Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 172/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.172/R/2009
Ședința publică din 9 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Rus Claudia
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de recurenta petentă - - A, cu sediul în A, Calea - -, nr.14, județul A, împotriva sentinței penale nr.6/P din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, conform prevederilor art.278/1 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.6/PI din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, în baza art. 278 ind. 1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petenta - -, cu sediul în A-, județul A - prin reprezentant legal, împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor emisă în dosar nr. 305/P/2008 la data de 24.07.2008, păstrată prin rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor din 7 octombrie 2008 din dosar nr.459/II.2/2008, pe care a menținut-o ca temeinică și legală.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat petenta la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că prin plângerea înregistrată la această instanță la 07.11.2008, petenta - - reprezentată prin director general, a solicitat desființarea rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, emisă în dosar nr. 305/P/2008 la data de 24.07.2008 păstrată prin rezoluția prim procurorului de pe lângă Tribunalul Bihor din 07.10.2008 în dosarul nr. 459/II.2/2008 și reținerea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar, trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
În motivarea plângerii sale petenta a arătat că la pronunțarea soluției parchetul a avut în vedere doar declarația făptuitorului, nesusținută de nici o altă probă de la dosar, probe care s-au interpretat greșit.
În prim rând s-a susținut eronat, că acel contract era expirat deși marfa a fost comandată în baza contractului și în termenul de valabilitate până ce acesta nu expirase formal. Deci,obligația petentei era de vira marfa chiar dacă termenul de livrare s-a plasat temporal după expirarea formală a contractului. Pe de altă parte, s-a ignorat solicitarea intimatului, transmisă prin e-mail din 31.01.2007 de a i se livra marfa, pe care pretindea că a achitat-o și în care sens a transmis confirmarea plății celor două facturi.
Petenta a mai precizat că nu i s-a comunicat că marfa ar fi fost de proastă calitate și intimatul nu a avut posibilitatea să o vândă, astfel că aceste motive nu constituie o cauză legală de exonerare de la răspunderea penală atâta timp cât este întrunit conținutul infracțiunii prev. de art.215 alin.1 și 3 Cod penal.
Reprezentanții parchetului au omis activitatea de inducere în eroare a petentei privind plata prețului mărfii în executarea contractului realizată prin transmiterea documentului de plată prin fax iar apoi prin confirmarea expresă a plății. Procedând în acest mod, intimatul a determinat-o pe petentă să-și execute obligația contractuală, solicitând expres aceasta și i-a îngrădit orice posibilitate de a refuza livrarea sau de a invoca o eventuală excepție de neexecutare a contractului.
Este evident că în absența dovezii plății, petenta nu ar fi livrat marfa, neavând nici un temei contractual.
Analizând plângerea petentei prin prisma actelor și probelor existente în dosarele nr.305/P/2008 și 459/II.2/2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, instanța a constatat că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune este corectă.
Astfel, se constată că între reprezentanții - SRL O și - - A s-a încheiat un contract de prestări servicii prin care - - A, urma să realizeze pe baza materialului primit de la beneficiar diverse piese de mobilier tapițat, urmând ca plata produselor să se facă prin transfer bancar în ziua livrării mărfii, pe baza unor facturi proforme trimise de - - A prin fax beneficiarului, iar acesta să trimită prin aceeași modalitate confirmarea efectuării plății de către bancă.
Contractul s-a derulat fără incidente până în data de 31.01.2007 când s-a efectuat o nouă livrare intimatei în calitate de beneficiar și premergător livrării mărfii s-a trimis și factura proformă nr.2/23.01.2007 în cuantum de 6288,78 Euro, respectiv factura proformă nr.4/30.01.2007, pentru suma de 1236,88 Euro, sume reprezentând contravaloarea manoperei aferente lotului de marfă expediat.
Respectând clauzele contractuale, firma beneficiară a trimis la data de 31.01.2007, două documente care atestau efectuarea plății celor două facturi proforme, însă nu s-a virat în contul petentei suma datorată, motiv pentru care aceasta a solicitat tragerea la răspundere penală a reprezentantului - SRL - O, considerându-se înșelată.
Din probele testimoniale administrate rezultă că documentele la care face referire petenta, reprezintă doar dovada că plata a fost introdusă în sistemul de online banking, urmând a fi efectuată ulterior, ea neavând valoare bancară, lucru ce nu s-a mai întâmplat, întrucât marfa livrată de petentă nu a corespuns fiind de o calitatea inferioară celei comandate.
Intimatul, a declarat că la data de 31.12.2006 a expirat contractul cu petenta deoarece aceasta a livrat cu întârziere repetate comenzile și nu a respectat standardele de calitate impuse prin contract, astfel că - SRL O, nu a mai putut vinde marfa de la petentă și s-a ajuns la situația de a nu mai putea fi achitată marfa livrată. Mai arată că a trimis într-adevăr o confirmare prin fax prin care arăta că marfa a fost efectuată, însă precizează că se referea doar la faptul că în ceea ce privește detaliile legate de plată, acestea erau introduse în sistem urmând ca plata să fie efectuată în momentul în care intrau banii în cont.
Din starea de fapt expusă s-a apreciat că nu au fost respectate clauzelor contractuale care atrage după sine o răspundere contractuală, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, considerent pentru care în baza art. 278 ind. 1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petenta - -, împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor emisă în dosar nr.305/P/2008 la data de 24.07.2008, păstrată prin rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor din 7 octombrie 2008 din dosar nr.459/II.2/2008, pe care a menținut-o ca temeinică și legală.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat petenta la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei sentințe, petentul - - Aad eclarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei de către Tribunalul Bihor sau reținerea cauzei spre rejudecare de Curtea de Apel Oradea.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că este nefondat.
În mod legal și temeinic prima instanță a respins plângerea contra actelor procurorului formulată de petentă pe motiv că este vorba despre nerespectarea unei clauze contractuale care atrage după sine o răspundere contractuală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1 și 3 Cod penal, pentru care petenta a formulat plângere împotriva făptuitorului.
Referitor la aspectul invocat de petent în recursul declarat, privind lipsa audierii numitei de procuror sau de instanța de fond, sau a confruntării acesteia cu făptuitorii, instanța de recurs constată că în cauză nu a fost începută urmărirea penală, ci doar s-a apreciat pe baza actelor premergătoare de la dosar că nu se impune începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Ca atare, nu se impunea audierea acesteia în calitate de martoră sau confruntarea ei cu făptuitorul. În ce privește procedura de judecare a plângerii contra actelor procurorului de Tribunalul Bihor, potrivit art.278/1 Cod procedură penală, instanța constată că este vorba despre o procedură specială în care este inadmisibilă administrarea probei cu martori, cauza fiind analizată în funcție de înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Chiar în motivele de recurs, petenta arată că a fost determinată să execute obligația "contractuală" de a livra marfa, încă un argument în plus în favoarea soluției date de procuror, în care s-a apreciat că fapta reținută în sarcina făptuitorului nu este prevăzută de legea penală.
Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de petentul recurent - - A împotriva sentinței penale nr.6/5.02.2009 a Tribunalului Bihor pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe petentă să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de petenta recurenta - - A împotriva sentinței penale nr.6 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
decizie - jud.- -
În concept - 28.04.2009
Judecător fond -
decizie - - -
2 ex./29.04.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Rus Claudia, Popovici Corina