Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 979/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--25.06.2009

DECIZIA PENALĂ NR.979/

Ședința publică din data de 15.10.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror .

Pe rol se află judecarea recursului formulat de intimatul, împotriva sentinței penale nr.253/Pi din 13.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă pentru intimatul lipsă, avocat ales, lipsind și petentul și Agenția Complexă de informații SRL

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul ales al intimatului solicită admiterea recursului, apreciind că Tribunalul Timiș în mod greșit a admis plângerea formulată de petenți, iar trimiterea cauzei la procuror după 7 ani de zile nu este justificată, cu atât mai mult cu cât în prezenta cauză s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea soluției dată ca legală și temeinică.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin plângerea introdusă și înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, la data de 29.02.2008, petenții și - Agenția Complexă de Informații, au solicitat desființarea ordonanței nr. 754/P/2006 și a rezoluției nr. 73/II/2/2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Petentul a arătat, în esență, că ordonanța din dosarul nr.754/P/2006 a Tribunalului Timiș este netemeinică și nelegală, fiind dată pe baza unui probatoriu anulat prin sentința penală nr. 1922/2004 și fără să fi fost efectuată expertiza tehnică judiciară dispusă, în mod definitiv, prin sentința penală nr. 1922/2004. Se mai arată că nu are un titlu de protecție pentru desenul/modelul "cărămidă aparentă" încă din anul 02.03.1999, iar are un titlu de protecție la OSIM, dar fără nici o legătură cu același desen/model.

Prin sentința penala nr. 246 din 28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș in dosarul nr-, în temeiul art.278¹alin.8 lit.b a C.P.P. fost admisă plângerea formulată de petenții, și - Agenția Complexă de Informații - Stația de - Gara CF Instanța a desființat ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 754/P/2006 și rezoluția nr. 73/II/2/2008 a prim procurorului aceluiași parchet, Tribunalul Timiș dispunând trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzut de art. 51 din Legea nr. 129/1992 republicată, așa cum în mod definitiv s-a stabilit prin sentința penală nr. 1922/09.08.2004, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 7324/2004, și pentru administrarea probelor indicate în cuprinsul dispozitivului aceleiași sentințe.

Pentru a hotarî astfel, prima instanță a avut în vedere că prin ordonanța nr. 754/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, s-a dispus, în temeiul art. 228 al. 6.C.P.P. rap.la art. 10 lit.d C.P.P. și art. 11 pct. 1.C.P.P. clasarea cauzei privind pe AN din cadrul T sub aspectul săvârșirii inf. prev. și ped. de art. 51 din Legea nr. 129/1992, republicată și a infracțiunii prev. și ped. de art. 1 și 5 din Legea nr. 12.991 și neînceperea urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii inf. prev. și ped. de art. 51 din Legea nr. 129/1992 republicată și a inf. prev. de art. 1 și 5 din legea nr. 12.991.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul și SC - Agenția Complexă de Informații SRL, fiind respinsă de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Analizând soluțiile parchetului tribunalul a constatat că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr.1922/09.08.2004, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 7324/2004, admițându-se plângerea petenților - Agenția Complexă de Informații, s-a dispus, printre altele, începerea urmăririi penale " in rem" cu privire la comiterea infracțiunii prevăzut de art. 51 din Legea nr. 129/1992 republicată și efectuarea unei expertize prin care să se constate dacă modelul industrial încorporat în " plăci de fațadă din poliester armate cu fibră de sticlă", produse de T - modelul și modelul, reproduc modelul industrial nr. 1, denumit "cărămidă aparentă" - protejat prin Certificatul OSIM - -.

Cu toate acestea, contrar dispozițiilor din cuprinsul sentinței judecătoriei, care are caracter definitiv, parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale față de directorul societății, pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii mai sus menționate. Instanța a considerat că o astfel de dispoziție nu mai era posibilă de vreme ce instanța a obligat la începerea urmăririi penale.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, dosarul fiind înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- la data de 16.06.2008.

În motivarea recursului, Ministerul Publica arătat că sentința Tribunalului Timiș este nelegală, întrucât procedura de citare cu intimatul, persoană față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pentru termenul la care a fost judecata în fond, nu a fost legal îndeplinită.

Prin decizia penala nr.830/R/11.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. c a C.P.P. fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lingă Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 246/PI/28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș, a fost casată sentința penala recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Timiș, motivat de faptul că neîndeplinind procedura de citare cu intimatul, prima instanță a nesocotit principiul contradictorialității procesului penal și a încălcat intimatului-făptuitor dreptul la apărare și procedând în acest mod, prima instanță a produs intimatului o vătămare ce nu poate fi remediată decât prin anularea actului întocmit - în speță - sentința penală recurată.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.10.2008, sub nr. dosar -.

Prin sentința penală nr. 721/PI/05.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.-, în baza art.278¹aliniat 8 lit. C.P.P. s-a admis plângerea formulată de petenții și - Agenția Complexă de Informații L împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș din dosarul nr. 754/P/2006 și a rezoluției nr.73/II/2/2008 a prim procurorului aceluiași parchet, pe care le-a desființat și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale cu privire la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 51 din Legea nr.129/1992 republicată, așa cum în mod definitiv s-a stabilit prin sentința penală nr. 1922/09.08.2004, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 7324/2004, și pentru administrarea probelor indicate în cuprinsul dispozitivului aceleiași sentințe.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimatul, recurs care nu a fost motivat in scris.

Prin decizia penala nr.37/R/22.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în baza art. 385¹⁵pct. 2 lit. c a C.P.P. fost admis recursul declarat de intimatul împotriva sentinței penale nr. 721/05.11.2008 a Tribunalului Timiș, a fost casată sentința penala recurată și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, respectiv Tribunalul Timiș.

Pentru decide astfel, instanța de apel a constatat ca potrivit dispozițiilor art.385⁹al.1 pct. 21.C.P.P. hotărârile judecătorești sunt supuse casării când judecarea, în prima instanță a avut loc fără citarea legala a unei părți.

In cauză, intimatul a fost citat de către instanța de fond cu indicarea greșită a numelui, ceea ce echivalează cu lipsa citării legale, urmând ca în rejudecare să se procedeze la citarea corectă a intimatului.

Cauza fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 12.02.2009 sub număr de dosar -.

Instanța a constatat că pentru termenul de judecată din data de 13.04.2009 intimatul a fost citat greșit, fiind indicat numele de, însă acest viciu de procedură a fost acoperit prin prezența apărătorului ales al intimatului, d-l avocat.

Tribunalul Timiș prin sentința penală nr. 253/Pi din 13.04.2009, pronunțată în dosar nr-, în baza art. 278¹aliniat 8 lit. C.P.P. a admis plângerea formulată de petenții, cu domiciliul ales în mun. G,-, -. 68 și - Agenția Complexă de Informații L, cu sediul în G, str. - - Stația de - Gara CF G, împotriva ordonanței nr. 754/P/2006 din data de 20.12.2007 și rezoluției nr. 73/II/2/2008 din data de 08.02.2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

A desființat ordonanța și rezoluția atacată și a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în vederea redeschiderii urmăririi penale față de AN si începerea urmăririi penale față de numitul, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 51 din Legea nr. 129/1992 si art. 5 din Legea nr. 12.991.

Analizând probele administrate în cauză, instanța a constatat că plângerea formulată este întemeiată, soluțiile pronunțate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș fiind nefondate.

Prin ordonanța nr. 754/P/2006 emisă la data de 20.12.2007 Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa dispus, în temeiul art. 228 al. 6.C.P.P. raportat la art. 10 lit.d și C.P.P. art. 11 pct. 1.C.P.P. clasarea cauzei privind pe AN din cadrul T sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 51 din Legea nr. 129/1992 și art. 1 și 5 din Legea nr. 12.991 și neînceperea urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 51 din Legea nr. 129/1992 republicată și art. 1 și 5 din legea nr. 12.991.

Instanța a reținut că prin sentința penală nr. 1922/09.08.2004, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr.7324/2004, admițându-se plângerea petenților - Agenția Complexă de Informații L, s-a dispus, printre altele, începerea urmăririi penale " in rem" cu privire la comiterea infracțiunii prevăzut de art. 51 din Legea nr.129/1992 republicată și efectuarea unei expertize prin care să se constate dacă modelul industrial încorporat în " plăci de fațadă din poliester armate cu fibră de sticlă", produse de T - modelul și modelul, reproduc modelul industrial nr. 1, denumit "cărămidă aparentă" - protejat prin Certificatul OSIM - -.

De asemenea, Judecătoria Timișoaraa dispus ca SC SA să prezinte titlul de protecție al modelului industrial încorporat în produsele pe care le fabrică sub modelele structurale și.

Potrivit dispozițiilor art.273 alin.1¹C.P.P. în cazul în care instanța a admis plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, în condițiile prevăzute de art.278¹C.P.P. dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală, sub aspectul faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de probă indicate.

În consecință, dispozițiile Judecătoriei Timișoara, cuprinse în nr.1922/09.08.2004, hotărâre rămasă definitivă, erau obligatorii pentru organul de urmărire penală, efectuarea expertizei tehnice indicate fiind imperativă.

Cu toate acestea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș nu s-a conformat dispozițiilor instanței, justificând lipsa raportului de expertiză prin aceea că Ministerul Administrației și Internelor nu a aprobat alocarea de fonduri pentru plata acesteia. O asemenea motivație, într-un stat democratic, nu poate fi acceptată. Potrivit dispozițiilor art.67 alin.2 C.P.P. o probă nu poate fi respinsă dacă proba este concludentă și utilă. Or, efectuarea unei expertize în prezenta cauză a fost apreciată ca fiind utilă, concludentă și pertinentă, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, astfel încât administrarea acestei probe era obligatorie. Chiar dacă petentul nu s-a prezentat la solicitările organelor de urmărire penală, pentru a propune obiectivele expertizei, organele de urmărire penală aveau obligația de a efectua expertiza în condițiile prevăzute de art.118 și C.P.P. următoarele, obiectivele fiind stabilite deja de către Judecătoria Timișoara.

Pentru aceste considerente, în contextul în care Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș nu s-a conformat dispozițiilor cuprinse în nr.1922/09.08.2004 a Judecătoriei Timișoara și nu a procedat la efectuarea expertizei indicate prin amintita hotărâre judecătorească, în temeiul art.278¹alin.8 lit.b instanța C.P.P. a admis plângerea formulată în cauză, a desființat ordonanța nr.754/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și a trimis dosarul procurorului în vederea începerii urmăririi penale și a administrării probelor indicate de către instanța de judecată în cuprinsul dispozitivului aceleiași sentințe.

Instanța a înlăturat susținerile apărătorului intimatului în sensul că, în prezenta cauză, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale în condițiile prevăzute de art.122 alin.1 lit.d Cod Penal, întrucât împotriva clientului său nu s-a început niciodată urmărirea penală, astfel încât nu-i sunt aplicabile prevederile art.123 referitoare Cod Penal la întreruperea cursului prescripției.

În acest sens, s-a putut constata faptul că, prin procesul verbal întocmit la data de 08.12.2004, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.51 din Legea nr.129/1992. Este adevărat faptul că urmărirea penală nu a fost începută împotriva numitului, ci împotriva unui autor necunoscut, însă instanța a apreciat că momentul începerii urmăririi penale "in rem" marchează întreruperea cursului prescripției răspunderii penale față de cel care este posibil să fi comis infracțiunea prevăzută de art.51 din Legea nr.129/1992.

Pe de altă parte, art.51 din Legea nr.129/1992 sancționează, ca infracțiune, reproducerea, fără drept, a desenului sau modelului industrial în scopul fabricării de produse cu aspect identic, fabricarea, oferirea spre vânzare, vânzarea, importul, folosirea sau stocarea unor astfel de produse în vederea punerii în circulație ori folosirii, fără acordul titularului certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, în perioada de valabilitate a acestuia.

În consecință, s-a putut constata că unele dintre modalitățile distincte de săvârșire a acestei infracțiuni (fabricarea, vânzarea, oferirea spre vânzare) sunt forme specifice de comitere a unei infracțiuni continue sau continuate. În această situație s-a pus problema stabilirii momentului în care s-a epuizat presupusa activitate infracțională, moment care nu a fost stabilit cu certitudine de către organele de urmărire penală. Astfel, în cursul urmăririi penale nu s-a stabilit cu exactitate momentul în care SC SA Taî nceput fabricarea și vânzarea acelor produse despre care se afirmă că ar fi încălcat drepturile de proprietate intelectuală ale petenților, și nu s-a lămurit nici împrejurarea dacă acele produse mai sunt fabricate sau vândute și în momentul de față, pentru a putea fi lămurită problema prescripției răspunderii penale.

În consecință, cu prilejul reluării urmăririi penale, organele de urmărire penală vor proceda și la analizarea acestor aspecte, urmând să analizeze consecințele unei eventuale intervenții a prescripției răspunderii penale raportat la momentul începerii săvârșirii activității presupus infracționale și momentul epuizării acesteia.

Împotriva sentinței penale nr.253/PI/13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.- a declarat recurs, în termenul legal, intimatul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 25.06.2009.

Recursul nu a fost motivat în scris, fiind susținut oral conform concluziilor din prezenta practica.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt reținută de prima instanță și ansamblul probator administrat de organele de urmărire penală.

În mod judicios prima instanță a interpretat dispozițiile art.273 al.2. pr.pen. potrivit cu care în situația în care instanța de judecată a admis plângerea formulată împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale, dispozițiile date sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală care trebuie să se conformeze îndrumărilor instanței de judecată concretizate în actele procesuale ce se cer a fi îndeplinite în cazul concret și care au fost în măsură sa fundamenteze hotărârea judecătorească pronunțată. Aceste dispoziții au fost cuprinse în sentința penală nr.1922 din 9.08.2004 a Judecătoriei Timișoara, rămasă definitivă astfel încât organul de urmărire penală căruia i-a fost trimisă plângerea spre competentă soluționare avea obligația legală de a se conforma dispozițiilor date de instanță și de a întocmi expertiza tehnică. Motivarea oferită de organul de urmărire penală în sensul lipsei disponibilităților bănești a Ministerului Administrației și Internelor nu poate duce la menținerea soluției pronunțate de organul de urmărire penală câtă vreme cauza nu a fost elucidată sub toate aspectele și nu s-au epuizat toate probele în vederea pronunțării unei soluții legale și temeinice. De asemenea, raportat la natura infracțiunii acuzate și modalitatea în care s-a început urmărirea penală, organul de urmărire penală are sarcina de a lămuri elementul material ce face parte din latura obiectivă a infracțiunii și apoi a momentului epuizării activității infracționale.

Astfel, în temeiul art.38¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge recursul declarat de intimatul împotriva sentinței penale nr.253/PI/13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga intimatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În temeiul art.38¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge recursul declarat de intimatul împotriva sentinței penale nr.253/PI/13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă intimatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 15.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 20.10.2009

Tehnored.

2ex/26.10.2009

Prima inst. - Trib.