Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 331/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂN I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2323/2009)

SENTINȚA PENALĂ NR.331

Ședința publică de la 17 noiembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea

GREFIER - - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției nr.1433/II/2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 noiembrie 2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17 noiembrie 2009 când a pronunțat următoarea decizie penală.

CURTEA,

Prin rezoluția nr.1433/II-2/2009 din 8.09.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus respingerea plângerii formulate de, ca neîntemeiată, împotriva ordonanței nr.1415/P/2008 din 6.08.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru a se dispune astfel s-au reținut următoarele:

Prin ordonanța nr.1415/P/2008 din 6.08.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureștis -a dispus, în temeiul art.281pct.1 lit.b Cod procedură penală, modificată prin Legea nr.79/2007 și art.209 alin.3 și 4 Cod procedură penală modificat prin nr.OUG60/2006, scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev.de art.180 alin.2 Cod penal și aplicarea unei sancțiuni administrative, constând în amenda în cuantum de 500 RON ce urmează a fi executată conform art.4411raportat la art.442 Cod procedură penală.

În fapt, la data de 21.12.2006, numita, în vârstă de 73 ani, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că la data de 9.12.2006, în timp ce se deplasa pe str. - sector 1 B, a observat mai multe persoane care se aflau în fața imobilului situat la nr.32, una dintre acestea afirmând că intenționează să vândă respectiva locuință.

Potrivit plângerii penale și a declarațiilor părții vătămate, în momentul în care și-a exprimat intenția de a cumpăra acel imobil, o persoană de sex feminin s-a repezit spre ea, a îmbrâncit-o și a trântit-o pe caldarâm.

În cuprinsul acestei plângeri și a declarațiilor date în cauză (filele 14,17) partea vătămată a susținut că respectiva persoană, ce a fost identificată ulterior de către organele de poliție ca fiind numita, în timp ce era căzută la pământ i-a presat pieptul cu un genunchi pentru aoî mpiedica să se ridice și în același timp a zgâriat-o în zona feței "încercând să-i scoată ochii".

Partea vătămată a precizat că respectivul incident s-a finalizat ca urmare a intervenției unei persoane care a luat-o pe numita de pe partea vătămată, iar în momentul în care a fost ajutată să se ridice de pe carosabil, partea vătămată a constatat că avea sânge în zona feței.

În susținerea plângerii sale, partea vătămată a anexat certificatul medico-legal nr.A- emis la data de 20.12.2006 de către Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B, potrivit căruia în urma examinării clinice s-a constatat că susnumita prezenta: "excoriație de 6/0,2-0,4cm mediofrontal continuată dorsum nassi, acoperită de cruste hematice, 3 excoriații de 0,5-1-2,5/0,2 cm orbito-genian stg. pe fond echimotic edematiat; acuză cefalee difuză, amețeli; acuză dureri la nivelul ochiului stâng (operat cataractă); leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 09.12.2006 prin zgâriere și pentru a căror vindecare sunt necesare2-3 zile îngrijiri medicale" (fila 18).

De asemenea, numita a afirmat că suferă de mai multe boli, și anume: diabet zaharat, pancreatită, hepatită, poliartroză și are implantare de cristalin la ambii, în dovedirea afirmațiilor sale susnumita depunând mai multe acte medicale (filele 19 și 20).

Circumstanțele în care a avut loc incidentul din data de 09.12.2006, astfel cum a fost descris de partea vătămată, sunt confirmate și de către martorii și care au asistat și care au declarat că între partea vătămată și învinuita a avut loc o discuție în contradictoriu care a degenerat, în sensul că acestea au început să se îmbrâncească, iar datorită forței disproporționate dintre acestea, învinuita fiind mai solidă, partea vătămată a căzut pe carosabil.

Acest conflict a fost aplanat de către o persoană care a intervenit și a înlăturat-o pe numita, cei doi martori afirmând că au ajutat partea vătămată să se ridice și au constatat că aceasta avea urme de sânge pe față, conform declarațiilor de la filele 35, 36, 39 și 40).

Prin rezoluția nr.1848/P/2007 din data de 20.03.2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bac onfirmat, în temeiul art.228 al.31C.P.P. începerea urmăririi penale față de numita sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe,prev.deart.180 al.2 Cp. (filele 45 și 47), unitate de parchet care prin ordonanța cu numărul de mai sus din data de 19.05.2008 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei pentru comiterea acestei infracțiuni și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ constând în amendă în cuantum de 100 RON.

Această soluție adoptată în dosarul penal nr.1848/P/2007 a fost infirmată prin rezoluția nr.2529/II-2/2008 emisă la data de 20.08.2008 de către Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 B, cu motivarea că nu au fost respectate dispozițiile art.281pct.1 lit.b C.P.P. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.79/26.03.2007, actele de urmărire penală efectuate după intrarea în vigoare a Legii nr.79/2007 fiind realizate cu încălcarea dispozițiilor legale privind competența personală întrucât învinuita are calitatea de avocat în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România - Baroul București (fila 8).

Ca atare, cauza a fost declinată prin ordonanța nr.1848/P/2007 din data de 25.08.2008, iar după înregistrarea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr.1415/P/2008 din 28.10.2008, în temeiul art.42 al.2 rap.C.P.P. la art.45 al.1 și C.P.P. art.209 al.3 și 4.C.P.P. modificat prin nr.OUG 60/2006, s-au menținut, în parte, actele de urmărire penală efectuate în cauză și s-au refăcut celelalte acte realizate cu încălcarea dispozițiilor art.281pct.1 lit.b C.P.P. modificat prin Legea nr.79/2007 (filele 4-6).

Fiind audiată cu privire la împrejurările învederate de partea vătămată în plângerea penală, învinuita a declarat că la data de 09.12.2006, în timp ce discuta cu alte persoane, numita a intervenit și i-a adresat reproșuri și cuvinte injurioase, după care a
tras-o de gulerul hainei cu care era îmbrăcată, însă partea vătămată s-a împiedicat și a căzut la pământ, moment în care învinuita a afirmat că a căzut peste aceasta.

În apărarea sa, învinuita a precizat că nu a lovit-o pe numita și nu își explică leziunile corporale suferite de partea vătămată, învinuita susținând că nu avea posibilitatea de a-i aplica zgârieturi părții vătămate întrucât suferă de o boală care nu îi permite să aibă unghiile lungi, împrejurare pe care o va dovedi cu acte medicale, conform declarațiilor de la filele 53-64, înscrisuri ce nu au fost însă depuse ulterior de către învinuită.

În cauză au fost audiate persoanele propuse ca martori de către învinuita, și anume:, -, și (filele 21, 23-25, 27-32) și s-a procedat la efectuarea unei confruntări între învinuita și martorii și, conform proceselor-verbale de confruntare de la filele 41-44.

Cu ocazia audierii lor numiții, - și au precizat că au asistat la incidentul din data de 09.12.2006 când partea vătămată a apucat-o pe învinuita de gulerul de la haină și a tras-o spre ea, dar "nu cunosc exact ce s-a întâmplat" nu au observat dacă învinuita a lovit partea vătămată, dar au văzut că învinuita și partea vătămată erau căzute la pământ, fiind posibil ca partea vătămată să se fi dezechilibrat și împiedicat (declarații filele 23, 24, 27, 28-32).

Referitor la declarațiile martorilor, - și acestea sunt subiective, având în vedere relațiile de rudenie, respectiv de prietenie ale învinuitei cu susnumiții, martorii și - fiind fratele, respectiv cumnata învinuitei, iar numitele și prietenele acesteia, și mai mult, potrivit declarației numitei aceștia nu au fost prezenți la incidentul din 09.12.2006.

Procedând la examinarea materialului probator administrat în dosarul penal nr.1415/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, se constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art.10 al.1 lit.1C.P.P. deoarece fapta învinuitei, prin modalitatea de comitere și urmarea produsă, a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală, așa încât, în raport de împrejurările în care a fost comisă fapta, precum și de circumstanțele personale ale învinuitei, care nu figurează cu antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar de la fila 52, se apreciază că este posibilă îndreptarea conduitei acesteia și prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativprev.deart.91 lit.c Cod penal, urmând a se reține față de învinuită dispozițiileprev.deart.73 lit.b Cod penal.

Astfel, în cauză nu se pot reține dispozițiile art.44 al. 1-3 Cod penal privind legitima apărare, întrucât nu este îndeplinită una dintre condițiile cumulative ale atacului, și anume atacul să pună în pericol grav valorile sociale ocrotite de lege, caracterul grav al pericolului apreciindu-se în funcție de intensitatea acestuia, mijloacele folosite pentru atac, urmările ireparabile ori greu de remediat care s-ar produce în cazul în care nu s-ar interveni.

Or, din actele de urmărire penală, chiar și în situația în care s-ar reține ipoteza acreditată de învinuita că declanșarea acestui conflict a fost determinată de atacul comis de către partea vătămată, nu a rezultat pericolul grav în care au fost puse valorile sociale ocrotite de lege.

De asemenea, pentru a da naștere unei legitime apărări trebuie să existe o proporționalitate între atac și apărare, în literatura de specialitate, precum și în practica juridică în materie penală apreciindu-se că apărarea trebuie să fie necesară pentru înlăturarea atacului, necesitate ce se apreciază atât sub raportul întinderii în care aceasta poate fi făcută, cât și sub raportul intensității și al rezultatului pe care l-ar putea produce atacul și apărarea, luându-se în considerare și condiția persoanelor fizice implicate.

În raport de aceste criterii, se constată că apărarea invocată de învinuita este vădit disproporțională față de gravitatea atacului, de împrejurările în care aceasta a avut loc și de condiția fizică a părții vătămate, care este o persoană în vârstă de 73 ani, bolnavă și cu o condiție fizică modestă, spre deosebire de învinuita, aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.

Mai mult, în doctrina juridică în materie penală, precum și în practica de specialitate s-a considerat că nu e întrunită condiția caracterului grav al pericolului atunci când atacul a constat în lovirea cu palma, fără ca agresorul să fie înarmat cu vreun obiect contondent, deoarece nu a creat un pericol grav pentru persoana atacată și, totodată, nu s-a putut cauza o tulburare sau temere care să justifice depășirea legitimei apărări.

Totodată, pentru aceleași motive în cauză nu se poate aplica față de învinuita dispozițiile art.73 lit.a Cod penal care reglementează circumstanța atenuantă a depășirii limitelor legitimei apărări, întrucât pentru existența așa-zisului exces scuzabil ca și circumstanță atenuantă legală este necesar să fie îndeplinite condițiile ca făptuitorul să se fi aflat inițial în legitimă apărare, să fi depășit limitele unei apărări legitime, iar această depășire să nu se întemeieze pe tulburare sau temerea acestuia, or nefiind întrunite la început una dintre condițiile legitimei apărări, nu se poate reține circumstanțaprev.deart.73 lit.a Cod penal.

Așa cum s-a mai arătat, împotriva Ordonanței nr.1415/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, numita a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, plângere care a fost respinsă în baza art.278 Cod procedură penală ca neîntemeiată, prin rezoluția nr.1433/II-2/2009.

S-a reținut de către procurorul general că în mod corect s-a dispus prin Ordonanța nr.1415/P/2008 scoaterea de sub urmărire penală a învinuite pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.280 alin.2 Cod penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amenda administrativă de 500 RON.

Împotriva rezoluției nr.1433/II-2/2009a formulat plângere în baza art.2781Cod procedură penală petenta, plângere ce a fost înregistrată la Curtea de Apel București sub nr-.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că solicită desființarea rezoluției procurorului și rejudecarea cauzei și achitarea în baza art.11 alin.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală.

A mai arătat petenta că nu s-a avut în vedere lipsa intenției sale de a lovi partea vătămată, aceasta s-a împiedicat și a căzut iar petenta a căzut peste partea vătămată.

Analizând plângerea formulată de către petentă în raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea constată că nu este întemeiată și o va respinge în baza art.2781pct.8 Cod procedură penală, menținând rezoluția atacată.

Susținerea petentei că nu a avut intenția să lovească intimata nu poate fi primită, având în vedere certificatului medico-legal și declarațiile martorilor propuși de către victimă.

Leziunile suferite de către victimă, așa cum sunt descrise în certificatul medico-legal și cum au fost menționate în motivarea rezoluției, nu puteau fi provocate doar prin simpla cădere a făptuitoarei peste victima.

Certificatul medico-legal arată cu claritate că leziunile traumatice s-au produs la data de 9.12.2006 prin zgâriere și pentru vindecarea lor sunt necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Din declarațiile martorilor propuși de, respectiv și rezultă că învinuita a avut o discuție în contradictoriu cu victima, iar în urma acestei discuții s-au îmbrâncit, partea vătămată căzând pe carosabil.

Mai rezultă din plângerea părții vătămate și din declarațiile martorilor că învinuita în timp ce victima era căzută la pământ, i-a presat pieptul cu un genunchi pentru aoî mpiedica să se ridice și o zgâria în zona feței.

Aceste declarații se coroborează și cu constatările certificatului medico-legal, ceea ce face ca susținerile părții vătămate să fie credibile și confirmate de materialul probatoriu administrat în cauză.

În rezoluția parchetului s-a motivat de ce nu pot fi primite declarațiile date de către martorii propuși de învinuită, declarațiile acestor martori fiind subiective având în vedere relațiile de rudenie și de prietenie dintre învinuită și martorii pe care i-a propus.

De asemenea, în rezoluția Parchetului s-a arătat pe larg de ce nu poate fi reținută nici legitima apărare și nici depășirea legitimei apărări, argumente întemeiate pe dispozițiile art.44 Cod penal, Curtea apreciind că nu mai este necesară reluarea acestei motivări, subliniind doar faptul că din nicio probă nu rezultă că împotriva petentei ar fi fost îndreptat un atac material care să-i pună în pericol grav persoana.

Mai este de observat că deși învinuita și-a întemeiat solicitarea de achitare pe dispozițiile art.10 lit.c Cod procedură penală, respectiv fapta nu a fost săvârșită de învinuită, în dezvoltarea motivelor plângerii a arătat că nu a avut intenția să lovească partea vătămată.

În concluzie, apreciem că rezoluția Parchetului este legală și temeinică, iar sancționarea cu amenda administrativă a învinuitei se întemeiază pe probele dosarului, respectiv declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și constatările certificatului medico-legal din care rezultă vinovăția acesteia.

Așa fiind, nu sunt motive pentru desființarea rezoluției atacate, iar în baza art.2781pct.8 lit.a Cod procedură penală plângerea va fi respinsă ca nefondată și menținută rezoluția Parchetului.

În ce privește individualizarea sancțiunii aplicate învinuitei, Curtea consideră că s-au avut în vedere toate circumstanțele reale ale faptei, s-a ținut cont de circumstanțele personale ale învinuitei, astfel că s-a aplicat o sancțiune justificată.

Petenta învinuită va fi obligată la cheltuieli judiciare statului.

Cu privire la solicitarea intimatei de a i se acorda despăgubiri, se constată că aceasta nu a formulat plângere iar în calea de atac a învinuitei nu se pot acorda despăgubiri părții vătămate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE.

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta, născută la 30.07.1939 în B, fiica lui și, împotriva rezoluției nr. 1433/II-2/2009 din 8.09.2009, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Obligă petenta la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi, 17 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./4.12.09

Președinte:Dumitru Mirancea
Judecători:Dumitru Mirancea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 331/2009. Curtea de Apel Bucuresti