Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 254/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂN I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1826/2009)
SENTINȚA PENALĂ NR. 254/
Ședința publică de la 08 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției nr. 921/II-2/29 iunie 2009 emisă de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a ordonanței din 25 mai 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul de urmărire penală nr. 1936/P/2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit petenta și intimații și - pentru ambela se prezintă avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul intimatelor și, având cuvântul, în conformitate cu prevederile art. 278 alin.8 lit.a Cpp, solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea ordonanței emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a dispus neîncepere a urmăririi penale față de notarii publici și sub aspectul săvârșirii infarctiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor intrucât, din actele premergătoare efectuate in cauză, a reieșit in mod neechivoc că în ceea ce priveste pe prima intimată, fapta nu a fost săvârșită de aceasta, iar în ceea ce priveste pe a doua intimată, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu. Arată că aspectele menționate rezută din plângere petentei adresată parchetului și din declarațiile martorillor audiațai de procuror in cauză. Mai arată că, din actele dosarului rezultă că prealabil intocmirii in formă autentică a declarației împotriva căreia petenta a formulat plângere, notarul public a purtat discuții cu petenta și cu toate părțile din proces și a constatat, prin propriile sale simțuri, că aceasta este in deplinătatea facultăților mintale, că starea de sănătate îi pemitea să-și exprime consimțământul în legătură cu actul ce urma fi intocmit, chair era bine dispusă că își încasa bani și capabilă de a semna. Aceste aspecte sunt reieșite din declarațiile martorilor audiați și din plângere petentei.
Consideră că notarul a respectat prevederile legii notarilor care stabilesc necesitatea obțineri avizului medico-legal numai in cazul in care acesta avea dubiu asupra integrității facultăților mintale ale petentei, ori în acest caz nu era necesar.
De asemenea, arată că nu era necesar ca petenta să fie asistată de un funcționar din partea autorității tutelare, intrucât aceasta era in deplinătatea facultăților mintale și dată fiind pregătirea sa, aceea de profesoară, nu încape nici o indoală că a fost lămurită pe deplin asupra conținutului declarației pe care a dat-o în fața notarului.
Solicită respingerea plângerii, ca nefondată. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a plângerii, ca nefondată în baza art. 278 ind.1 alin.8 lit.a Cpp și menținerea rezoluției atacate, considerând că in mod corect procurorul a dispus neinceperea urmăririi penale față de, notar public, întrucat nu i se poate reține infracțiunea de abuz în srviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, actele fiind perfectate de alt notar, respectiv.
Consideră că și față de notarul, în mod corect s-a pronunțat soluția de neîncepere a urmăririi penale cu privire la infracțiunea de abuz in srviciu contra intereselor persoanelor, întrucât aceasta a întocmit actele notariale conform prevederilor legale, respectiv petenta a semnat actul după ce l-a citit și a precizat și faptul că a primit și suma de bani stipulată in act.
În ceea ce priveste pe făptuitorii din dosar, consideră că în mod corect s-a disjuns cauza și urmează ca acestia să fie cercetați sub aspectul săvârșirii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.5 Cod penal de către Tribunalul București.
CURTEA,
Asupra plângerii penale de față.
La data de 22.07.2009, petenta a formulat plângere împotriva ordonanței nr.1936/P/2008 din 25.05.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Aceasta a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București cu nr-.
La solicitarea instanței, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia înaintat dosarul în care s-a pronunțat soluția procurorului de netrimitere în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de exigențele art.2781Cod procedură penală, Curtea constată că plângerea este nefondată și o va respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Prin ordonanța nr.1936/P/2008 din 25.05.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureștis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitele și, sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal.
De asemenea, s-a mai dispus disjungerea cauzei privind pe făptuitorii, și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.de art.215 alin.5 Cod penal și declinarea cauzei privind pe făptuitorii, și, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Împotriva acesteia a formulat plângere petenta, potrivit artt.275-278 Cod procedură penală, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr.921/II-2/2009 din 29.06.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ulterior, aceasta adresându-se, așa cum am mai precizat, instanței cu o plângere împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată.
Astfel, inițial, petenta a locuit în imobilul situat în municipiul B - nr.23, care era vecin cu locuința făptuitorului.
După vânzarea imobilului sus-amintit petenta
a cumpărat imobilul din municipiul B, șos. - nr.1010, sector 2 și, având bani lichizi, l-a împrumutat pe făptuitorul, la început cu sume mici, ce i-au fost restituite.
Ulterior, făptuitorul i-a solicitat un împrumut în sumă de 85.000 EURO acordat de către petenta prin act notarial și, apoi, 130, EURO, printr-un intermediar.
Așa cum a susținut petenta, pentru a-l ajuta pe făptuitorul (fostul vecin din B,-) cât și pentru recupera sumele de bani împrumutate acestuia, a acceptat și și-a ipotecat imobilul din B, șos. - nr. 101 E, sector 2.
De asemenea, imobilul mai sus precizat a fost vândut cu privilegiul făptuitorilor și care, la rândul lor, întrucât nu și-au primit banii au vândut făptuitorului, fiul vitreg al unui alt făptuitor, în accepțiunea petentei, și anume, însă nu apare în acte.
În legătură cu modul în care au fost întocmite actele notariale, petenta a afirmat că, în acele momente, a făcut tensiune foarte mare, "fără să audă sau să vadă ceva", precum și că suferă de tulburări memorie, având "momente de amnezie parțială sau totală".
Tot în legătură cu notarii, și, petenta a mat arătat că acestea nu au discutat cu ea, precum și
deși au văzut-o "leșinată pe scaun", au pus-o să semneze un act în necunoștință de cauză, despre care petiționara a crezut că este "declarația lui, prin care se obliga să-mi restituie casa la înapoierea banilor, am semnat iar, știu că au semnat scoaterea mea din propria casă".
Din examinarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1566 din 22 octombrie 2008, în care părțile contractante sunt și, soți, și, soți, în calitate de vânzători și, în calitate de cumpărător și care are ca obiect imobilul situat în municipiul B, șos. - nr. 101 K, sector 2, reiese că acesta a fost autentificat de numita, notar public, care face parte din Biroul Notarilor Publici Asociați și.
Numita, notar public, a dat curs invitației procurorului și, la data de 23 martie 2009, i s-a luat o declarație olografa în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 1566 din 22 octombrie 2008, autentificat de sus-numită.
În declarația olografă, numita a afirmat că petiționara avea de încasat un rest de preț, mai exact imobilul sus-amintit era grevat, la data autentificării, 22 octombrie 2008, de privilegiul vânzătoarei pentru suma de 32.000 EURO, așa cum se stipula în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1607 din 04 septembrie 2008 de notarul public și notat în Cartea Funciară în baza încheierii nr.-/08 septembrie 2008, emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară a Sectorului 2
De asemenea, numita a mai precizat că privilegiul petiționarei s-a stins conform declarației notariale autentificate de sus-numită, sub nr. 1565 la 22 octombrie 2008, precum și că petenta a semnat declarația notarială, în care se consemna că a primit suma de 32.000 EURO, iar înainte de semnarea acesteia a lecturat-o și i-a răspuns afirmativ sus-num iței în sensul că a primit banii.
În aceeași declarație, numita a specificat că a avut o discuție cu petiționara și i-a adus la cunoștință că și-a consimțământul în legătură cu vânzarea imobilului, de la adresa mai sus indicat la notarul public și atunci a avut loc vânzarea, iar la sus-numită nu a făcut decât să semneze o declarație prin care confirma că a primit restul de preț pe care îl avea de încasat.
În urma numeroaselor cereri depuse de petiționara, cât și pentru verificarea susținerilor acesteia s-a procedat citarea, în vederea audierii, a numiților, și, considerați către sus-numită făptuitori în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
La data de 29 aprilie, s-au prezentat la procuror, dând curs invitați numiții, și, lipsind numai numitul.
În mod invariabil, cei trei sus-amintiți,
și au declarat că nici nu poate fi vorba de înșelarea petentei, mai mult decât atât, că
că i-ar fi acordat mai multe termene pentru a face rost de bani, precum și că numita a fost cea care i-a propus numitului cât numitului să vândă casa cu privilegiul unei alte persoane găsite de aceasta, numitului, întrucât sus-numita și au somație, prin executor judecătoresc, din partea unui anume escu, la care, de asemenea, au datorii.
Numitul a mai specificat că atât el cât și numitul l-au cunoscut pe "cumpărător" prin intermediul petiționarei, precum și că "Toate amănuntele vânzării fuseseră stabilite de d-na profesoară.".
Toți cei trei audiați, și au declarat că petenta a citit documentul notarial și se simțea bine.
Față de cele expuse mai sus, rezultă că în sarcina numitei, notar public, în mod corect s-a constatat că nu a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art.246 Cod penal, întrucât sus-amintită nu a îndeplinit niciun act, actele notariale fiind perfectate de fiica acesteia, fiind incidente dispozițiile art. 10 lit.c și C.P.P. în mod corect procurorul a dispus neînceperea față de sus-numită neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea susmenționată, prin ordonanța nr.1936/P/2008 din 25.05.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
În legătură cu numita, notar public, în mod corect procurorul a constatat că faptei acesteia îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv elementul material, întrucât aceasta a întocmit actele notariale conform prevederilor legale (petenta a semnat actul respectiv după ce, în prealabil, l-a citit și i-a precizat că a primii și suma de bani stipulată în act) dispunând și față de aceasta neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal, prin același act de netrimitere în judecată.
Având în vedere aceste aspecte, în baza art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală, Curtea va respinge plângerea ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea petentei împotriva ordonanței nr.1936/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Obligă petenta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.
Dact. L: 4 ex./9.; 13.10.2009
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă
