Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 114/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR. 114/2008
Ședința publică din 28 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
S-a luat spre examinare cauza penală privind plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 10 iulie 2008, emisă în dosarul nr. 246/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și, soluția dată fiind confirmată prin rezoluția din data de 19 august 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. 705/II/2/2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2008, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 28 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față,
În baza lucrărilor din dosar, curtea constată că petiționarul a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj trimiterea în judecată în urma efectuării urmăririi penale a inspectorului de poliție și a agentului șef de poliție, ambii din cadrul Secției Va P oliției municipiului C-N, pentru săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuz în serviciu contra intereselor publice, favorizarea infractorului și instigare la discriminare, prev.și ped.de art. 246 pen. art.247 pen. art.248 pen. art.264 pen. și art.317 pen. toate cu aplicarea art.33 lit.a pen.
În esență, infracțiunile ar consta în aceea că inspectorul de poliție în calitate de organ de cercetare al Poliției judiciare, la formațiunea de cercetări penale din cadrul Secției Va P oliției municipiului C-N, cu știință, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în dosarul penal nr.8021/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, înaintând procurorului actele premergătoare începerii urmăririi penale încheiate, cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, doar la data de 5 martie 2008, cu toate că plângerea penală formulată de persoana vătămată Al, prin care a solicitat cercetarea penală a lui, Poliția de Frontieră, C - prin preot paroh pentru fapte prevăzute de Codul penal, a fost înregistrată la parchet la 30 noiembrie 2006. Petentul a mai susținut că polițiștii și în calitate de organe de cercetare penală ale Poliției judiciare în cadrul formațiunii de cercetări penale și respectiv a celei de investigații criminale din cadrul Secției Va P oliției municipiului C-N se fac vinovați de abuz în serviciu pentru faptul că în dosarul penal nr.374/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în care au efectuat acte premergătoare începerii urmăririi penale față de petiționar pentru infracțiunea de amenințare prev.și ped.de art.193 pen. cei odi polițiști au procedat la audierea numitelor și care nu au fost propuse ca martore de Al sau de persoana vătămată, care a formulat plângerea penală.
În fine, petiționarul susține că polițiștii de mai sus în calitățile pe care le-am învederat s-au manifestat abuziv pentru că în dosarul penal 174/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N în care făptuitorii au efectuat urmărirea penală față de petiționar pentru infracțiunea de abandon de familie, în mod repetat, l-au citat pe petent la sediul secției de poliție, solicitându-i să depună acte doveditoare din care să rezulte că acesta a achitat pensia de întreținere datorată fiicelor sale minore și în anul 2008, cu toate că plângerea penală a fost formulată de partea vătămată, care a reclamat faptul că Al nu și-a îndeplinit, cu rea credință, obligațiile de întreținere pentru perioada iunie 2007-ianuarie 2008.
Prin rezoluția din 10 iulie 2008 dată în dosar 246/P/2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluja dispus neînceperea urmăririi penale în cauză în temeiul art.228 și art.10 lit.a proc.pen. apreciind că nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală fiind aplicabile prevederile art.10 lit.a proc.pen.
S-a reținut de către procurorul cauzei că actele premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în dosarele penale nr.8021/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, nr.374/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj precum și cele care se efectuează în dosarul penal nr.174/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, la plângerile penale formulate de și Al, nu constituie fapte de abuz de funcție din partea polițiștilor și, investiți cu soluționarea cauzelor penale, sub supravegherea procurorului, astfel că actele încheiate, cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, și de a se solicita acte în dovedirea îndeplinirii obligațiilor de întreținere, ulterior formulării plângerii penale pentru infracțiunea de abandon de familie prev.de art.305 lit.c pen. nu constituie acte sau fapte abuzive, de îngrădire a drepturilor petentului Al, crearea pentru acesta a unor situații de inferioritate sau de ură, pe teme de naționalitate, rasă, sex sau religie și nici o favorizare a persoanelor față de care s-au efectuat acte premergătoare începerii urmăririi penale pe baza plângerilor formulate de Al.
Procurorul arată că, citarea procedurală a petentului la Secția Va P oliției municipiului C-N conform art. 175 și urm.proc.pen.și prezentarea de către această persoană a dovezilor de plată a pensiei de întreținere ulterior formulării plângerii penale de către în dosarul penal nr.174/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, nu constituie încălcări ale atribuțiilor de serviciu ale polițiștilor și, întrucât acestia în calitate de organe de cercetare ale poliției judiciare și în conformitate cu prevederile art.202 proc.pen. au obligația să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului în cauza penală în curs de soluționare și să lămurească speța sub toate aspectele, adunând probe atât în favoarea, cât și în defavoarea învinuitului.
Împrejurarea că dosarul penal nr.8021/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, nu a fost instrumentat într-un termen rezonabil, raportat la momentul formulării plângerii penale de către Al, nu realizează elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.246 pen. întrucât polițistul nu și-a exercitat funcția cu rea credință, neurmărind, direct sau indirect, și neacceptând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate.
Împotriva rezoluției procurorului din 10 iulie 2008, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetulului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar prin rezoluția din 19 august 2008 procurorul ierarhic superior a respins-o ca neîntemeiată, arătând că din analizarea dosarului nu se poate reține vinovăția lucrătorilor de poliție, nefiind vătămate interesele legale ale petentului. Procurorul general precizează că la 1 iulie 2008 petentul a depus o plângere penală împotriva numiților - inspector de poliție și - agent șef poliție, ambii din cadrul Secției Va P oliției C-N, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 pen. abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art.247 pen. abuz în serviciu contra intereselor publice prev.de art.248 pen. favorizarea infractorului prev.de art.264 pen. și instigare la discriminare prev.de art.317 pen. susținând în esență că cei doi polițiști îl hărțuiesc și că o îndrumă pe fosta lui soție să depună plângeri mincinoase împotriva sa, condiții în care el poate fi chemat la organele de cercetare penală când doresc lucrătorii de poliție.
Procurorul general arată că activitățile polițiștilor reclamați, nu sunt de natură infracțională.
Din cuprinsul dosarului rezultă că petentul a fost căsătorit cu numita până în anul 2005, când cei doi au divorțat. Din căsătorie au rezultat minorele și Aroba. După divorț, foștii soți s-au acuzat reciproc de diferite fapte penale, dosarele fiind instrumentate de Secția V poliție.
În dosarul 8021/P/2006 în care numitul Al a depus plângere împotriva fostei soții pentru nerespectarea unei hotărîri judecătorești, organele de poliție au propus neînceperea urmăririi penale, soluție confirmată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj - Polițiștii acuzați de către petent au întocmit referate cu propunere de neîncepere a urmăririi penale față de acesta, soluții confirmate de parchet. Referitor la afirmația petentului că polițiștii o determină pe fosta lui soție să depună plângeri penale împotriva sa, se apreciază că aceasta este lipsită de orice argument probator. Este evident că dacă împotriva unei persoane se formulează plângere penală, polițiștii cărora li se repartizează dosarele pentru instrumentare au obligația să verifice aspectele sesizate, inclusiv prin chemarea persoanei la sediul poliției. Nu în ultimul rând, se remarcă că, polițiștii formulează doar propuneri privind soluția ce urmează a se adopta în cauză, soluția care se pronunță aparține procurorului și este supusă controlului instanțelor judecătorești.
S-a concluzionat astfel, că cei doi polițiști nu se fac vinovați de infracțiunile imputate de petent.
Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, întemeiată pe art.2781proc.pen. petentul Al, a formulat plângere.
Petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției procurorului și trimiterea cauzei la Parchetul Curții de Apel Cluj, în vederea începerii urmăririi penale, împotriva inspectorului de poliție și agent șef de poliție, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 pen. abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art.247 pen. abuz în serviciu contra intereselor publice prev.de art.248 pen. favorizarea infractorului prev.de art.264 pen. și instigare la discriminare prev.de art.317 pen. toate cu aplicarea art.33 lit.a pen.
În fața instanței la 21 octombrie 2008 petentul s-a constituit parte civilă cu suma de 1000 lei cu titlul de daune morale ca efect al comiterii infracțiunilor față de cei doi făptuitori.
Curtea examinând plângerea formulată prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Plângerea adresată instanței de judecată competente, prin care persoana nemulțumită de modul în care a fost soluționată în cadrul Ministerului Public plângerea prevăzută de art.275-278 din Codul d e procedură penală, are, între altele, natura juridică a unei căi de atac și vizează controlul judecătoresc al soluției de neîncepere a urmăririi penale.
Această plângere, astfel cum a fost reglementată prin art.2781din Codul d e procedură penală, de natură a da eficiență dispozițiilor art.21 din Constituția României și art.13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, investește instanța, sub un prim aspect, cu examinarea legalității și temeiniciei rezoluției atacate.
Cum soluționarea plângerii nu a fost reglementată printr-o procedură specială, aceasta este supusă, regimului căilor ordinare de atac și, ca atare, nu are aptitudinea provocării unui control judecătoresc în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală.
Rezultă, așadar, că, sesizată cu plângerea menționată, instanța de judecată nu este investită cu atribuții de urmărire penală, așa încât controlul judecătoresc privește exclusiv efectuarea actelor premergătoare sau, după caz, a urmăririi penale, cu respectarea dispozițiilor legii procesuale.
În raport de concluziile pe care această examinare le impune, cu referire la lucrările din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate, instanța de judecată competentă pronunță una din soluțiile prevăzute de art.2781alin.8 din Codul d e procedură penală.
Curtea reține că plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată adresată procurorului ierarhic superior și apoi, în caz de respingere, instanței de judecată, nu poate viza decât aspecte de nelegalitate și netemeinicie cu privire la cercetările efectuate asupra persoanelor la care s-a referit petentul în plângerea inițială cu care a sesizat parchetul.
Examinând dosarul cauzei, se constată că în speță actele premergătoare având ca scop clarificarea datelor care confirmă sau infirmă existența infracțiunii cu a cărei săvârșire organele de urmărire penală au fost sesizate, pot duce la constatarea existenței unora din cazurile reglementate în art.10 din Codul d e procedură penală, în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată.
În raport de această împrejurare, nejustificându-se începerea urmăririi penale și, respectiv, declanșarea procesului penal se dispune când urmărirea penală este de competența procurorului, neînceperea acesteia.
În cazul contestării acestei soluții, prin formularea plângerii prevăzute de art.2781din Codul d e procedură penală, controlul judecătoresc privește temeinicia rezoluției în raport de cercetările efectuate.
După cum rezultă din însăși denumirea lor, actele premergătoare, la care face referire textul art.224 proc.pen. preced începerea urmăririi penale și sunt efectuate anume în vederea acestei începeri.
Curtea examinând probatoriul administrat și depus la dosar reține că acesta nu demonstrează existența infracțiunilor reclamate de petent în sarcina celor doi polițiști și drept urmare, apreciază că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 10 iulie 2008 dată în dosar 246/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, confirmată de procurorul general prin rezoluția din 19 august 2008 aceluiași parchet, cu nr.705/II/2/2008 este temeinică și legală.
Infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.246 pen. constă în fapta funcționarului public, care cu intenție, efectuându-și atribuțiile de serviciu în mod incorect provoacă o vătămare intereselor legale ale unei persoane fizice. Infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art.247 pen. constă în îngrădirea de către un funcționar public a folosinței sau a exercițiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție. În privința infracțiunii vizate de art.248 pen.cea de abuz în serviciu contra intereselor publice se reține că ea constă în fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori în îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau a unei instituții de stat ori a altei unități din cele la care se referă art.145 pen.sau o pagubă patrimoniului acesteia. Referitor la infracțiunea de favorizare a infractorului prev.de art.264 pen. aceasta constă în ajutorul dat unui infractor, fără o înețelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii.
În fine, infracțiunea de instigare la discriminare, prev.de art.317 pen.constă în instigarea la ură pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție.
Din verificarea ansamblului actelor premergătoare existente la dosar, curtea constată că în cauză nu sunt indicii și elemente care să justifice existența relei credințe a polițiștilor, cu ocazia soluționării plângerilor petentului.
Împrejurarea că polițiștii au ajuns la concluzia că în dosarele invocate nu s-au săvârșit fapte penale de către persoanele reclamate, motivându-și punctul de vedere exprimat, nu înseamnă că au comis acte abuzive, aspecte confirmate și de hotărârile judecătorești pronunțate în cauză.
Curtea de Apel Cluj, la rândul său în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra actelor și lucrărilor dosarelor parchetului, constată că, nu rezultă existența faptelor reclamate de către petent în sarcina făptuitorilor deoarece aceștia și-au exercitat atribuțiile de serviciu, cu respectarea prevederilor legale, prin propunerile dispuse motivat și însușite de către procuror, prin rezoluțiile date, aspecte apoi confirmate și de hotărârile judecătorești pronunțate în cauză.
Astfel, curtea consideră, că în mod corect și motivat s-a dispus soluția neînceperii urmăririi penale față de făptuitorii și pentru infracțiunile mai sus arătate, ca urmare a inexistenței faptelor, potrivit art.228 alin.6 rap.la art.10 lit.a proc.pen.
Din actele de la dosar rezultă că cei doi făptuitori în dosarele care le-au fost repartizate și-au respectat obligația de a verifica aspectele sesizate, inclusiv prin chemarea persoanelor la sediul poliției, iar pe de altă parte, trebuie reținut că polițiștii formulează doar propuneri privind soluția ce urmează a se adopta în cauză, adoptarea acesteia fiind atributul procurorului și supusă controlului instanțelor judecătorești.
Potrivit art.129 din Constituție, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Declanșarea unor plângeri penale împotriva polițiștilor, pentru măsurile dispuse sau nu într-un dosar, nu poate determina trimiterea în judecată penală, în absența unorprobe din care să rezulte săvârșirea unor infracțiuni.
Ori, în speță, nu s-a efectuat nici o probă în acest sens, de către petent, astfel încât, în mod corect, procurorii nu au reținut comiterea infracțiunilor reclamate.
Calea plângerii prev.de art.2781proc.pen.la care a recurs petentul nu a fost instituită de legiuitor, pentru a se ocoli sau, pentru a fi ignorate căile ordinare de atac prevăzute de lege, împotriva unei hotărâri judecătorești greșite și nici nu a fost elaborată, pentru determinare la declanșarea abuzivă de litigii penale și nici nu s-a instituit o nouă cale de atac ordinară.
În acest context, nemulțumirile părților dintr-un proces cu referire la modul concret de soluționare a cauzei trebuie să îmbrace forma căilor de atac în limitele recunoscute de lege, neputându-se obține o suplimentare a gradelor de jurisdicție prin promovarea unei plângeri penale împotriva polițiștilor care au efectuat acte premergătoare în cauză.
În fine, reexaminându-se actele premergătoare, întocmite de parchet, curtea reține că infracțiunile reclamate de petent nu îndeplinesc elementele constitutive ale acestora, nedovedindu-se latura subiectivă, din partea făptuitorilor.
Invocarea de către petent a neadmiterii administrării probelor de către procuror, nu poate fi avută în vedere, deoarece administrarea lor vizează procesul penal numai după începerea urmăririi penale, fază care presupune garanțiile procesuale pentru efectuarea unei urmăriri penale complete.
Altfel spus, în etapa actelor premergătoare, etapă care se situează în afara procesului penal, nu pot fi administrate mijloace de probă, ci doar se fac verificări cu privire la presupuse fapte penale.
În consecință, nefiind început procesul penal, petentul nu a dobândit calitatea de parte vătămată și ca atare nici pe cea de parte civilă, astfel că solicitarea sa de a fi obligați cei doi făptuitori la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale, nu poate fi primită, faptele acestora neexistând.
În consecință, curtea va constata că plângerea petentului este nefondată urmând a fi respinsă ca atare și a fi menținută rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 10 iulie 2008 dată în dosar nr.246/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei doi polițiști, rezoluție menținută prin cea a procurorului general din 19 august 2008 dată în dosar 705/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, conform art.2781alin.8 lit.a proc.pen.
Se va respinge constituirea de parte civilă formulată de către petent față de făptuitori.
Văzând disp.art.192 alin.2 proc.pen.petiționarul va achita statului 100 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în C-N,-,.1, jud.C, împotriva rezoluției procurorului din 10 iulie 2008, dată în dosar nr. 246/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menținută prin rezoluția procurorului general al aceluiași Parchet, din 19 august 2008, dată în dosar nr. 705/II/2/2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și, cercetați sub aspectul comiterii infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor publice prev.de art. 248 Cod penal, favorizarea infractorului prev.de art. 264 Cod penal și instigare la discriminare, prev.de art. art. 317 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.
Respinge constituirea de parte civilă formulată de către petent față de făptuitori.
Obligă petentul să achite statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.PD/CA
30.10.2008 - 3 ex.
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice
