Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 1769/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
2833/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr. 1769/
Ședința publică din data de 18 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul petent-persoană vătămată SC (). împotriva Sentinței penale nr.972/30.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul petent-persoană vătămată SC (). prin apărător substituent -, din cadrul Baroului B, cu delegație de substituire a apărătorului titular, cu delegația nr.114.964/11.XII.2009, lipsind intimatul-făptuitor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului petent-persoană vătămată solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond, admiterea plângerii, desființarea rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul București și trimiterea cauzei la organul de urmărire penală pentru a începe urmărirea penală față de intimatul-făptuitor, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.215 alin.1, 3 și 5 Cod penal, având în vedere motivele expuse pe larg în plângere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că instanța de fond a făcut o analiză temeinică a actelor dosarului, din care nu rezultă existența elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că, prin sentința penală nr. 972/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 2781alin. 8 lit. a) Cod procedură penală, respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de petenta (). împotriva rezoluției nr. 3143/P/2007 emisă la data de 06.02.2009 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care a fost menținută ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petenta a fost obligată la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, iar, în temeiul art. 193 alin. 6 Cod procedură penală la plata sumei de 595 lei cheltuieli judiciare către intimatul.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut că rezoluția nr. 3143/P/2007 din 6.02.2009 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. d) Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de numitul sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 și 5 Cod penal, soluție menținută și de procurorul ierarhic superior, este legală și temeinică, având corespondent atât în actele premergătoare efectuate în cauză, cât și în dispozițiile legale ce reglementează această materie.
În acest sens, Tribunalul a arătat că nu poate fi reținută susținerea petentei în sensul că, prin poziția procesuală manifestată de intimatul în fața organelor de urmărire penală, de menținere a plângerii împotriva numiților și, chiar după încheierea unei convenții ce obliga la "abținere", au fost încălcate în mod flagrant dispozițiile art. 1 din tranzacția încheiată la data de 04.03.2004, cu singurul scop al obținerii injuste a sumei de 200.000 USD,întrucât, așa cum în mod corect a stabilit și prim - procurorul, suma de bani respectivă nu s-a plătit în scopul precizat de petentă, ci cu titlu de compensare pentru personalul care a plecat de la pentru a se angaja la în cursul anului 2002 și numai după ce s-a renunțat la dreptul subiectiv dedus judecății în dosarele nr. 10770/2003 și nr. 19848/2003 aflate pe rolul Tribunalului București - Secția Comercială.
Totodată, s-a apreciat ca neîntemeiată și susținerea petiționarei în sensul că organul de urmărire penală a încălcat dispozițiile art. 62 Cod procedură penală, care impun obligația acestuia de a lămuri cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, prin administrarea unui probatoriu complex și de a nu se limita numai la audierea făptuitorului, reținându-se că actele premergătoare efectuate în cauză, respectiv audierea intimatului și atașarea tranzacției în litigiu, a declarației de renunțare la dreptul subiectiv civil și a copiilor acțiunilor civile ce au format obiectul dosarelor nr. 10770/2003 și nr. 19848/2003 sunt suficiente pentru a se stabili condițiile în care s-a plătit suma de bani pretins a fi prejudiciul creat ca urmare a săvârșirii infracțiunii reclamate.
Sub același aspect, Tribunalul a mai reținut că petenta, deși a invocat faptul că nu s-au administrat probe, nu a indicat împrejurările de fapt care nu au fost lămurite și nici mijloacele de probă prin care acestea pot fi dovedite, apreciindu-se, astfel, că au fost încălcate dispozițiile art. 222 alin. 2 Cod procedură penală, în care se prevede că "Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea și domiciliu petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului dacă este cunoscut și a mijloacelor de probă".
Ca urmare, față de aceste considerente, Tribunalul a apreciat ca fiind legală și temeinică soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă conform art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. d) Cod procedură penală față de intimatul - făptuitor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 și 5 Cod penal, motiv pentru care a constatat că plângerea formulată de petenta (). este nefondată și a respins-o ca atare, în baza art. 2781alin. 8 lit. a) Cod procedură penală.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunal, în termen legal, petenta (). a declarat recurs, nemotivat în scris.
Cu ocazia dezbaterilor asupra recursului, fără a formula critici concrete, reprezentantul convențional al recurentei - petentă a solicitat admiterea căii de atac promovate, casarea sentinței penale atacate și, pe fond, în urma rejudecării, admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor date de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 și 5 Cod penal, având în vedere în acest sens motivele expuse pe larg în cuprinsul plângerii formulate.
Verificând cauza în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul declarat de petentă este nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
La data de 4.03.2004, s-a încheiat între, reprezentată de intimatul, în calitate de director general, și (). o tranzacție prin care intimatul se obliga să renunțe la dreptul subiectiv dedus judecății în cauzele ce formau obiectul dosarelor nr. 10770/2003 și nr. 19848/2003 ale Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, iar se obliga să plătească suma de 200.000 USD, cu titlu de compensare pentru personalul care a plecat de la această din urmă societate pentru a se angaja la prima unitate în cursul anului 2002, suma respectivă fiind transmisă bancar de (). la data semnării tranzacției într-un cont escrow deschis în favoarea la Banca Românească din B și putând fi ridicată cu condiția ca intimatul să prezinte băncii mai multe documente, și anume tranzacția în original, legalizată de notarul public, și certificate de grefă eliberate de Tribunalul București - Secția Comercială prin care să se confirme că în dosarele nr. 10770/2003 și nr. 19848/2003 reclamanta a renunțat la dreptul subiectiv dedus judecății.
De asemenea, prin aceeași tranzacție, s-a stabilit că atât, cât și și (). trebuie să se abțină de la orice acte și fapte "prin care s-ar face referiri negative" cu privire la situația economică, strategia comercială, imaginea, reprezentanții legali sau convenționali ai celorlalte societăți semnatare, ori la partenerii de afaceri și/sau clienții acestora.
Totodată, părțile s-au angajat să respecte prevederile legale în materia concurenței neloiale și a proprietății intelectuale și să nu determine salariații celor trei societăți să înceteze raportul de muncă cu angajatorul pentru a se reangaja la celelalte firme semnatare ale tranzacției.
Suma de 200.000 USD menționată în tranzacție a fost transferată în contul la data de 5.03.2004, după ce intimatul, în calitate de reprezentant legal al, prin declarație autentificată, a renunțat la dreptul subiectiv dedus judecății în cauzele ce formau obiectul dosarelor nr. 10770/2003 și nr. 19848/2003 ale Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.
Anterior încheierii tranzacției, la data de 25.11.2002, reprezentată de intimatul, în calitate de director general, a depus la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul o plângere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2481raportat la art. 246 Cod penal împotriva numiților și, foști angajați la respectiva societate și care la acea dată erau administratori ai (fostă ) pentru presupuse fapte comise în perioada în care aceștia erau angajați ai, plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2 B sub numărul 15700/P/2006 și soluționată prin rezoluția din data de 16.03.2009, în sensul scoaterii de sub urmărire penală a celor doi învinuiți.
Chiar dacă recurenta - petentă a susținut că a fost indusă în eroare de intimatul cu ocazia încheierii tranzacției, arătând că, prin menținerea în continuare, după încheierea convenției, a plângerii penale formulate împotriva numiților și, deși își asumase obligația de a se abține de la orice referiri negative cu privire la reprezentanții legali sau convenționali ai și (). făptuitorul și-a încălcat obligațiile asumate prin tranzacție, dezvăluind, astfel, o atitudine dolosivă, de inducere în eroare, cu singurul scop al obținerii injuste a sumei de 200.000 USD, Curtea constată că, în cauză, nu rezultă și nici nu s-a probat că intimatul ar fi folosit manopere dolosive față de aceasta cu ocazia încheierii tranzacției sau că ar fi uzitat de mijloace amăgitoare pentru aoc onvinge să plătească respectiva sumă de bani, fără a avea intenția de a-și respecta obligațiile asumate prin convenție.
Dimpotrivă, suma de bani menționată a fost achitată, astfel cum rezultă din cuprinsul tranzacției, cu titlu de compensare pentru personalul care a plecat de la pentru a se angaja la în cursul anului 2002, iar intimatul și-a îndeplinit obligația care condiționa ridicarea respectivei sume, și anume aceea de a renunța la dreptul subiectiv dedus judecății în cauzele ce formau obiectul dosarelor nr. 10770/2003 și nr. 19848/2003 ale Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.
În ceea ce privește plângerea penală împotriva numiților și, Curtea constată că aceasta a fost formulată de intimatul, în calitate de director general al, anterior datei la care a fost încheiată tranzacția dintre părți și pentru presupuse fapte comise în perioada în care aceștia erau angajați ai, fără să vizeze acțiunile lor în calitate de reprezentanți legali ai (fostă ), astfel încât nu poate fi apreciată ca "un act prin care s-ar face referiri negative cu privire la situația economică, . reprezentanții legali sau convenționali ai celuilalt", așa cum a susținut recurenta - petentă. Pe de altă parte, este de menționat că o eventuală renunțare din partea intimatului la demersul efectuat în fața organului de urmărire penală nu ar fi produs nicio consecință juridică, atâta timp cât plângerea penală a fost formulată pentru o infracțiune în cazul căreia acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, iar retragerea plângerii sau împăcarea părților nu are ca efect înlăturarea răspunderii penale.
Chiar dacă s-ar accepta faptul că, prin continuarea demersului judiciar efectuat împotriva numiților și, intimatul și-a încălcat obligația asumată prin semnarea tranzacției cu petenta, astfel cum a susținut aceasta, Curtea constată că nu se poate reține vreo pagubă în patrimoniul (). întrucât suma de 200.000 USD a fost achitată de respectiva societate cu titlu de compensare pentru personalul care a plecat de la pentru a se angaja la în cursul anului 2002, așa cum s-a consemnat în cuprinsul convenției încheiate de părți.
Așadar, în cauză, astfel cum a stabilit și Tribunalul, nu rezultă indicii că petenta ar fi fost indusă în eroare de intimat cu ocazia încheierii tranzacției, în scopul obținerii unui folos material injust, acțiune care ar fi avut ca urmare producerea unui prejudiciu în patrimoniul său, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 și 5 Cod penal nici sub aspectul laturii obiective și nici cu privire la latura subiectivă.
Ca urmare, Curtea apreciază ca fiind legală și temeinică soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de intimatul prin rezoluția procurorului nr. 3143/P/2007 din data de 6.02.2009, în baza dispozițiilor art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. d) Cod procedură penală, soluție menținută atât de prim - procurorul parchetului de pe lângă Tribunalul București, cât și de către instanța de fond, prin hotărârea recurată.
Având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge, ca nefundat, recursul declarat de petentă și față de faptul că aceasta este cea care se află în culpă procesuală, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, o va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - petentă (). împotriva Sentinței penale nr. 972/30.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art. 192, alin. 2, Cod procedură penală, obligă pe recurenta - petentă la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.XII.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a -
GREFIER,
-
Red.și dact.: jud.
- Secția I-a penală:
2 ex./12.01.2010
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Magdalena
