Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 264/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 264/R/2008

Ședința publică 22 aprilie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală

JUDECĂTORI: Delia Purice, Iuliana Moldovan Monica Rodina

- -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin procuror.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către petentul împotriva sentinței penale nr. 39/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect plângere împotriva ordonanței procurorului de netrimitere în judecată (art. 2781.pr.pen.)

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind petentul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătoarea aleasă a intimatului solicită, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale a Tribunalului Cluj, prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva soluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Cu cheltuieli judiciare.

Petentul a formulat plângere pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. și ped. de art. 246.pen. imputându-i-se că a desfășurat în mod nelegal cercetări la fața locului, cu ocazia producerii unui accident rutier. De asemenea, i s-a imputat intimatului că a dispus audierea persoanelor implicate în accident, fără să fi fost citate în mod legal, iar martorii solicitați de petent în apărare nu au fost încuviințați. Apreciază că motivele invocate de petent sunt neîntemeiate, raportat la probele administrate în cauză. Au fost audiați martori, inclusiv petentul, care în declarația dată a arătat că nu are de formulat obiecțiuni referitor la modalitatea în care s-au desfășurat cercetările. Petentul a fost nemulțumit de faptul că nu i s-a înmânat procesul verbal de contravenție, însă la fila 28 din dosarul de urmărire penală se află procesul verbal încheiat de intimat, care a citat petentul pentru a-i înmâna toate actele și pentru a semna acel proces verbal.

Apreciază că soluția dată de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu.

Reprezentanta Ministerului Public apreciază, în urma verificării actelor premergătoare, că soluția de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală. Instanța de fond a verificat atât plângerea formulată de petent, cât și actele premergătoare efectuate, precum și aspetele reținute de procuror.

Apreciază că hotărârea pronunțată în cauză este temeinică și legală și solicită respingerea recursului declarat de petent ca nefondat.

Intimatul, având cuvântul, arată că și-a făcut datoria și a depus toate diligențele pentru a respecta legea.

CURTEA

Prin sentința penală nr.39 din31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în baza art.278/1 alin.8 lit.a proc.pen. s-a respins plângerea formulată de petentul, domiciliat în mun.O-, petentul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 120 lei, precum și la plata sumei de 300 lei în favoarea făptuitorului.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin plângerea formulată, petentul a contestat legalitatea și temeinicia soluției 663/II/2/2007 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului formulată împotriva soluției 169/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

În motivare s-a aratat că, soluția prim-procurorului nu are la bază o justificare reală, nu se bazează pe probe, cele mai multe aspecte sesizate de petent nefiind avute în vedere la soluționarea plângerii; făptuitorul se face vinovat de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu deoarece, acțiunile întreprinse de acesta, au ca scop ascunderea adevărului despre modul cum s-a produs evenimentul rutier din data de 24.01.2007, în apropierea localității, jud.

Analizând plângerea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin rezoluția 169/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, emisă la data de 21.05.2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz În serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.

Cod Penal

Prin rezoluția 663/II/2/2007 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, emisă la data de 23.07.2007, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului formulată împotriva soluției 169/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Instanța a apreciat ca fiind legale și temeinice soluțiile mai sus amintite, pentru următoarele motive:

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj în data de 02.03.2007, petentul a solicitat efectuarea de cercetări față de lucrătorul de poliție, reclamând faptul că acesta, în perioada în care și-a desfășurat activitatea la Postul de Poliție, ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prev. de art.246 Cod Penal, cu ocazia cercetării locului accidentului rutier în care a fost implicat petentul, precum și cu ocazia instrumentării dosarului penal în care petentul a fost cercetat pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În fapt, în data de 24.01.2007, în jurul orelor 07,00, petentul conducea un autoturism marca Toyota înmatriculat în Ungaria, dinspre O înspre C-N, iar la intrarea în comuna, după ce a renunțat să efectueze o manevră de depășire a -ului care circula în fața sa, intenționând să revină pe sensul său de circulație, autoturismul său a intrat în impact cu partea laterală a -ului întrucât, așa după cum susține petentul, șoferul acestuia frânase brusc (probabil pentru a-i permite depășirea). Autoturismul Toyota s-a răsucit pe carosabil, s-a oprit pe acostamentul sensului opus de circulație, cu fața înspre direcția de mers C-N - O, iar în momentul imediat următor a fost izbit în partea din spate de către un autoturism marca, condus de numitul înspre La locul accidentului au sosit două echipaje de poliție și un echipaj SMURD, care l-a transportat pe numitul la o unitate medicală. a fost și el transportat la C-N unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cuprinsul plângerii și al declarației sale, s-a arătat nemulțumit de faptul că nu a fost testat cu aparatul alcooltest înainte de a fi condus la IML C-N, de faptul că i-a fost reținută asigurarea RCA fără a i se înmâna autorizație pentru repararea autoturismului său, că în cuprinsul citației primite de la Postul de Poliție nu era consemnată calitatea în care era citat și nici numărul complet al dosarului penal, că lucrătorul de poliție a comunicat numărul său de telefon numitului, precum și de faptul că nu au fost efectuate măsurători corecte, necesare într-un caz de accident, iar lucrătorii de poliție nu au oprit -ul care circula în fața sa în momentul producerii accidentului. De asemenea, petentul a reclamat faptul că nu a semnat nici un proces verbal de constatare referitor la accidentul din data de 24.01.2007 și că nu i s-a arătat nici un act al conducătorului autoturismului marca.

Cu ocazia audierii sale, agentul șef adjunct de poliție a declarat faptul că, a ajuns la locul accidentului împreună cu mai mulți colegi din cadrul Postului de Poliție, după 10 - 15 minute de la momentul în care a fost anunțat, a procedat la identificarea conducătorilor auto, iar după sosirea echipajului de poliție din cadrul SPR C, s-a procedat la efectuarea de măsurători și de fotografii de către specialistul criminalist. Lucrătorul de poliție a arătat că petentul i-a cerut să oprească -ul care circulase în fața lui însă, nu a fost în măsură să comunice numărul de înmatriculare al -ului. După ce i-au fost recoltate probe biologice la C-N, a revenit la Postul de Poliție unde a fost audiat de către lucrătorul de poliție. Făptuitorul a precizat că i-a reținut conducătorului auto polița de asigurare RCA pe care ulterior a înmânat-o celuilalt conducător auto, pentru ca acesta să-și poată repara autoturismul, după care a început să întocmească procesul-verbal de cercetare la fața locului, solicitându-i lui să aștepte pentru a semna acel proces-verbal și pentru a-i fi înmânată autorizația de reparație, însă acesta a plecat spunând că este grăbit și a lăsat un număr de telefon la care putea fi contactat. Lucrătorul de poliție a mai precizat că după două sau trei zile i-a telefonat numitului, a vorbit cu soția acestuia, căreia i-a comunicat că petentul trebuie să se prezinte la postul de poliție unde urma să semneze procesul verbal și să i se înmâneze autorizația de reparație. Petentul nu s-a prezentat nici atunci și nici ulterior, deși i-au fost trimise două citații, iar în cele din urmă, la solicitarea petentului, autorizația de reparație i-a fost trimisă prin poștă.

Agentul șef adjunct de poliție a mai declarat că nu a găsit vreo urmă a impactului cu -ul în locul indicat de petent, că eliberarea unei dovezi este necesară doar în cazul reținerii permisului sau certificatului de înmatriculare, iar în final a arătat că nu se consideră vinovat de cele reclamate de petent.

Fiind audiat, agentul de poliție a declarat că după ce a fost audiat la postul de poliție, petentul nu a mai așteptat pentru a semna procesul verbal de cercetare la fața locului și pentru a i se înmâna autorizația de reparație ci a plecat, spunând că este grăbit. Petentul a solicitat să i se înmâneze copia unui proces verbal de constatare, dar i s-a spus că nu se va întocmi un astfel de act, așa cum se procedează în caz de contravenție, ci un proces verbal de cercetare la fața locului și se va întocmi dosar penal. Lucrătorul de poliție a mai precizat că în perioada ce a urmat accidentului, petentul și soția acestuia au refuzat în repetate rânduri să se prezinte la Postul de Poliție pentru a fi audiați și pentru a li se înmâna autorizația de reparație.

Având în vedere actele premergătoare efectuate în cauză, în mod corect procurorul a apreciat că în sarcina agentului șef adjunct de poliție nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective și subiective.

Împrejurarea că petentul nu a fost testat cu aparatul alcooltest anterior recoltării probelor biologice, împrejurarea că pe una dintre citațiile emise de lucrătorul de poliție nu a fost consemnată calitatea în care urma să fie audiat și litera "p" în dreptul numărului dosarului penal; faptul că petentului i s-a reținut, în mod corect polița de asigurare RCA, precum și faptul că lucrătorul de poliție a comunicat numitului numărul de telefon fix al sus-numitului pentru ca cei doi conducători auto să ajungă la o înțelegere privitoare la latura civilă și cea penală a cauzei, nu sunt de natură a aduce atingere intereselor legale ale acestuia. Lucrătorul de poliție nu avea obligația de a-i comunica petentului datele de identitate ale celuilalt conducător auto implicat în accident (date pe care le-ar fi putut afla dacă ar fi rămas la postul de poliție pentru a citi și semna procesul-verbal de cercetare la fața locului sau s-ar fi prezentat ulterior pentru a face acest lucru) și oricum, nici această Împrejurare nu este de natură a aduce atingere intereselor legale ale acestuia. În plus, instanța a apreciat că modalitatea de efectuare a măsurătorilor în cazul accidentului de circulație din data de 24.01.2007 a fost una corectă, iar identificarea și oprirea în trafic a TIR-ului, lăsând la o parte faptul că era aproape imposibilă (datorită intervalului de timp scurs de la accident și lipsei datelor necesare pentru identificare), nu era necesară deoarece s-a considerat că nu există îndoieli privitoare la persoana vinovată de producerea accidentului. În ceea ce privește faptul că petentul a intrat în posesia autorizației de reparație cu întârziere, acest lucru i se datorează exclusiv, deoarece a refuzat să rămână la postul de Poliție pentru a primi autorizația, iar ulterior a refuzat în mod repetat să se prezinte pentru a-i fi înmânată și pentru a semna procesul verbal de cercetare la fața locului, deși a fost de mai multe ori citat, atât procedural cât și telefonic.

S-a reținut că față de cele arătate, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 pen. lipsind atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă, astfel că instanța a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul solicitând casarea acesteia ca nelegală și netemeinică, iar în urma rejudecării cauzei să se dispună trimiterea cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorul pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 pen.

Analizând sentința atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de abuz în serviciu se săvârșește numai de intenție. Aceasta poate fi directă sau indirectă, după cum făptuitorul, prevăzând că acțiunea sau inacțiunea sa aduce atingere intereselor legale ale unei persoane, urmărește sau acceptă producerea acestui rezultat.

Sub aspectul laturii obiective abuzul în serviciu se realizează prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, prin aceasta aducându-se atingere intereselor legale ale unei persoane.

În cauză nu există elemente, probe, care să ducă la concluzia că s-ar fi săvârșit o asemenea infracțiune de către intimat.

Acesta în calitate de polițist fiind sesizat cu producerea unui eveniment rutier a desfășurat o investigație adecvată și reală,întocmindu-se dosarul nr.889/P/2007 a Postului de Poliție.S-a întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului (14-17 dos.parchet),act ce constituie un act procedural din dosarul penal și care nu trebuie comunicat conducătorului auto sau altor persoane implicate în evenimentul rutier,a reținut polița de asigurare obligatorie întrucât conform noilor dispoziții a OUG 63/2006 (art.79) este posibilă rezolvarea situațiilor pe cale amiabilă atunci când s-au produs pagube materiale a căror despăgubire este asigurată prin polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă.

Împrejurarea că petentul nu a fost testat cu aparatul alcooltest anterior recoltării probelor biologice,că pe una dintre citațiile emise de acesta nu a fost consemnată calitatea în care urma să fie audiată persoana vătămată,faptul că este trecută litera P în dreptul nr. dosarului penal,că i s-a reținut polița de asigurare și că a comunicat numitului nr. său de telefon pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a ajunge la o înțelegere cu privire la soluționarea cauzei,nu sunt de natură a aduce atingere intereselor legale ale petentului,sunt acte ce în mod normal intră în efectuarea actelor premergătoare în cursul unei anchete privind evenimente rutiere,astfel că nu se poate susține că polițistul a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu.

Împrejurarea că petentul a reușit să intre în posesia autorizației de reparație cu întârziere se datorează faptului că a refuzat să rămână la postul de poliție pentru a primi autorizația, iar apoi a refuzat în mod repetat să se prezinte pentru a-i fi înmânată și pentru a semna procesul de cercetare la fața locului,deși a fost citat atât procedural cât și telefonic (a se vedea în acest sens citațiile de la 11,12 și procesul verbal de la 28 dos parchetului).

În consecință rezoluția procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul este legală,astfel că și sentința atacată prin care s-a respins plângerea petentului împotriva acestei rezoluții este corectă.

Prin urmare, instanța în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.va respinge recursul petentului ca nefondat.

În baza art.193 pr.pen. va obliga petentul la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial în favoarea intimatului în sumă de 200 lei (a se vedea în acest sens împuternicirea avocațială și chitanța 13,14)

În baza art.192 alin.2 proc.pen. va obliga petentul la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul, domiciliat in O,-, jud. B, împotriva sentinței penale nr. 39 din 31 ianuarie 2008 Tribunalului Cluj.

Obligă pe petent să plătească intimatului suma de 200 lei cheltuieli judiciare - onorar avocațial.

Obligă pe petent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER

- - - -, - - - -

Red.IM
Dact./2ex.

14.05.2008

Președinte:Delia Purice
Judecători:Delia Purice, Iuliana Moldovan Monica Rodina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 264/2008. Curtea de Apel Cluj