Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 107/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR. 107/2008
Ședința publică din 14 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer Judecător
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
S-a luat spre examinare cauza penală privind plângerea formulată de petenții, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 26 martie 2008, emisă în dosarul nr. 319/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmării penale față de numiții, soluția dată fiind confirmată prin rezoluția din data de 26 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. 353/II/2/2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 7 octombrie 2008, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 14 octombrie 2008.
CURTEA
Prin plângerea formulată în cauză, petenții, și au solicitat desființarea rezoluției din 26 mai 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 26 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și în consecință, trimirea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva numiților:
- pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și distrugere prev.de art.246 și 217.pen.
-, budean, și - pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă, vătămare corporală și vătămare corporală gravă și distrugere prev.de art.250, 181, 182 și 217.pen.
- pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev.de art.181 pen.
În susținerea plângerii formulate, petenții au precizat că rezoluția din 26 mai 2008 nu cuprinde motivele pe care se fundamentează soluția de neîncepere a urmăririi penale întrucât probatoriul care stă la baza soluției se rezumă la două declarații și înscrisuri, iar în motivarea rezoluției se reține în mod nejustificat că polițiștii au acționat în stare de legitimă apărare.
S-a reținut astfel că legitima apărare a fost apreciată ca fiind cauză justificativă fără a se administra un minim probatoriu respectiv, fără a se audia toți făptuitorii, fără a se proceda la audierea petenților și fără a se verifica punctual condițiile atacului și apărării, respectiv, condiția proporționalității prin prisma dispozițiilor art.44 pen.și a de bune practici de intervenție pentru polițistul de ordine publică.
Examinând plângerea formulată, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 26 martie 2008 Curții de Apel Cluj confirmată prin rezoluția Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 26 mai 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, pentru infracțiunile de înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, distrugere, purtare abuzivă, vătămare corporală și vătămare corporală gravă prev.de art.215 alin.1,3 pen. cu aplicarea art.13 pen.art.25 pen. raportat la art.246 pen. art.246 pen. art.217 alin.1 pen. art.250 alin.3 pen. art.181 pen.și art.182 pen.
Persoanele vătămate, și au formulat o plângere, solicitând cercetarea penală a lui, -, -, - și, după cum urmează:
- față de și pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal,cu aplic. art. 13 Cod penal, comisă prin aceea că, la data de 13 noiembrie 1979, pe baza unui contract sub semnătură privată, au vândut lui și un imobil situat în satul, jud. C, a cărui proprietate o revendică persoanele vătămate și;
- față de și, pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. și ped. de art. 25 Cod penal rap. la art. 246 Cod penal, comisă prin aceea că au solicitat executorului judecătoresc - evacuarea, fără drept, a persoanelor vătămate, și, din imobilul situat în satul nr. 68, judo C, înscris în CF 710 nr.top. 421/53/1/1, evacuare realizată la data de 4 iulie 2007;
- față de - pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și distrugere, prev. și ped. de art. 246 Cod penal și art.217 alin. 1 Cod penal, comise prin aceea că, în calitate de executor judecătoresc la Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj, la data de 4 iulie 2007, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, ar fi dispus evacuarea persoanelor vătămate și din imobilul situat în satul nr. 68, județul C, înscris în CF 710 nr.top. 421/53/1/1, distrugându-Ie unele bunuri, și ar fi refuzat, în mod nejustificat, să-i predea lui reci pisa CEC seria A nr. -, depusă la grefa Judecătoriei Gherla, prin care se consemna că reclamantul a pus la dispoziția persoanei vătămate suma de 3.375 lei, cu titlu de suItă, conform sentinței civile nr. 1356/2005 a instanței de judecată;
- față de, -, Eugen, și -, pentru infracțiunile de purtare abuzivă, vătămare corporală, vătămare corporală gravă și distrugere, prev. și ped. de art. 250 alin. 3 Cod penal, art. 181 Cod penal, art. 182 Cod penal și art. 217 alin. 1 Cod penal, comise prin aceea că, la data de 4 iulie 2007, cu ocazia executării sentinței civile nr. 1334/2006 a Judecătoriei Gherla, în mod abuziv, ar fi aplicat lovituri persoanei vătămate, producându-i vătămări corporale vindecabile în peste 60 zile și ar fi distrus bunuri aparținând persoanei vătămate;
- față de, -, Eugen, și -, pentru infracțiunea de vătămare corporală, prev. și ped. de art. 181 Cod penal, comisă prin aceea că la data de 4 iulie 2007, după finalizarea evacuării silite a lui și, i-au condus pe aceștia la sediul Poliției Municipiului G, l-ar fi lăsat, în localitatea, pe minorul, în vârstă de 12 ani, fără pază și supraveghere și i-ar fi produs suferințe fizice și psihice;
- față de -, pentru infracțiunea de vătămare corporală, prev. și ped. de art. 181 Cod penal, comisă prin aceea că, în calitate de asistentă medicală la Ambulanța G, la 4 iulie 2007, după imobilizarea persoanei vătămate, i-a dat o injecție care i-ar fi produs vătămări corporale.
Acțiunea penală nu a putut fi pusă în mișcare, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a, d și e.pen.
Referitor la infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal,cu aplic. art. 13 Cod penal, s-a reținut că, la data de 13 noiembrie 1979, și soția acestuia, au vândut lui și soției, o casă situată în satul, jud. C, pe baza unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, imobil a cărui proprietate o revendică și persoanele vătămate și și pentru care aceștia au formulat o acțiune la Judecătoria Gherla, așa cum se prevede și în conținutul deciziei civile nr. 55/A/2007 din 1 februarie 2007, pronunțată în dosarul civil nr- al Tribunalului Cluj. Vânzarea imobilului nu s-a realizat prin inducerea în eroare a lui și, care revendică un drept de proprietate asupra acelei case și au avut la dispoziție calea acțiunii civile în justiție pentru dovedirea dreptului de proprietate.
Față de această situație, în sarcina lui și nu s-a putut reține infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 Cod penal, cu aplic. art. 13 Cod penal.
Este de precizat că și reclamă comiterea faptei în anul 1979, pentru care s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, conform art. 121 și 122 Cod penal, întrucât în acea perioadă legea penală prevedea pentru infracțiunea de înșelăciune o pedeapsă până la 5 ani închisoare.
Față de și nu s-a putut reține instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. și ped. de art. 25 Cod penal, rap. la art. 246 Cod penal, deoarece, în conformitate cu dispozițiile sentințelor civile nr. 1356/2005 din 23 noiembrie 2005 pronunțată în dosarul civil nr. 1259/2005 și nr. 1334/2006 din 10 noiembrie 2006, ale Judecătoriei Gherla (sentința civilă nr. 1334/2006 a rămas definitivă și executorie prin decizia civilă nr. 55/A/2007 din 1 februarie 2007, a Tribunalului Cluj și irevocabilă prin decizia civilă nr. 750/R/2007 din 16 aprilie 2007), în mod legal, și conform art. 372 pr.civilă, au solicitat executorului judecătoresc - executarea hotărârilor judecătorești conform art. 578 pr.civilă și art. 5802 pr.civilă, care au avut ca rezuItat final evacuarea, la data de 4 iulie 2007, a lui și din imobilul situat în satul nr. 68, jud. C, înscris în CF 710 nr.top 421/53/1/1, constând în casă, anexe și curte în suprafață de 250 mp.
Prin sentința civilă nr. 1356/2005, pronunțată de Judecătoria Gherla, s-a sistat indiviziunea cu privire la imobilul situat în satul nr. 68, în sensul atribuirii acestui imobil către reclamanții și, în natură, pârâtului atribuindu-i-se o suItă, în sumă de 3.375 lei, iar prin sentința civilă nr. 1334/2006 din 10 noiembrie 2006, Judecătoria Gherlaa dispus evacuarea lui și din acel imobil, pe baza acțiunii civile introduse de reclamanți.
Referitor la faptele penale pentru care se solicită cercetarea executorului judecătoresc este de precizat că acesta, în calitate de executor judecătoresc, și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, procedând, la data de 4 iulie 2007, conform art. 3731 și urm. din pr.civilă, la evacuarea silită a lui și din imobilul situat în satul nr.68, judo C, conform sentințelor civile nr.1356/2005 și 1334/2006, ale Judecătoriei Gherla, prin care se stabilea dreptul de proprietate al rec1amanților și asupra întregului imobil și evacuarea pârâților și din acea casă.
Procedura realizării evacuării s-a consemnat în procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc la 4 iulie 2007, împrejurare în care nu s-au distrus sau degradat bunuri aparținând familiei.
Întrucât avea debite față de și Biroul executorului judecătoresc -, rezultate din sentințele civile nr. 1356/2005 din 23 noiembrie 2005 și nr. 1334/2006 din 10 noiembrie 2006, ale Judecătoriei Gherla, și din dosarele execuționale nr.83/2006 și 14/2007, ale executorului judecătoresc, în mod legal - a dispus, la data de 5 iulie 2007, poprirea sumelor de bani deținute de la terțul poprit CEC G până la concurența sumei de 2.516,3 lei, avându-se în vedere că reclamantul a depus pentru, la instituția bancară, suma de 3.375 lei, cu titlu de suită (conform sentinței civile nr. 1356/2005 a Judecătoriei Gherla ), conform recipisei CEC seria A nr. -/02 din 14 noiembrie 2005. Înfiintarea popririi a fost comunicată debitorului la 5 iulie 2007. Întrucât CEC G nu a procedat la poprirea sumelor de bani, executorul judecătoresc a solicitat Judecătoriei Gherla validarea popririi. Prin sentința civilă nr. 1703/2007 din 19 decembrie 2007, pronunțată în dosarul civil nr- al Judecătoriei Gherla, s-a admis, în parte, cererea formulată de organul de executare - Biroul executorului judecătoresc - și s-a validat poprirea înființată de organul de executare la 5 iulie 2007 în dosarele execuționale nr. 83/2006 și 14/2007 pentru suma de 1508,3 lei, obligându-se terțul poprit - CEC G să plătească creditorului suma de 808 lei și Biroului executorului judecătoresc - suma de 700 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare nerecuperate.
De la data introducerii acțiunii și până la pronunțarea hotărârii judecătorești, sumele de bani datorate de debitorul față de și Biroul executorului judecătoresc - s-au diminuat de la suma de 2.516,3 lei, avându-se în vedere că la 18 iunie 2007 executorul judecătoresc a dispus și poprirea veniturilor realizate de, în calitate de salariat, de la ""
Pe baza hotărârii judecătorești, poate solicita la CEC G predarea diferenței de bani până la suma de 3.375 lei. În acest mod, executorul judecătoresc - nu a produs vreo vătămare intereselor legale ale lui.
Referitor la polițiștii, -, -, și -, în sarcina acestora nu se pot reține infracțiunile de purtare abuzivă, vătămare corporală, vătămare corporală gravă și distrugere, prev. și ped. de art. 250 alin. 3 Cod penal, art. 181 Cod penal, art. 182 Cod penal și art. 217 alin. 1 Cod penal.
Participarea polițiștilor la evacuarea pârâților și din imobilul situat în satul nr.68, judo C, din 4 iulie 2007, s-a realizat în mod legal, conform art. 5805 din pr.civilă, și pe baza unui instructaj efectuat de șeful Poliției Municipiului G, așa cum rezultă din procesul-verbal întocmit de comanda organului de poliție.
Opunându-se evacuării, a electrificat gardul împrejmuitor al imobilului, s-a înarmat cu o secure și cu o și a adresat amenințări grave asupra vieții și integrității corporale ale executorului judecătoresc și polițiștilor în situația în care vor proceda la executarea sentinței civile nr. 1334/2006 a Judecătoriei Gherla, tulburând grav ordinea și liniștea publică. S-a solicitat intervenția reprezentanților "" C - Filiala G - Sucursala G, care au întrerupt curentul electric pe rețeaua stradală de la postul de transformare. Agentul șef principal de poliție a pătruns în curtea imobilului pentru executarea silită a hotărârii judecătorești, moment în care a fost atacat de, înarmat cu și secure. Polițistul a primit o lovitură puternică în cap cu bâta, care s-a rupt, și, în cădere, l-a prins în brațe pe tăptuitor. Fiind înarmat cu securea, și a continuat atacul, intenționând să aplice lovituri polițistului, creându-se un pericol iminent de vătămare gravă a vieții polițistului. Pentru a înlăturat atacul material, direct, imediat și injust, comis de, care a pus în pericol grav viața polițistului, a prins mâna înarmată a agresorului, moment în care subcomisarul de poliție, agentul șef adjunct de poliție și agentul șef de poliție - au intrat în curtea imobilului, l-au imobilizat pe, care intentiona să-și continue atacul asupra polițistului și l-au deposedat desecure. În momentele imediat următoare, în curte au pătruns și ceilalti politiști și, astfel, s-a realizat imobilizarea lui. În timpul imobilizării, l-a lovit cu pumnul în piept pe agentul șef adjunct de poliție, l-a prins forțat de picior pe subcomisarul de poliție ascu, zgâriindu-l la mâna și le-a rupt pantalonii de uniformă. In cadrul acestei acțiuni, a suferit leziuni corporale vindecabile în 12-14 zile.
cu violență comis de și atacul realizat de această persoană înarmată cu și secure, au determinat apărarea realizată de și ceilalți polițiști, astfel că acțiunile acestora nu realizează elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, prev. și ped. de art. 250 alin.3 Cod penal, iar apărarea polițiștilor, care a produs vătămarea corporală a subiectului activ al infracțiunilor de ultraj ( ), constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv legitima apărare, prev. și ped. de art. 44 Cod penal. de care a dat dovadă este demonstrată și prin faptul că polițistul nu a reușit singur să imobilizeze pe făptuitor pentru a pune capăt atacului acestuia, fapt care a determinat intervenția întregului grup de polițiști care au participat la executarea silită pentru imobilizarea agresorului, acțiune în cadrul cărei aam ai reușit să acționeze cu violență și asupra polițiștilor și. Agentul șef principal de poliție a suferit leziuni corporale vindecabile în 9 zile.
Întrucât polițiștii au acționat în stare de legitimă apărare, apreciem că nu se mai impune o nouă examinare medico-legală a lui, întrucât, chiar dacă acesta ar fi suferit leziuni corporale vindecabile peste 20 zile sau 60 zile ( rec1amă o atrofiere retiniană), fapta polițiștilor, de producere a unei vătămări corporale sau vătămări corporale grave, prev. și ped. de art. 181 Cod penal și art. 182 Cod penal, nu ar putea constitui infracțiune, fiind aplicabile prevederile art. 44 Cod penal.
Atacul lui a fost de o asemenea intensitate încât a fost necesară încătușarea acestuia. Actele și faptele comise de au fost înregistrate video de către agentul șef de poliție -, iar o copie a înregistrării se află depusă la acest dosar penal, ea fiind pusă la dispoziția procurorului de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla.
Prin conducerea la sediul Poliției Municipiului G, în data de 4 iulie 2007, a lui și în vederea efectuării de cercetări referitoare la ultragierea polițiștilor și lăsarea copilului soților în satul fără supravegherea părinților, nu s-a produs o punere în primejdie a vieții minorului sau o vătămare a integrității corporale a acestui a, neexistând vreo faptă de natură penală. Minorul a fost lăsat în grija sătenilor și tot în data, de 4 iulie 2007, la interval de câteva ore, s-a reîntâlnit cu fiul acesteia și a continuat întreținerea și îngrijirea lui.
Referitor la - este de mentionat că în sarcina acesteia nu se poate reține comiterea vreunei fapte prevăzută în Secțiunea II din Titlul II a Codului penal (lovirea și vătămarea integrității corporale sau a sănătății), întrucât această persoană, în calitate de asistentă medicală în serviciul ordonat la Ambulanța G și chemată la fața locului, la 4 iulie 2007, după ultragierea polițiștilor, a procedat la examinarea lui și, datorită comportamentului său agresiv, i-a administrat o injecție de calmare care nu i-a produs suferințe fizice sau psihice.
Prin rechizitoriul nr. 1071/P/2007 din 9 iulie 2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea hotărârii judecătorești, ultraj (3 infracțiuni) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev.și ped.de art.271 alin.1 pen. art.239 alin.1 și 2 pen. cu aplicarea art.33 lit.b pen. art.321 alin.1 și 2 pen. toate cu aplicarea art.37 lit.a pen.și art.33 lit.a pen.
În ceea ce privește susținerea petenților că în cauză se impunea ca organele judiciare să audieze toți făptuitorii în primul rând este necesar să se sublinieze împrejurarea că actele premergătoare nu au natura unor acte de urmărire penală, ci sunt doar verificări și investigații preliminare a căror efectuare nu este obligatorie pentru organele de cercetare, concluzie ce se desprinde evident din analiza dispozițiilor art.224 alin.1 proc.pen.
Aceste acte premergătoare au o natură sui generis și pot fi efectuate în vederea începerii urmăririi penale.
Caracterul neobligatoriu al acestor acte se desprinde și din interpretarea art.228 alin.1 proc.pen. care prevăd că organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art.10 cu excepția celei de la lit.b/1. Este așadar evident că pe de-o parte, organul de urmărire penală poate dispune începerea urmăririi penale bazându-se doar pe actul de sesizare, iar pe de altă parte, dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare rezultă unul din cazurile de împiedicare arătate, organul de cercetare penală este obligat să propună neînceperea urmăririi penale.
Ca atare, organele de poliție și procurorul într-o primă fază a cercetărilor au obligația de a verifica dacă este cazul să se înceapă sau nu urmărirea penală, iar în acest sens dacă apreciază ca fiind necesar efectuează și acte premergătoare în cazul în care din însuși din actul de sesizare nu se poate stabili o concluzie în acest sens. În nici un caz însă actele premergătoare nu au natura și conținutul actelor de cercetare și urmărire penală, conținutul actelor premergătoare nu este descris de lege și în materia lor nu pot fi extinse și aplicate, dispozițiile procedurale care guvernează urmărirea penală.
Ca atare, examinând legalitatea soluției procurorului nu are nici o relevanță împrejurarea că nu s-a procedat la efectuarea unei noi examinări medico-legale a petentului și nu s-a procedat la audierea petenților și a tuturor făptuitorilor.
În mod corect s-a apreciat că în sarcina făptuitorului nu se poate reține infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și distrugere prev.de art.246 și 217 pen.întrucât acesta în calitate de executor judecătoresc a procedat la evacuarea silită a petenților și din imobilul situat în satul nr.68 jud.C potrivit sentințelor civile 1356/2005 și 1334/2006 ale Judecătoriei Gherla. Procedura realizării evacuării a fost consemnată în procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc la 4 iulie 2007, împrejurare în care nu s-a procedat la distrugerea sau degradarea bunurilor ce aparțineau petenților.
În ceea ce privește infracțiunile de purtare abuzivă, vătămare corporală, vătămare corporală gravă și distrugere prev.de art.250 alin.3 pen. 181.pen. 182.pen.și 217 alin.1 pen.pentru care petenții au formulat plângere împotriva polițiștilor, și în mod corect s-a apreciat că nu pot fi reținute aceste infracțiuni. Astfel, participarea făptuitorilor la evacuarea petenților a fost realizată potrivit dispozițiilor art.580/5 proc.civ.în baza unui instructaj de șeful poliției municipiului G, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit în cauză.
Opunându-se evacuării, petentul a electrificat gardul împrejmuitor al imobilului, s-a înarmat cu o secure și cu o, și a adresat amenințări grave la adresa executorului judecătoresc și a polițiștilor în situația în care se va proceda la executarea sentinței civile 1334/2006 a Judecătoriei Gherla. A fost necesară intervenția reprezentanților SC SA C care au întrerupt curentul electric pe rețeaua stradală, iar apoi agentul șef principal de poliție a pătruns în curtea imobilului, moment în care a fost atacat de petent. Atacul exercitat de petent a determinat și intervenția celorlalți făptuitori însă acțiunile întreprinse se aceștia nu se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prev.de art.250 alin.3 pen.și nici ale infracțiunilor prev.de art.181 respectiv 182.pen.
Astfel, potrivit dispoz.art.20 din dispoziția 112/2000 a privind folosirea forței și a mijloacelor din dotare de către polițiști, aceștia pot proceda la încătușare pentru imobilizarea persoanelor agresive a urmăriților, reținuților și arestaților în măsura în care aceștia se manifestă agresiv și se opun măsurilor legale luate de polițiști, iar opunerea nu poate fi înfrântă în alt mod.
De asemenea, potrivit dispoz.art.31 din Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea poliției române în realizarea atribuțiilor ce-i revin potrivit legii, polițistul este investit cu exercițiul autorității publice, având dreptul de a legitima și a stabili identitate a persoanelor ce încalcă dispozițiilor legale, de a conduce la sediul poliției pe cei care prin acțiunile lor periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, iar în cazul nerespectării dispozițiilor date de către polițist, acesta este îndreptățit să folosească forța.
Prin prisma acestor dispoziții legale, făptuitorii erau îndreptățiți să procedeze la imobilizarea petentului care se opunea executării. Este real că potrivit art.3 din CEDO "nimeni nu poate fi supus torturii nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, iar atunci când un individ este privat de libertate sau în general intră în contact cu agenții forțelor de ordine, utilizarea forței fizice asupra sa, atunci când aceasta nu este determinată de comportamentul acestuia, aduce atingere demnității umane și constituie în principiu o încălcare a dreptului garantat de art.3".
În cauză, petentul a suferit o vătămare corporală ca urmare a faptului că a fost necesară intervenția forțelor de ordine raportat la atitudinea violentă manifestată de acesta, însă aceste acte nu se circumscriu sferei de aplicare a art.3 CEDO, fiind necesar ca relele tratamente să atingă un anumit nivel pentru a putea fi incluse în sfera de aplicare a art.3, evaluarea acestui nivel fiind apreciată prin raportare la toate circumstanțele cazului cum ar fi durata tratamentelor și în anumite situații sexul, vârsta și starea de sănptate a victimei (cauza Klaas vs.Germania).
S-a reținut de asemenea că, în ceea ce o privește pe făptuitoarea, în sarcina acesteia nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev.de art.181 pen.întrucât aceasta în calitate de asistentă medicală la Ambulanța G, a fost chemată la fața locului ulterior ultragierii poliștilor, iar aceasta a procedat la examinarea petentului căruia i-a administrat o injecție de calmare.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată prin rezoluția din 26 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, este legală și temeinică și în cauză nu se impune desființarea acestei rezoluții.
În consecință, având în vedere dispozițiile art.278/1 alin.8 lit.a proc.pen plângerea formulată în cauză de petenți urmează a fi respinsă.
În temeiul art.192 proc.pen.petenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar în baza art.193 proc.pen.petenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în favoarea făptuitorului în sumă de câte 1666 lei fiecare, cheltuieli justificate prin onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.2781alin.8 lit.a proc.pen. respinge plângerea formulată de petenții, și, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 26 martie 2008 Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj dată în dosar nr.319/P/2007, confirmată prin rezoluția din 26 mai 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dată în dosar nr.353/II/2/2008.
În temeiul art.192 proc.pen. obligă petenții la câte 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Obligă petenții, și la plata cheltuielilor de judecată în favoarea făptuitorului în sumă de câte 1.666 lei fiecare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru petentul și făptuitorii, și comunicare cu restul părților.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.MB/CA
05.11.2008 - 3 ex.
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer