Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 121/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
SENTINȚA NR.121
Ședința publică de la 12 august 2009
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată în temeiul disp. art.2781cod proc. penală de petenții și, ambii domiciliați în P,-, județul P, împotriva rezoluțiilor nr.462/P/2008 din 29 ianuarie 2009, nr.179/II/2/2009 din 17 februarie 2009 și nr.603/II/2/2009 din 21 mai 2009 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu privire la intimații, și.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 5 august 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la 12 august 2009, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra plângerilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- din 9 martie 2009, petenții și au formulat în temeiul disp. art.2781cod proc. penală plângere împotriva rezoluțiilor nr.462/P/2008 din 29.01.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI și nr.179/II/2/2009 a Procurorului General, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale a intimaților, executor judecătoresc, pentru infracțiunilor prev. de art.246 și art.192 alin.2 cod penal, avocat în cadrul Baroului P, agent în cadrul Poliției Municipiului P-Secția nr.5 și, persoană fizică, cercetați sub aspectul infracțiunii prev. de art.192 alin.2 cod penal.
Petenții au susținut că rezoluțiile atacate sunt nelegale și netemeinice, deoarece faptele pentru care s-a formulat plângere penală sunt confirmate cu mijloace de probă certe, inclusiv înregistrări video.
Prin sentința penală nr.62 din 8 aprilie 2009 Curții de APEL PLOIEȘTI în baza art.2781alin.13 cod proc. penală s-a trimis cauza la același parchet pentru a se soluționa plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției nr.462/P/2008 din data de 29 ianuarie 2009 procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, conform art.278 cod proc. penală de către Procurorul General.
Cu adresa nr.603/II/2/2009 din 26 mai 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa înaintat acestei instanțe dosarul penal în care s-au dispus rezoluțiile criticate de petenți, precum și rezoluția nr.603/II/2/2009 din 21 mai 2009 pronunțată la plângerea petentei, dosarul fiind reînregistrat sub nr-.
Petenții au criticat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că la data de 11 iunie 2008 în mod abuziv executorul judecătoresc, însoțită de doi agenți de poliție, de persoana fizică și de avocata din cadrul Baroului P au pătruns în domiciliul său din- în mod nejustificat, întrucât titlul de executare privea Asociația de proprietari.10-- și chiar dacă este administrator în cadrul asociației, în această calitate, arată petentul că nu poate să dispună de sumele de bani pe care le încasează pentru a achita o datorie a asociației.
Petentul a mai arătat că asociația nu are amenajat un spațiu adecvat pentru casierie și încasarea cotelor de întreținere se efectuează la domiciliul său, însă locul de încasare a sumelor nu are nici o legătură cu executarea silită.
Se solicită admiterea plângerilor și condamnarea intimaților pentru faptele sesizate, precum și obligarea acestora la plata daunelor morale, întrucât soția și fiul său au suferit din cauza comportamentului abuziv al intimaților.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin rezoluția nr.462/P/2008 din 29 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în temeiul disp. art.228 alin.4 rap. la art.10 lit.a) și d) cod proc. penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de:, executor judecătoresc în municipiul P - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.246 și art.192 alin.2 cod penal, avocat în Baroul Prahova, agent în cadrul Poliției P-Secția nr.5 și, persoană fizică, sub aspectul infracțiunii prev. de art.192 alin.2 cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora (lipsind condițiile de existență ale ambelor laturi), precum și față de, comisar- de poliție în cadrul P, cu privire la infracțiunile prev. de art.246 și art.264 cod penal, întrucât faptele sesizate nu există.
Procurorul a reținut în baza actelor premergătoare efectuate că soții, care sunt proprietari de apartament în cadrul Asociației de proprietari.10B, P, au obținut titluri executorii - sentința civilă nr.6940/2006 a Judecătoriei Ploiești și decizia nr.56/2007 a Tribunalului Prahova și au solicitat în mod contractual făptuitoarei, executor judecătoresc, recuperarea sumei de bani de 400 lei, la care se adaugă și cheltuielile de executare și procedura executării s-a început în luna martie 2007, însă demersurile făcute de executor au rămas fără rezultat.
La data de 11 iunie 2008 intimata, folosind și sprijinul organelor de poliție solicitat în baza normelor procedurale civile ce reglementează executarea silită, însoțită fiind și de creditoarea și de avocata acesteia, au pătruns în curtea locuinței familiei.
Reprezentantul debitoarei, administratorul, nu a fost găsit la domiciliu și fiind contactat telefonic acesta a susținut că nu este de acord cu executarea, respectiv plata sumei solicitate, deoarece creditoarea datorează asociației sume de bani pentru cotele de întreținere neachitate, așa cum s-a consemnat în procesul verbal încheiat la această dată, din care mai rezultă și faptul că administratorul asociației încasează cotele de întreținere la domiciliul său, întrucât asociația nu are un spațiu adecvat.
Procurorul a reținut că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale faptelor reclamate de petentul, întrucât pătrunderea făptuitorilor în domiciliul acestuia s-a realizat în mod legal, respectiv în scopul recuperării unui debit, iar administratorul fiind cel care încasează cotele de contribuție la întreținere, exista posibilitatea ca executorul judecătoresc să procedeze la executarea silită în sensul prevederilor art.426 cod proc. civilă, care face vorbire de identificarea la domiciliul debitorului a averii acestuia și să pună sub peceți sau sub pază bunurile urmăribile.
Totodată, s-a reținut că prezența agentului de poliție din cadrul Poliției municipiului Paa vut loc în condiții de legalitate, întrucât dispozițiile art.3732alin.1 cod proc. civilă prevăd că atunci când executorul judecătoresc consideră necesar organele de poliție sunt obligate să-i acorde concursul la îndeplinirea efectivă a executării silite și în cauză intimata a solicitat în scris sprijinul acestora.
Și participarea creditoarei și a avocatei acesteia la procedura de executare s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
Procurorul a reținut că petenții și soția sa au formulat plângeri și către Inspectoratul General al Poliției Române care le-a înaintat la nivelul P, solicitând lămuriri asupra modului de acțiune al polițiștilor care au însoțit-o pe făptuitoarea la data de 11 iunie 2008 la domiciliul acestora și fiind nemulțumit de cercetările efectuate, a depus o plângere penală și împotriva comisarului, pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor fizice.
Pe baza cercetărilor actelor efectuate în cauză, procurorul a reținut că faptele reclamate nu există.
Împotriva acestei rezoluții, petentul a formulat plângere în baza art.275-278 cod proc. penală și Procurorul General din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin rezoluția nr.179/II/2/009 din 17 februarie 2009 respins-o ca neîntemeiată, cu motivarea că probele administrate în cauză nu au dovedit existența infracțiunilor reclamate.
De asemenea, prin rezoluția nr.603/II/2/2009 din 21 mai 2009 Procurorul General adjunct, verificând plângerea petentei, adresată direct instanței (la 9.03.2009) împotriva rezoluției nr.462/P/2008 a procurorului de caz, așa cum s-a dispus prin sentința nr.62/8.04.2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI, a respins-o ca tardiv formulată, întrucât plângerea a fost comunicată persoanei care a formulat plângere, respectiv soțului acesteia, la data de 29.01.2009.
Examinând actele premergătoare efectuate în cauză, Curtea constată că soluția de neîncepere a urmăririi penale a intimaților, executor judecătoresc, pentru infracțiunile prev. de art.246 cod penal și art.192 alin.2 cod penal, a avocatei, a lucrătorului de poliție și a persoanei fizice, cercetați sub aspectul infracțiunii de violare de domiciliu și a comisarului pentru infracțiunile prev. de art.246 cod penal și art.264 cod penal, este legală și temeinică, neexistând nici un indiciu care să justifice tragerea la răspundere penală pentru faptele sesizate.
făptuitorilor în data de 11 iunie 2008 în domiciliul petentului s-a realizat pentru recuperarea unui debit asupra Asociației de Proprietari ale cărei fonduri bănești le administra acesta, astfel că nu se poate reține afirmația petenților că pătrunderea s-a făcut fără drept.
În cursul procedurii de executare silită executorul judecătoresc are dreptul să pătrundă în domiciliul debitorului conform art.417 cod proc. civilă, legiuitorul reglementând posibilitatea ca executorul să sechestreze bunurile din locuința debitorului.
În speță, făptuitoarea, însoțită în mod procedural de către creditor și avocatul acesteia, a pătruns in domiciliul reprezentatului debitoarei, în vederea realizării obiectului executării silite, fără a se încălca vreo normă legală.
Din lucrările dosarului rezultă că s-a încercat executarea silită însă nu s-a dat curs somațiilor emise de executor, și acesta a solicitat sprijinul lucrătorilor de poliție, potrivit art.3732alin.1 cod proc. civilă, astfel că prezenta făptuitorului alături de executorul judecătoresc s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
Așa fiind, Curtea constată că nu sunt elemente care să contureze existența infracțiunilor sesizate de petenți și nici nu s-a făcut dovada că executorul judecătoresc ar fi încălcat atribuțiile de serviciu sau că a acționat cu rea credință și nici nu a urmărit să cauzeze vătămări ale intereselor petenților.
Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executare dă dreptul persoanei vătămate prin actele de executare să formuleze contestație la executare potrivit art.399 alin.1 cod proc. civilă, urmând ca în ipoteza constatării nelegalității vreuneia dintre acestea să se procedeze la anulare.
Pretinsele nereguli invocate de petenți ar fi putut așadar constituit eventuale motive ale contestației la executare, dar nu pot conduce la atragerea răspunderii penale a executorului judecătoresc sau a persoanelor care l-au însoțit pe acesta, așa cum s-a solicitat.
În mod corect procurorul a reținut prin rezoluțiile atacate că nu subzistă nici infracțiunea de favorizare a infractorului, reclamată a fi comisă de către comisarul, întrucât pentru existența acesteia este necesar să se fi săvârșit anterior o infracțiune de către cel favorizat, ori în cauză această situație premisă nu există.
Potrivit art.275 cod proc. penală, orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
Ori, petenta a formulat plângere împotriva rezoluției nr.462/P/2008 din 29.01.2009 direct la instanță la data de 9.03.2009, cu toate că soluția de netrimitere în judecată a fost comunicată soțului său la data de 31 ianuarie 2009, singurul care a sesizat parchetul, și drept urmare, în mod corect Procurorul General Adjunct prin rezoluția nr.603/II/2/2009 din 21 mai 2009, respins-o ca tardiv formulată, întrucât la data de 9 martie 2009 expirase termenul de 20 de zile prev. de art.2781cod proc. penală.
Ca atare, criticile formulate de petenții și sunt neîntemeiate în raport de aspectele sus-arătate și pe cale de consecință rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale fiind legale și temeinice, plângerile formulate vor fi respinse, ca nefondate, în temeiul art.2781alin.8 lit.a) cod proc. penală, cu obligarea petenților la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform disp. art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondate, plângerile formulate de petenții și, ambii domiciliați în P,-, județul P, împotriva rezoluțiilor nr.462/P/2008 din 29 ianuarie 2009, nr.179/II/2/2009 din 17 februarie 2009 și nr.603/II/2/2009 din 21 mai 2009 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Menține rezoluțiile atacate.
Obligă petenții la plata sumei de câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare iar pentru intimații lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 12 august 2009.
Președinte,
Grefier,
Red./Tehnored.
2 ex./31 august 2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu
