Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr- DECIZIA PENALĂ NR.130
Ședința publică din data de 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa Președinte secție
- - - - Vicepreședinte instanță
- - - - JUDECĂTOR 2: Florin Burghelea Ecaterina Ene
- - - - prim grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat legal prin procuror:
S-a luat în examinare recursul declarat de petenta SC"" SRL, împotriva sentinței penale nr.531/D/o1.11.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns, reprezentant legal al petentei, asistată de avocat și avocat pentru intimatul făptuitor - lipsă, lipsă fiind și intimații făptuitori, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat pentru recurentă depune la dosar motivele de recurs formulate de aceasta, câte un exemplar fiind înmânat apărătorului intimatului făptuitor și reprezentantului parchetului.
Avocat solicită a i se acorda posibilitatea studierii motivelor de recurs, urmând ca dosarul să fie reluat ulterior tot în ședința de astăzi.
Procurorul este de acord cu reluarea cauzei după studierea motivelor de recurs.
Instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare, când dosarul fiind reluat, la apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns aceleași părți.
Avocat, în completarea motivelor de recurs, depune la dosar un înscris cu care face dovada sesizării Curții Europene a Drepturilor Omului.
Avocat precizează că știe despre sesizarea și nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat susține că plângerea petentei a fost formulată cu privire la săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de Legea nr.85/2006, dar vizează și infracțiuni prevăzute de Codul penal, respectiv fals, uz de fals, dar și evaziune fiscală, plângerea fiind cercetată superficial de către organele de urmărire penală. Solicită a se observa că în plângere s-a precizat că fostul administrator al SC""SRL, a săvârșit infracțiunile de fals în declarații și uz de fals. S-a motivat de instanță că aceste infracțiuni nu există, având în vedere că nu mai erau alți creditori și bunurile nu mai există. Procedura falimentului s-a deschis în 2003, nu în 2005; potrivit Legii 64/1995, în vigoare la acea dată, administratorul era obligat să dea declarație cu privire la situația creditorilor, dar acesta a făcut declarații în contradicție cu evidențele, respectiv că nu are alți creditori. A doua declarație falsă dată de este cea prin care a arătat că nu mai are bunuri, susținere falsă, deoarece societatea avea de recuperat o creanță de la o societate din
Nici instanța de fond, nici organul de urmărire penală nu au studiat dosarul de insolvență pentru că în el se puteau constata aceste situații. În plus, deși era obligat de lege să refacă evidențele contabile, nu s-a conformat, chiar a refuzat, susținând că evidențele au ars, în ce circumstanțe, nimeni nu a încercat să afle, cu atât mai mult cu cât incendiul s-a produs într-o hală alăturată, închiriată la o terță persoană.
În dosarul de promovare a vânzării, încă din 2003, a susținut că au ars evidențele contabile, pentru ca ulterior să prezinte aceste evidențe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la distrugerea lor în incendiu, sau nu.
Cercetarea efectuată a fost superficială, nefiind audiate toate părțile implicate. În cauză se conturează și alte infracțiuni care derivă din aceste acte pretins arse și care se prezintă în alte dosare, respectiv evaziune fiscală. La ultimul termen din vânzare s-au prezentat chitanțe din care rezultă că aceeași persoană este asociată și la o societate și la alta.
În legătură cu incendiul, dacă se dorea, instanța putea să constate că la tabelul creditorilor existau bunuri. Mai arată că atunci când este nevoie de acte, fostul administrator le produce, când este în folosul creditoarei, se susține că au ars.
Având în vedere toate cele arătate, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor, fiind vorba de un dosar complex, urmând a se avea în vedere și dosarul de faliment.
Avocat invocă o chestiune prealabilă, respectiv neconcordanța între plângerea formulată la organul de urmărire penală, la fond și motivele de recurs depuse astăzi. Referitor la dosarul de faliment, toate afirmațiile cad dacă nu există creanță, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la 17 dosar urmărire penală. În procedura falimentului, Curtea de APEL BACĂUa înlăturat toate creanțele, reținând una singură, achitată cu mult înainte. Dosarul de faliment a fost restituit judecătorului sindic, care nu vrea să dea viață societății comerciale. Creanța a fost plătită de 3 ori, ceea ce denotă corectitudinea debitorului. Actele au fost depuse de SC"" și susține că nu este ilegal ca o societate să-și vândă activele, cu atât mai mult cu cât creditorii nu au fost prejudiciați. Este eronată susținerea că procesul de insolvență s-a deschis în 2003, deoarece nu există o deschidere a procedurii de insolvență, ceea ce este inadmisibil, motiv pentru care a fost sesizată și Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Cu privire la incendiu, arată că acesta a existat, fiind constatat de pompieri. Întrebarea care se pune este privitoare la prejudiciu, care este cuantumul său dacă creanța a fost achitată. În plus, partea adversă se substituie organelor fiscale, iar recursul este fără nici un fundament, recurenta fiind un creditor fără creanță.
Având în vedere cele arătate, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Procurorul consideră hotărârea recurată ca fiind temeinică și legală, a fost corect motivată, iar faptele reclamate nu există. Mai susține că nu este obligatorie audierea tuturor părților în faza premergătoare. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr.531/D/1 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în temeiul art.278/1 al.8 lit.a Cod pr.penală s-a respins ca nefondat plângerea formulată de petenta "" împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror la 2.03.2007 în dosarul nr.751/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.3456/110/27.04.2007, petenta "" prin reprezentantul legal a formulat, în condițiile art.278/1 Cod pr.penală, plângere împotriva rezoluției nr.751 /P/02.03.2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și confirmată prin rezoluția nr.291/II/2/02 aprilie 2007 prim-procurorului aceluiași parchet.
In motivarea plângerii, petenta arată că intimații, și au comis faptele prevăzute de art.291, art.292 Cod penal și de art.143 alin.2, art.144 alin.l, art.145 alin.l și art.147 din Legea nr.85/2006 și pentru care au fost sesizate organele de cercetare penale, solicitând admiterea acesteia, desființarea soluțiilor pronunțate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale conform art.278 alin.8 lit.b Cod pr.penală.
Organele de cercetare penală au fost sesizate de petenta "" prin reprezentantul legal, solicitând efectuarea de cercetări împotriva numiților, și pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, delapidare, refuz de a pune la dispoziția lichidatorului judiciar a documentelor și
informațiilor necesare, fapte prevăzute de art.292 Cod penal, art.143, art.144 alin.l, art.145 și art.147 din Legea nr.85/2006.
Din conținutul plângerii rezultă că petenta, la data de 03.06.2005 a solicitat deschiderea procedurii falimentului "", în calitate de creditoare a acesteia. Prin decizia nr.70/2004 a Curții de APEL BACĂU, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului societății iar prin încheierea de ședință din 17.02.2005, s-a desemnat în calitate de administrator judiciar "EXPERT"
Petenta reclamă comiterea infracțiunii de fals în declarații de către numitul, care ocupă funcția de administrator statutar și care, în această calitate a declarat în mod nereal că societatea nu are datorii deși în tabelul creditorilor s-au mai înscris și alți creditori (B).
De asemenea, acesta a declarat în fața administratorului judiciar că actele contabile și bunurile societății au ars într-un incendiu.
Ulterior, administratorul judiciar " a fost înlocuit cu "PROFESIONAL " din O, căruia numitul a refuzat să-i predea actele societății, iar bunurile lăsate în custodia acestuia încă din anul 1997 nu au fost găsite la inventariere.
Se mai susține în plângere că, pentru a diminua activele societății, în luna mai 2001, C" al cărui asociat este, prin procuratorul, a vândut toate bunurile către C"LEASING SYSTEM", fără ca această societate să plătească prețul, întocmind în fals o factură - -/11.01.2001, însă în realitate prețul nu a fost achitat. Se consideră că intimații, și au acționat cu rea-credință cu ocazia administrării și conservării bunurilor au gestionat fraudulos bunurile proprietatea societății falite cât și bunurile proprietatea petentei și aflate în posesia societății reclamate, în scopul de a dobândi foloase materiale respectiv, încasarea chiriilor și contravaloarea lor aducându-se un prejudiciu important prin diminuarea patrimoniului constând în utilaje de prelucrare a lemnului, materie primă și materiale, producție nerealizată din anul 1995, credite și cheltuieli pentru cumpărarea altor utilaje asemănătoare și alte cheltuieli pe care le-a avansat din anul 1995.
In urma cercetărilor efectuate, prin rezoluția nr.751/P/02.03.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, s-a dispus în temeiul art.228 al.6 și art.10 lit.a Cod pr.penală, neînceperea urmăririi penale față de intimați.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că faptele reclamate nu se confirmă, astfel că nu se impune începerea urmăririi penale.
Soluția pronunțată de procuror a fost comunicată petentei la data de 05.03.2007.
Împotriva rezoluției procurorului, petenta, prin reprezentantul său legal a formulat plângere la data de 28.03.2007, iar prin rezoluția nr.291/II/02.04.2007a
prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.
Așa cum rezultă din raportul întocmit de administratorul judiciar, în urma verificărilor efectuate societatea debitoare nu mai avea și alți creditori, datoriile bugetare ale acesteia fiind achitate în termenele legale. In raport de aceste concluzii, în mod corect s-a apreciat că declarațiile administratorului statutar nu sunt false și că fapta imputată - de fals în declarații, prevăzută de art.292 Cod penal nu există.
În ceea ce privește infracțiunea de uz de fals, invocată în susținerea plângerii, instanța a constatat că nu a fost reclamată în sesizarea penală și nici în cursul cercetărilor acesta neputând constitui un motiv de admitere a plângerii conform art.278/1 alin.8 lit.b Cod pr.penală.
În ceea ce privește infracțiunile reclamate și sancționate de Legea nr.85/2006, tribunalul a apreciat, de asemenea, că soluțiile din rezoluțiile pronunțate sunt temeinice și legale.
S-a reținut că față de "" procedura de insolvență s-a deschis la data de 17.02.2005, dată după care atribuțiile privind gestionarea activității societății respective revin administratorului (lichidatorului) judiciar, care este subiect al infracțiunilor de delapidare, gestiune frauduloasă, fapte prevăzute de Legea nr.85/2006, calitate pe care persoanele reclamate nu o pot
avea.
În ceea ce privește infracțiunea de bancrută frauduloasă, s-a apreciat că nici aceasta nu poate fi reținută având în vedere că înstrăinarea bunurilor (înstrăinarea activelor), așa cum de altfel recunoaște și petenta a avut loc mai înainte de data deschiderii procedurii falimentului.
Tot astfel, nu se poate reține infracțiunea prevăzută de art.147 din Legea nr.85/2006, având în vedere că, din adresa administratorului judiciar - desemnat în cauză și ca urmare a sesizărilor făcute de petenta "PROFESIONAL ", înregistrată sub nr.241/27.10.2006 (filele 17 - 18 dosar urmărire penală), rezultă că, în baza notificării, administratorul statutar a mai pus la dispoziție ștampila societății și o serie de alte acte care nu au fost predate până la data respectivă, fostului administrator judiciar.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal petenta fără nici o motivare în cererea scrisă.
Ulterior, în memoriul depus, petenta a susținut că instanța de fond nu a analizat toate motivele invocate de ea în plângere, arătând că există infracțiunea de fals în declarație, deoarece administratorul a declarat anterior întocmirii tabelului creditorilor că societatea "" nu mai are alți creditori, deși în tabelul provizoriu s-a înscris și Direcția Finanțelor Publice. De asemenea, cu ocazia formulării contestației la cererea de deschidere a procedurii insolvenței a afirmat că nu mai are bunuri, deși avea de recuperat o creanță de la."Italian Porte" din
De asemenea, s-a arătat că administratorul statutar și asociatul nu au predat actele societății fiind încălcate dispozițiile art.147 din 85/2006.
În anul 2001 "", prin administratorul a vândut în anul 2001 în mod fraudulos întregul activ către " System", al cărui administrator este, dar nu s-a plătit prețul. În schimb soții au încasat fraudulos TVA aferent acestei tranzacții, înșelând astfel statul.
Referitor la dispariția actelor societății într-un incendiu, petenta a susținut că nu s-au făcut cercetări cu privire la incendiul invocat de intimați.
În fine, s-a invocat că rezoluția de neîncepere a urmăririi este nelegală și pentru faptul că partea vătămată nu a fost audiată în condițiile art.76 al.1,2 Cod pr.penală.
Verificând sentința pe baza motivelor invocate, a lucrărilor dosarului sub toate aspectele în condițiile prev.de art.385/6 al.3 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul nu este fondat din considerente ce se vor expune.
Între petentă și "" au existat relații comerciale, parte din aceste devenind litigioase, astfel încât petenta a chemat în judecată societatea menționată, aceasta din urmă fiind obligată prin nr.256/1999 să restituie petentei mai multe bunuri ori contravaloarea acestora.
Ulterior, prin nr.114/17.02.2003 debitoarea a fost obligată să plătească petentei suma de 8.160 euro și 12.879.000 lei cheltuieli de judecată. Deoarece debitoarea nu a executat această din urmă datorie, la 3.06.2003 petenta a solicitat declanșarea procedurii falimentului.
După admiterea cererii creditoarei și deschiderea procedurii falimentului, la data de 7.02.2005 petenta a formulat cererea de a fi înscrisă și cu o altă creanță în sumă de 370.423.916 invocând pentru aceasta nr.256/1999 (12-14).
Ulterior, la o dată neprecizată petenta a formulat plângere penală împotriva numiților, și - - persoane care au îndeplinit diferite funcții în cadrul "" - solicitând cercetarea acestora pentru infr.de bancrută simplă și frauduloasă, prev.de art.127 din 64/1995, fals în declarații prev.de art.292 Cod penal, gestiune frauduloasă, prev.de art.214 al.2 Cod penal coroborat cu art.141 al.1 și 2 din 64/1995, infracțiunea de delapidare, prev.de art.143 al.1 din 64/1995 și cea prev.de art.145 din 64/1995 constând în refuzul administratorului de a pune la dispoziția lichidatorului documentele și informațiile prev.de art.33 din 64/1995.
Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău cu nr.751/2006.
Din examinarea conținutului acesteia rezultă că petenta a reclamat comiterea unor infracțiuni prin care pretinde că i s-a cauzat un prejudiciu (de bancrută frauduloasă), dar și comiterea altor infracțiuni (art.292 Cod penal, 145 din 64/1995) cu privire la care nu pretinde că i-au produs vreo vătămare. Din aceste considerente, în raport de dispozițiile art.222 și 223 Cod pr.penală sesizarea petentei are caracterul atât al unei plângeri, cât și al unui denunț.
Potrivit art.222 al.1 Cod pr.penală plângerea este încunoștiințarea făcută de o persoană fizică au juridică, referitoare ca o vătămare ca i s-a cauzat prin infracțiune, în timp ce denunțul este potrivit art.223 Cod pr.penală - încunoștiințarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni.
Această distincție prezintă importanță la stabilirea calității persoanei care - formulează plângerea prev.de art.278/1 al.1 Cod pr.penală.
Potrivit acestui text, titular al căii de atac poate fi persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate.
Prin rezoluția din 2.03.2007 s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de cei cinci intimați pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.202 Cod penal, art.143 al.1 pct.c, art.144 al.1, art.145 al.1, art.147 din 85/2006, cu mențiunea că 64/1995 a fost abrogată prin 85/2006.
Pentru a stabili care dintre aceste infracțiuni îi conferă petentei calitatea de titular al plângerii prev.de art.278/1 Cod pr.penală, Curtea are în vedere dispozițiile legale care le incriminează.
Potrivit art.143 al.1 din 85/2006 constituie infracțiunea de bancrută falsă neintroducerea sau introducerea tardivă de către reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prev.de art.27 din această lege.
Procedura s-a deschis la 17.02.2005 prin încheierea dată în dosarul nr.5333/2003, dar este de menționat că "", prin reprezentant legal nu s-a considerat în insolvență, dovadă că a și contestat cererea formulată de petentă privind deschiderea procedurii, contestație care a și fost admisă prin nr.2599/13 oct.2003 a Tribunalului Bacău. Împrejurarea că această sentință a fost desființată în recurs, nu prezintă relevanță sub aspectul poziției subiective a reprezentantului legal, care a continuat să nu se considere în stare de insolvență, astfel, încât sub aspect subiectiv, nu se putea reține această infracțiune.
Potrivit art.143 al.1 lit.c din 85/2006 constituie infracțiune de bancrută frauduloasă fapta persoanei înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active.
această faptă, petenta a invocat vânzarea activului "" către " System", dar această vânzare a avut loc în anul 2001 și nu după deschiderea procedurii insolvenței astfel încât nu este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute de lege pentru existența infracțiunii.
Infracțiunile de gestiune frauduloasă și delapidare la care face referire Legea 85/2006 (art.144, 145) are subiect calificat - administratorul judiciar sau lichidatorul - calitate pe care niciunul dintre intimați nu o are.
Prin dispozițiile art.147 din lege este sancționat refuzul administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică de a pune la dispoziția judecătorului, administratorului judiciar sau lichidatorului documentele și informațiile prevăzute de lege.
Solicitând cercetarea penală pentru această infracțiune petenta nu a precizat ce vătămare i-a fost adusă, astfel încât să justifice calitatea de titular al plângerii prev.de art.278/1 Cod pr.penală, situație existentă și în cazul infr.prev.de art.292 Cod penal, cu privire la care petenta a precizat că intimatul a declarat că nu mai sunt alți creditori, deși Direcția Finanțelor Publice a avut această calitate pe tabelul provizoriu, creanța față de ea fiind achitată ulterior.
Pe lângă faptul că această afirmație, cât și cea că "" nu mai are alte bunuri au fost făcute în cadrul unei contestații și au deci semnificația unor apărări, nici nu s-ar putea susține că i-a adus vreo vătămare petentei.
Din considerentele expuse, în mod corect prima instanță a constatat că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este legală.
În ce privește ultimul motiv de recurs constând în neaudierea petentei ca parte vătămată în condițiile art.76 al.2 Cod pr.penală, nici acesta nu este fondat pentru că în dosarul nr.751/P/2006 nu s-a început urmărirea penală și în consecință nu s-au administrat probe, ci doar s-au efectuat acte premergătoare.
Declarația părții vătămate constituie mijloc de probă și se administrează după începerea urmăririi penale.
Față de cele ce preced, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.c Cod pr.penală se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b, Cod pr.penală;
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta "" prin administratorul societății - împotriva sentinței penale nr.531/D din 1 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul - al Tribunalului Bacău.
În baza art.192 al.2 Cod pr.penală obligă recurenta la 50 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- președinte secție- -vicepreședinte instanță- GREFIER,
- -
- - -prim grefier-
Red.
Red.
Tehnored. 2 ex.
7/11.03.2008.
Președinte:Ioana VorniceasaJudecători:Ioana Vorniceasa, Florin Burghelea Ecaterina Ene
