215 alin.1 și 3 Cod penal, întrucât fapta nu există.

S-a dispus disjungerea cauzei față de subaspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.215 alin. 1 și 3 Cod penal, la plângerea părții vătămate.

La data de 20.03.2007, prin ordonanța nr.5533/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacăus -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.215 alin.1 și 3 Cod penal. Această soluție a rămas definitivă prin respingerea plângerii de către instanța de judecată.

Din actele premergătoare începerii urmăririi penale rezultă că cei reclamați nu au declarat fapte necorespunzătoare realității în fața notarilor unde au încheiat contrate de vânzare-cumpărare, fiind de bună credință.

De altfel, prin copia scrisorii adresată de G numitei () - rezultă că el i-a dat împuternicirea de a vinde terenul. Acest fapt este dovedit și cu chitanța prin care G confirmă primirea de la () - a sumei de 15.000 DM, sumă reprezentând contravaloarea terenului situat în B-, în suprafață de 300.

De asemenea, din declarația dată de G la data de 10.11.1996 rezultă că nu are nici o pretenție asupra terenului situat în intravilan în B,-, arătând că "adevăratul proprietar al terenului este ".

În prezent, pe rolul instanței există o cauză civilă având ca obiect acțiunea în contradictoriu, în care toate părțile sunt implicate.

În consecință, se în motivarea rezoluției, avocata nu a dat declarații necorespunzătoare adevărului în fața notarului public la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22.07.1999, neexistând nici o acțiune de inducere în eroare față de

OG

Nici, și nu au săvârșit nici o infracțiune la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare succesive a terenului în suprafață de 300. situat în B,-.

Nemulțumit de această soluție petentul a formulat plângere, iar prin rezoluția nr.299/II/2/2008 din data de 17.04.2008, a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în temeiul art.275-278 Cod procedură penală, plângerea petentului a fost respinsă.

În motivarea acestei din urmă rezoluții, s-au reținut următoarele.

Prin rezoluția nr. 583/P/2007 din 6.03.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de - avocat în cadrul Baroului B, și împotriva cărora s-au efectuat acte premergătoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în declarații, deoarece aceste fapte nu există.

Împotriva rezoluției a formulat plângere, petentul G, în conformitate cu prevederile art. 275-278 Cod procedură penală, susținând că aceasta este netemeinică și nelegală, deoarece din actele premergătoare efectuate în cauză ar rezulta conținutul constitutiv al faptelor reclamate.

Petentul arată căîn conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat la 29.06.1993 la fostul notariat de Stat B,terenul în suprafață de 300 mp din B,-, eraproprietatea sa.

Ulterior, (în prezent ) a vândutsuprafața de teren numitului, care la rândul său l-a vândut cumpărătoarei (avocat în cadrul Baroului B).

Atât vânzătorii cât și cumpărătorii (succesivi) menționați maisus, au cunoscut că suprafața de teren îi aparține petentului, dar auurmărit prejudicierea sa.

Petentul mai arată că actele sub semnătură privată, denumite "chitanță" și "declarație" au fost întocmite în fals de către (în prezent ).

Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6396/6.03.1993, a cumpărat suprafața de 300 mp situată în B,-. Ulterior, în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare din 29.06.1993, autentificat la fostul Notariat de Stat B, a vândut suprafața de teren numitului

OG

Aceeași suprafață de teren a fost vândută de către cumpărătorului, potrivit contractului de vânzare-cumpărare 739/17.03.1997, autentificat la Biroul notarului public, care, la rândul său, împreună cu, l-au revândut cumpărătoarei, avocat la Baroul B (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 112/22.07.1999 la Biroul notarului public ).

în declarația dată arată că a vândut suprafața de teren numitului (contract de vânzare-cumpărare 639/17.03.1997 - notar public ) la solicitarea numitului G, care i-a solicitat trimiterea unei sume de bani, având afaceri judiciare în străinătate.

Înscrisurile sub semnătură privată denumite "chitanță" și "declarație" atestă realitatea, G primind suma de 15.000 DM, acesta arătând că nu are nici o pretenție asupra suprafeței de 300 mp din B,-.

În dosarele 2265/P/2003 și 5533/P/2004 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacăus -au efectuat cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune față de, și respectiv (reclamant fiind ), constatându-se că nu este realizat conținutul constitutiv al acestor fapte.

Împotriva soluțiilor adoptate de procuror de netrimitere în judecată sau scoatere de sub urmărire penală, s-au formulat plângeri, potrivit procedurii prevăzute de art.278 Cod procedură penală.

Avându-se în vedere că soluțiile adoptate de procuror cu privire la numiții, împotriva cărora s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, au fost verificate potrivit procedurii prevăzută de art.275 și următoarele Cod procedură penală, acestea nu pot face obiectul prezentei examinări, urmare a plângerii formulate de petentul

OG

Referitor la faptele de fals în declarații și înșelăciune,ce au făcut obiectul dosarului 583/P/2007, se constată:

, au revândut suprafața de teren cumpărătoarei (contract de vânzare-cumpărare 112/22.07.1999 - notar public ), după ce au cumpărat-o de la.

Dreptul de proprietate al numiților și asupra suprafeței de 300 mp din B,-, este atestat prin contractul de vânzare-cumpărare 739/17.03.1997.

Nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte de natură penală, din moment ce aceștia au vândut un bun proprietatea lor, care era atestată printr-un act încheiat în mod legal (contractul de vânzare-cumpărare nr. 739/17.03.1997).

nșelăciunea presupune inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

ntre G și () nu a fost încheiat decât contractul de vânzare-cumpărare din 29.06.1993, primul cumpărând suprafața de 300 mp teren. Ulterior, a vândut cel mult "un bun aparținând altuia", fără a se lua în considerare susținerile acesteia referitor la realitatea înscrisurilor sub semnătură privată aparținând petentului G (denumite "chitanță" și respectiv "declarație").

Cu privire la modul în care a vândut suprafața de teren numitului (contract de vânzare-cumpărare 739/17.03.1997), s-a stabilit că nu este realizat conținutul infracțiunii de înșelăciune, prin ordonanța 5533/P/2004 din 20.03.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală.

Litigiul asupra suprafeței de teren este unul de natură civilă, fiind înregistrată o asemenea cauză pe rolul instanței de judecată, cum se menționează în cuprinsul rezoluției.

Împotriva susmenționatelor rezoluții, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, a formulat plângere petentul G, criticând soluțiile date pentru motivele arătate mai sus.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Intimata () - a întreținut relații de concubinaj cu petentul în perioada 1989-1999, locuind în apartamentul acestuia din urmă.

Intimata () -, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6396 din data de 04.martie.1993 la fostul Notariat de Stat al Județului B, a cumpărat de la vânzătorii: na, și și suprafața de 300. teren situat în municipiul B -strada - - nr.61, județul

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la data de 03.iunie.2003 de fostul Notariat de Stat al Județului B, intimata () - a vândut această suprafață de teren petentului

OG

Pe data de 09.august.1993 petentul a plecat în străinătate, dar după scurt timp a fost arestat în Belgia și Germania, însă cei doi au continuat să țină legătura prin corespondență.

Deoarece petentul nu avea posibilități financiare pentru a face față proceselor penale pe care le avea în străinătate, cu deosebire pentru onorariile de avocat, i-a solicitat intimatei () - să vândă acea suprafață de teren.

Având acordul de voință al petentului, intimata () -, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.739 din data de 17.martie.1997 la Biroul Notarului Public, a vândut terenul intimatului.

În momentul vânzării s-au depus toate înscrisurile necesare, respectiv certificatul de atestare fiscală, certificatul eliberat de Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Bacău, înscrisuri din care rezulta că terenul este proprietatea intimatei () -.

Acordul de voință al petentului rezultă fără drept de tăgadă din scrisoarea pe care i-a transmis-o petentul intimatei () - - fl.18 din dosarul nr.583/P/2007, prin care petentul îi cerea ca la stabilirea prețului vânzării terenului să aibă în vedere și cheltuielile efectuate până în acel moment cu obținerea autorizației de construcție, lucrări de proiectare, stâlpul pentru rețeaua electrică, etc. înscris care nu a fost contestat de petent.

În aceste condiții nu se poate susține că petentul a fost victima infracțiunii de înșelăciune săvârșită de intimata () -.

Așa cum este cunoscut, obiectul juridic special al infracțiunii de înșelăciune îl constituie relațiile sociale cu caracter patrimonial care implică încrederea și buna credință a celor care intră în aceste relații.

Apoi, infracțiunea de înșelăciune presupune sub aspectul laturii obiective, în primul rând, o acțiune de inducere în eroare.

Ori, nu se poate susține că petentul G ar fost dus în eroare de intimata (), ci s-ar putea discuta eventual de "vânzarea lucrului altuia".

Așa cum rezultă din înscrisurile din data de 10.11.1996, depuse la dosar-fl.16 și 17, petentul recunoștea că a primit suma de 15.000 DM, reprezentând contravaloarea terenului din municipiul B,-, județul și că adevăratul proprietar al terenului este intimata ().

S-ar fi putut pune problema, existența eventuală a infracțiunii de înșelăciune comisă în dauna părții vătămate, însă trebuie observate, în primul rând, aspectele mai sus arătate privind acordul de voință al petentului privind vânzarea terenului.

Intimatul împreună cu soția sa, intimata, prin contractul autentificat la data de 22 iulie.1999 sub nr.112 la Biroul Notarului Public -, au vândut terenul intimatei.

Prin rezoluția din data de 01.11.2004, dată în dosarul nr.2265/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numiților și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art.215 ain.1 și 3 Cod penal, în dauna părții vătămate, constatându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Prin aceeași rezoluție s-a dispus neînceperea urmăririi penale și față de intimata - pentru fapta săvârșită în dauna petentului G, pentru săvârșirea aceleași infracțiuni, constatându-se că fapta nu există și s-a disjuns cauza față de intimata - pentru săvârșirea aceleași infracțiuni în dauna părții vătămate.

La data de 20.03.2007, prin ordonanța nr.5533/P/2004, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatei - pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art.215 alin.1 și 3 Cod penal,soluție care a rămas definitivă prin respingere plângerii de instanța de judecată, potrivit procedurii prevăzute de art.278/1 Cod procedură penală.

Așa cum se arăta, petentul ar putea invoca"vânzarea lucrului altuia",deoarece contractul său de vânzare-cumpărare privind terenul în litigiu nu a fost desființat, fiind un titlul valabil, acesta având oricând dreptul subiectiv de a formula o acțiune în revendicare în justiție în condițiile în care nu are posesia acestui teren, ocazia cu care instanța civilă investită cu soluționarea unei asemenea litigiu ar trebui să compare titlurile.

De altfel, așa cum rezultă din susținerile petentului cu ocazia dezbaterii în fond a acestei cauze, petentul deține terenul în litigiu (jus utendi și jus fruendi), singura problemă fiind, față de existența celorlalte contracte de vânzare-cumpărare, al celui de al treilea atribut al dreptului de proprietate, dreptul de dispoziție(jus abutendi).

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului și din susținerile cu ocazia dezbaterii pe fond a acestei cauze penale, pe rolul Judecătoriei Bacău există o acțiune civilă prin care este pusă în discuție valabilitatea contractelor de vânzare cumpărare din 29.06.2003, 17.03.1997 și, respectiv, 22.07.1999, părțile din această cauză având calitatea de părți și în cauza civilă.

Petentul a susținut că înscrisurile de la fl.16-17 dosar nr.583/P/2007 ar fi fost falsificate de intimata () -.

Cu privire la eventuala săvârșire de intimata () - a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 Cod penal, infracțiune care absoarbe și infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal și la infracțiunea de fals în declarații, prevăzută de art.292 Cod penal, (prin eventuala declarare necorespunzătoare adevărului, făcută în fața notarului), trebuie arătat că, având în vedere prevederile art.122 alin.1 lit.d Cod penal, cu art.124 Cod penal, în cauză sunt îndeplinite termenele de prescripție specială ale răspunderii penale pentru aceste infracțiuni și, potrivit art.228 alin.1 Cod procedură penală, organul de urmărire penală nu se poate dispune începerea urmăririi penale, deoarece există cazul de împiedicare prevăzut de art.10 alin.1 lit.g Cod procedură penală.

În aceste condiții, cercetarea falsului ar putea fi făcută, potrivit prevederilor art.180-184 Cod procedură civilă, pe cale incidentală, de instanța civilă.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul G și va fi menținută rezoluția atacată.

Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul G, fiul lui G și, născut la data de 18.12.1957, în comuna, județul B, CNP -, cu domiciliul în municipiul B, strada -.4,.C,.13, județul B, împotriva rezoluției din data de 06.03.2008, dată în dosarul nr.583/P/2007, al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.299/II/2/2008 din data de 17.04.2008, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.

Menține rezoluția atacată.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 50 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petent și pentru intimații:, și și de la comunicare pentru intimata ()

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.iunie.2008.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. sent.

Tehnored. - 2 ex.

10.07./10.07.2008

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 97/2008. Curtea de Apel Bacau