Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 2/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
SENTINȚA PENALĂ NR.2/P/2010
Ședința publică din 13 ianuarie 2010
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulată de petentul G, domiciliat în de nr.187, județul B, împotriva rezoluției din 28 aprilie 2009, dată în dosar nr. 27/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, menținută prin rezoluția din 4 septembrie 2009, dată de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, în dosar nr.129/II.2/2009, potrivit dispozițiilor art. 2781Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat petentul G asistat de avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.5766/21.12.2009, emisă de Baroul Bihor, intimata, pentru intimații și A lipsă - avocat ales, în baza împuternicirilor avocațiale de la dosar, emise de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat, lipsă fiind și intimatul
Ministerul Publica fost reprezentat prin doamna procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Petentul G depune la dosar înscrisuri: adresă către Judecătoria Oradea, raport de specialitate - anexa 3, cerere de reconstituirea proprietății - anexa 4, declarații de martori, copii ale fotografiilor imobilului în litigiu, chitanțe privind achitarea taxelor cu ocazia acestuia proces, în vederea susținerii plângerii sale, precizând că nu are alte cereri sau excepții de invocat.
Intimata arată depune la dosar o precizare, arată că nu are alte cereri de formulat.
Avocatul intimaților și A arată că nu au alte cererii de formulată, solicită acordarea cuvântului pe fond.
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra plângerii.
Avocatul petentului G solicită respingerea excepției de tardivitate reținută de procuror, iar pe fondul cauzei, pune concluzii de admitere a plângerii ca fiind întemeiată și drept urmare, trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor cu privire la făptuitori, apreciind că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.246 Cod de procedură penală.
Intimata pune concluzii de respingere a plângerii formulată de petent ca fiind nefondată, cele invocate de petent în plângere nu au fost dovedite, astfel ca a fost lezată psihic cu acest proces, astfel că se impune obligarea la despăgubiri conform precizării depuse la dosar.
Avocatul intimatului A apreciază că plângerea este inadmisibilă dat fiind că plângerea la procuror a fost tardiv introdusă, iar pe fondul cauzei respingerea acesteia ca fiind nefondată.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondată a plângerii formulată de petent și menținerea ca legale și temeinice a soluțiilor pronunțate în cauză.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra plângerii împotriva actelor procurorului de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin rezoluția din 28 aprilie 2009, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, a dispus, în baza art. 228 alin. 6 Cod procedură penală, raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de numiții G, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art. 246 Cod penal raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000 și favorizarea infractorului, prevăzută și pedepsită de art. 264 Cod penal; pentru comiterea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 Cod penal, A pentru comiterea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 Cod penal și, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În considerentele rezoluției s-a reținut, referitor la presupusa săvârșire a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului și luare de mită de către numitul G, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd că, soluția care se impune a fi adoptată în cauză este aceea de neîncepere a urmăririi penale, fiind prezent cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzut de art. 10 lit. a Cod procedură penală, în speță neputându-se vorbi despre o faptă prevăzută de legea penală, privită din punct de vedere a însăși materialității sale.
Astfel, un procuror, în emiterea unei rezoluții prin care soluționează o plângere penală sau un prim procuror care soluționează o plângere împotriva unei astfel de rezoluții, are libertatea de apreciere a probațiunii administrate în conturarea stării de fapt ce formează obiectul cauzei, soluția adoptată fiind fundamentată pe un ansamblu probatoriu nesupus decât cenzurii instanței de judecată, în temeiul art. 278/1 Cod procedură penală.
S-a reținut că, de altfel, acesta este motivul pentru care nici nu s-a procedat la citarea prim-procurorului G la DNA - Serviciul Teritorial Oradea în vederea audierii sale, un mod contrar de a proceda neechivalând nicidecum cu o încălcare a unui drept procesual al acestuia ci, dimpotrivă, putând avea semnificația unei cereri de a-și justifica o soluție în fața procurorului DNA, ceea ce apare ca inadmisibil pentru un magistrat procuror, acesta nefiind obligat să-și exprime poziție decât prin intermediul motivării actului procedural de dispoziție.
Procurorul de caz a reținut că aprecierea abuzivității soluției adoptate de numitul G, făcută prin prisma propriilor suspiciuni ale autorului sesizării penale în legătură cu un eventual folos material ce i-ar fi fost remis prim-procurorului de persoanele cercetate, și A, sau de către numita, a rămas la un stadiu pur speculativ, nesusținut nici măcar prin simple trimiteri la vreun element de concretețe probantă, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmării penale, așa cum s-a arătat mai sus.
Aceeași soluție, fundamentată juridic pe același temei, a dispus procurorul de caz și față de și A, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, respectiv față de pentru săvârșirea infracțiunii corelative de dare de mită, argumentele invocate de către autorul sesizării penale neputând fi confirmate prin relevarea unor aspecte de factură probatorie în cuprinsul declarațiilor persoanelor audiate.
Referitor la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor săvârșite de numiții A și s-a reținut că acestea au făcut deja obiect al dosarelor nr. 969/P/2007 și nr. 694/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd și exced competenței de soluționare ale procurorului din cadrul DNA, considerent pentru care procurorul de caz nu s-a pronunțat în niciun fel asupra acestora.
Plângerea declarată de petentul G Grația împotriva acestei rezoluții a fost respinsă ca tardivă de procurorul șef al Serviciului Teritorial Oradea din cadrul DNA, prin rezoluția din 4 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr. 129/II.2/2009.
Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale a formulat plângere petentul G, solicitând infirmarea acesteia și trimiterea cauzei la procuror, în vederea începerii urmăririi penale față de intimați.
În motivarea plângerii sale, petentul arată că, în mod clar, s-a făcut un abuz în momentul în care, terenul al cărui proprietar este, a fost închiriat pentru amplasarea unei rulote de către SC SRL, reprezentată prin.
S-a mai arătat că ulterior, fără autorizație de construcție, fără avize, această rulotă s-a transformat în, cu toate dotările, respectiv apă și curent electric și că, la fiecare înnoire a contractului, suprafața deținută această societate se modifică, mărindu-se. Totodată, petentul a relevat că Primăria comunei de a încasat contravaloarea chiriei pentru acest teren, fără niciun drept, precum și faptul că nu este de acord cu respingerea plângerii sale ca și tardivă de procurorul șef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA.
Examinând rezoluția atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei și prin prisma criticilor formulate de petent, curtea va constata că aceasta este temeinică și legală, iar plângerea formulată de petent este nefondată și va fi respinsă ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
În primul rând, curtea va constata că este competentă să soluționeze prezenta plângere, în raport de dispozițiile art. 28/1 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, în raport de calitatea unuia dintre intimați, respectiv G, care este prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd.
Cu privire la plângerea petentului, curtea va reține că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 3856 mp, fiindu-i eliberat în acest sens titlul de proprietate nr. 2136 din 28 noiembrie 2003 de către Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 de, suprafață care a inclus-o și pe cea aferentă parcelei nr. 211/5, în suprafață de 131 mp, înscris în CF 1219. de.
Această din urmă suprafață de teren a constituit obiectul mai multor litigii de natură civilă purtate între petent, Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 și Primarul comunei de, intimatul.
Prin sentința civilă nr. 74 din 2 februarie 2007 dată de Judecătoria Aleșd în dosarul nr. 545/RJ/2006 (filele 150-152 din dosarul parchetului), definitivă prin decizia civilă nr. 248/R din 14 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta Comisia Locală de aplicare a Legii Fondului Funciar de, ulterior precizată de reclamantul Primarul comunei de, numitul și s-a constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 2136/28.11.2003, emis de Comisia Județeană de aplicare a Legii fondului funciar, în ceea ce privește suprafața de 131 mp, identificată prin nr. top 211/5, înscris în CF 1219. de, dispunându-se totală radierea din CF 1219. de a înscrierilor existente pe seama petentului, pârâtul din cauză, sub B 6.
Anterior anulării parțiale a titlului de proprietate al petentului, în data de 19 decembrie 1999, prin contractul de închiriere cu nr. 1923, Primăria comunei de, reprezentantă prin primarul a încheiat un contract de închiriere al suprafeței de teren din litigiu, cu SC Serv. SRL de, societate administrată de numita.
Sub nr. 2998 din 30 decembrie 2004, în baza Hotărârii Consiliului Local al comunei de nr. 31 din 17 decembrie 2004, s-a încheiat un act adițional la contractul de închiriere, prin care s-a dispus prelungirea contractului de închiriere pentru terenul din litigiu pentru însă o perioadă de 5 ani.
Se mai impune precizarea că, pe această suprafață de teren era amplasată o construcție din lemn cu destinație și că, schița de orientare privind amplasamentul chioșcului alimentar în parcela cu număr topografic 211/5 a fost întocmită de intimatul A, inginer topograf, angajat al primăriei.
Pe perioada de derulare a controlului de închiriere încheiat între primărie și SC Serv SRL, între petent și intimata au apărut disensiuni legate de amplasarea chioșcului alimentar pe parcela de teren pe care se reconstituise dreptul de proprietate în favoarea numitului G, motiv pentru care intimatei, care deținea spațiul comercial, i-a fost îngrădit accesul în chioșc, intimata formulând în instanță o cerere de ordonanță președințială, pentru a reuși să ridice un gard de sârmă ghimpată ce bloca intrarea în spațiu.
Pe fondul acestor probleme litigioase, petentul G, a formulat o plângere penală împotriva intimatului A, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, plângere înregistrată sub dosarul nr. 969/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd.
Dosarul a fost soluționat prin rezoluția din 29 februarie 2008 (fila 18 din dosarul parchetului), prin care procurorul de caz a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale în cauză față de intimatul
Prin rezoluția din 4 aprilie 2007, dată în dosarul nr. 61/II.2/2002, intimatul G, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, a respins plângerea petentului împotriva rezoluției mai sus-arătate.
Pe fondul acelorași probleme, petentul a formulat o plângere și împotriva intimatului, primarul comunei de, sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art. 246 Cod penal, faptă constând în aceea că făptuitorul, în calitatea sa de primar îl hărțuiește în instanță, solicitând anularea unui titlu de proprietate pe care tot el l-a eliberat.
Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd sub dosarul nr. 694/P/2006, dosar ce a fost soluționat prin rezoluția din 5 martie 2007 (fila 19 din dosarul parchetului), prin care s-a confirmat propunerea de a nu se începe urmărirea penală față de intimatul.
Plângerea formulată de petentul G împotriva acestei rezoluții a fost înregistrată sub dosarul nr. 81/VIII.1/2007 și respinsă de intimatul G, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, prin rezoluția din 4 aprilie 2007.
Ulterior înregistrării plângerii petentul G la DNA - Serviciul Teritorial Oradea, acesta a fost audiat, susținerile sale fiind consemnate în procesele-verbale de ascultare din 27 iunie 2008 și respectiv 13 ianuarie 2009 și, în conformitate cu acestea, atât prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, intimatul G, cât și celelalte două persoane cercetate, respectiv intimatul, primarul comunei de și intimatul A, inginerul topograf, ar fi fost beneficiarii infracțiunii de luare de mită, iar intimata, deținătoarea spațiului cu destinație, edificat nelegal pe terenul petentului, ar fi fost autoarea infracțiunii de dare de mită, folosul material al infracțiunilor constând în suma de 60-79 milioane lei ROL.
În opinia petentul, de aceste sume ar fi beneficiar atât intimatul G care, în calitatea sa, ar fi soluționat în mod nelegal plângerile pe care le-a formulat împotriva rezoluțiilor prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale față de intimații și A, intimatul A, deoarece, în calitatea sa de inginer topograf a efectuat expertiza topografică fără acordul său și intimatul care, în calitatea sa de primar, a procedat la prelungirea contractului de închiriere cu SC Serv SRL.
Petentul a mai susținut că, medicul veterinar din localitatea de, numitul, i-ar fi relatat, în prezența numitului, că a asistat la o discuție purtată între primarul și, ocazie cu care aceasta din urmă a afirmat, pe un ton de reproș că ar fi pierdut terenul pe care s-a construit -ul, cheltuieli în justiție 60-70 de milioane, iar primarul ar fi asigurat-o că va declara recurs, petentul susținând, de altminteri, că este singura împrejurare pe care o cunoaște, neștiind care a fost destinația banilor și nici ce sume ar fi fost remise primarului, prim procurorului și inginerului topograf.
Procurorul de caz a administrat, în faza actelor premergătoare, mai multe probe, procedând la audierea martorilor, - și, a intimaților, și A, precum și la efectuarea de confruntări între G și -, G și.
Toate aceste probe au dus la concluzia că în cauză ne găsim doar în prezența unor simple suspiciuni ale petentului, nesusținute de nicio probă concretă, condiții în care soluția pronunțată, de neîncepere a urmăririi penală față de intimați, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a Cod procedură penală, este temeinică și legală, fiind evident că faptele pentru care petentul a solicitat să fie cercetați intimații nu există în materialitatea lor.
Astfel, intimatul, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd nu a făcut nimic altceva decât să-și exercite atribuțiile de serviciu, soluționând plângerile formulate de petent împotriva rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale față de intimații și
Or, dacă era nemulțumit de soluțiile pronunțate, petentul avea posibilitatea să le atace în instanță, în condițiile art. 278/1 Cod procedură penală.
Nici cu privire la ceilalți trei intimați în cauză, aspectele invocate de autorul plângerii penale nu au putut fi dovedite sau confirmate de vreuna din probele administrate în cauză, condiții în care, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a Cod procedură penală.
De asemenea, în mod corect a constatat procurorul de caz că, în ceea ce privește infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pretins a fi săvârșite de intimații A și, acestea au format obiectul dosarelor nr. 969/P/2007 și respectiv nr. 694/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd și, mai mult de atât, exced competenței materiale de soluționare a procurorului din carul DNA.
Curtea va reține că, într-adevăr, în mod corect procurorul șef a respins ca și tardivă plângerea formulată de petent împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, dar a procedat la analizarea pe fond a acesteia din urmă, ținând seama că judecătorul învestit cu soluționarea plângerilor împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată are obligația de a verifica rezoluția sau ordonanța atacată sub aspectul legalității și temeiniciei, față de împrejurarea că, în procedura reglementată de art. 278/1 Cod procedură penală, judecătorul examinează rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată, iar nu rezoluția conducătorului parchetului ori a procurorului ierarhic superior.
Față de cele ce preced, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, se va respinge ca nefondată plângerea petentului care, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 300 lei ( 50 x 3 termene de judecată), cu titlul de cheltuieli judiciare, din care suma de 150 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza dispozițiilor art.2781alin.8 lit. "a" teza II Cod de procedură penală,
RESPINGEca nefondată plângerea penală formulată de petentul G, domiciliat în de nr.187, județul B, împotriva rezoluției din 28 aprilie 2009, dată în dosar nr. 27/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, menținută prin rezoluția din 4 septembrie 2009, dată de procurorul șef al Serviciului Teritorial Oradea din cadrul Direcției Naționale Anticorupție -, în dosar nr.129/II.2/2009.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 și art.189 Cod de procedură penală obligăpetentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în primă instanță, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile lipsă.
Pronunțată în ședința publică, azi 13 ianuarie 2010.
Președinte, Grefier,
- - - -
hot. PME/21.01.2010
AS/ 22. 01.2010
2 ex.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela
