Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 373/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 373

Ședința publică de la 20 Mai 2008

PREȘEDINTE G - - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă

- - - - JUDECĂTOR 2: Membri Constantin Mereanu

- - - JUDECĂTOR 3: Mircea

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, soluționarea recursului declarat de petentul C împotriva sentinței penale nr. 567 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat, apărător din oficiu, pentru recurentul petent lipsă.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale, admiterea plângerii și înlocuirea temeiului scoaterii de sub urmărire penală - art. 10 lit. a cod pr.penală, deoarece fapta nu există.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece probele existente la dosar dovedesc că petentul a săvârșit fapta.

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Prin sentința penală nr. 567 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, a fost respinsă plângerea formulată de petentul C, împotriva ordonanței primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj din 05.09.2007( dosar nr. 1495/II/2/2007) prin care a fost respinsă plângerea împotriva ordonanței nr. 1309/P/2006 din 10.04.2007 și a fost obligat petentul la 30 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că, la data de 01 octombrie 2007 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj plângerea formulată de petentul C, împotriva ordonanței prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj din 05.09.2007 prin care a fost respinsă plângerea împotriva ordonanței nr. 1309/P/2006 din 10.04.2007.

Prin plângerea formulată, petentul a arătat că solicită scoaterea simplă de sub urmărire penală, întrucât nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni, iar prin ordonanța primului procuror din 05.09.2007 i-a fost respinsă și această plângere.

mai arătat că cele reținute în sarcina sa sunt nereale, întrucât la confruntarea cu denunțătorul, acesta nu l-a recunoscut, deși a fost prezentat, nemaifiind de față și alte persoane, iar din nicio probă administrată în cauză nu rezultă în mod indubitabil că ar fi pretins sau primit vreo sumă de bani de la denunțător.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probatoriului administrat în cauză și a ordonanțelor procurorilor nr. 1495/II/2/2007 din 05.09.2007 și 1309/P/2006 din 10.04.2007, tribunalul a respins plângerea ca fiind neîntemeiată, reținând că, n ziua de 31.10.2006, în jurul orelor 12,30, denunțătorul se deplasa cu autoturismul proprietate personală, marca Super cu nr. -, în care se afla prietenul său, din direcția C - C iar a ieșirea din comuna a fost oprit de agentul de poliție, învinuitul C, din cadrul Postului de Poliție, care i-a comunicat că a circulat în localitate cu viteză peste limita legală.

n discuțiile cu lucrătorul de poliție, denunțătorul a aflat că, cel care se afla cu radarul era agentul șef principal, învinuitul, din cadrul Poliției Municipiului Băilești, pe care îl cunoștea, întrucât, anterior acestei date îl mai sancționase contravențional. La sugestia învinuitului C, pe care îl rugase să nu-i întocmească proces - verbal de contravenție, denunțătorul împreună cu martorul s-au întors cu autoturismul în fața Postului de Poliție, unde se afla cu -ul învinuitul, pe care l-a rugat " să îl ierte " spunându-i totodată că este văr cu, din cadrul Poliției Municipiului Băilești.

În aceste împrejurări, învinuitul i-a zis să meargă să dea 300.000 lei colegului care îl oprise, făcându-i precizarea că o să-l șteargă din calculator. nainte de a ieși din localitatea, denunțătorul a mers la magazinul martorei și a schimbat 6 bancnote a 50.000 lei, în 3 bancnote a 100.000 lei, ale căror serii și numere le-a scris pe o bucată de carton cu un pix pus la dispoziție de martoră și i-a spus acesteia că banii îi va da mită la polițiști.

a luat în autoturism pe învinuita, fiica martorei, care dorea să ajungă la C, pentru probleme personale. n zona popasului Izvorul, de la marginea comunei, denunțătorul a oprit autoturismul și a mers la învinuitul C, căruia i-a dat suma de 300.000 lei, iar acesta i-a restituit certificatul de înmatriculare al autoturismului, fără a-i întocmi proces verbal de contravenție.

La scurt timp, denunțătorul a sunat la nr. 112 și a sesizat fapta la Biroul Anticorupție pentru județul D precizând împrejurările în care a dat suma de bani precum și seriile și numerele bancnotelor.

Urmare a denunțului formulat, echipa judiciar-operativă s-a deplasat pe raza comunei pentru prinderea în flagrant a învinuiților C și. Aceștia încheiaseră activitatea de supraveghere și control a traficului rutier și se aflau în fața Postului de Poliție împreună cu martorii, agent de poliție în cadrul Postului de Poliție Î, agent șef, din cadrul Postului de Poliție, care participaseră la acțiune împreună cu cei doi învinuiți și cms., șeful Poliției Municipiului Băilești, care se deplasa către Băilești și oprise pentru a discuta cu lucrătorii de poliție probleme de serviciu.

În incinta postului de poliție, la solicitarea organelor de anchetă cei doi învinuiți și martorii și, au prezentat sumele de bani pe care le aveau asupra lor, după care le-a fost efectuată percheziție corporală. S-a constatat că cele 3 bancnote a 100.000 lei ale căror serii și numere au fost prezentate de denunțător nu se aflau asupra persoanelor percheziționate. Deși cele 3 bancnote nu au fost găsite, din materialul de urmărire penală administrat în cauză, rezultă în mod neîndoielnic că învinuitul a pretins iar învinuitul Cap rimit suma de 300.000 lei în împrejurările relatate de denunțător.

Probele administrate au condus la concluzia că banii nu au fost găsiți la învinuit pentru că învinuitul Caf ost înștiințat telefonic de învinuita, după ce a coborât din autoturismul denunțătorului, cu faptul că, acesta a sesizat organele abilitate că a dat bani la polițiști pe raza comunei.

Prin rezoluția din data de 01.11.2006 a fost începută urmărirea penală față de învinuiții C și pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1.pen. iar prin rezoluția din 28.03.2007 s-a început urmărirea penală față de învinuitul și pentru infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289.pen.

La data de 15.12.2006, s-a început urmărirea penală față de învinuita, pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. 1.pen.

Astfel, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuiții: ag. șef pr., pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită și fals intelectual, prev.de art. 254 alin l din Cp. și art. 289 alin. l din Cp. cu aplic. art. 33 lit.a din Cp., pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prev.de art. 254 alin. 1 din Cp. și, pentru comiterea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev.de art.264 alin. l din Cp. și plicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ - amenda - în cuantum de 500 lei RON pentru fiecare dintre cei 3 învinuiți.

Împotriva soluției adoptate în cauză, a formulat plângere petentul C, solicitând reaprecierea probelor și, pe cale de consecință înlăturarea amenzii aplicate.

Verificând ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, instanța a constatat că plângerea este neîntemeiată, niciuna din probele administrate în cauză neconfirmând susținerea petentului C, respectiv aceea că, nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni.

Prin urmare, soluția adoptată în dosarul nr. 1309/P/2006 de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului C, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prev.de art. 254 alin. 1 din Cp. și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ este legală și temeinică, așa încât plângerea petentului Caf ost respinsă.

Din probele administrate în cauză a rezultat că numitul Cap rimit 300.000 lei în împrejurările relatate de denunțător.

De asemenea, din conținutul convorbirilor telefonice la numărul 112 rezultat că a dat suma de bani cu titlu de mită.

Suma de bani nu a fost găsită la învinuitul C deoarece acesta a fost înștiințat telefonic de după ce a coborât din autoturismul denunțătorului.

Martorul, coleg de serviciu cu învinuitul, a declarat că a văzut un care i-a dat colegului său documentele, cel mai probabil certificatul de înmatriculare în care a observat niște bani în bancnote de 100.000 lei vechi.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs petentul C, motivând că faptele reținute în sarcina sa sunt nereale, deoarece la confruntarea cu denunțătorul acesta nu l-a recunoscut, iar pe de altă parte, din nicio probă administrată, nu rezultă, în mod indubitabil că ar i pretins sau primit vreo sumă de bani de la denunțător.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea apreciază că este nefondat.

La dosar există probe că petentul a săvârșit fapta, respectiv: declarația denunțătorului, care a mers la magazinul numitei și a schimbat șase bancnote a 50.000 ROL, în trei bancnote a câte 100.000 ROL, ale căror serii și numere le-a scris pe o bucată de carton, iar după ce a dat acești bani petentului C, a sunat la nr. 112 și a sesizat fapta.

Declarația părții vătămate se coroborează cu conținutul convorbirii telefonice dar și cu faptul că denunțătorului nu i s-a mai încheiat proces verbal pentru contravenția săvârșită, iar pe filmul din aparatul, s-a constatat că în nici una din fotografii nu apare vreun autoturism marca, cum a fost cel al denunțătorului.

Cu toate acestea, la poziția 20 de pe registrul de evidență a contravențiilor, alt lucrător de poliție - a completat numărul de înmatriculare al autoturismului condus de denunțătorul.

Faptul că asupra lucrătorilor de poliție nu s-au găsit bancnotele ale căror serii au fost notate de denunțător, se explică prin aceea că numita l-a înștiințat telefonic pe C, că denunțătorul a sesizat că a dat mită la polițiștii din comuna, așa cum rezultă din adresa nr. 9785/2006 emisă de Romania SA și din declarațiile aceste martore.

Deși martora a precizat că l-a sunat pe C pentru a-i spune că denunțătorul nu o lasă să coboare din autoturism, această susținere nu se coroborează cu aspectul că denunțătorul a acceptat să o ia în autoturism până la C și nu avea nici un motiv să o împiedice să coboare unde dorea.

Pe de altă parte, denunțătorul a precizat informații concrete cu privire la împrejurările în care a dat banii, persoana care a pretins și primit, precum și seriile și numerele bancnotelor, aspecte ce sunt susținute și de declarațiile martorilor,.

În consecință, ținând cont de dispoz. art. 38515alin.1 pct. 1 lit. b cod pr.penală, recursul va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 cod pr.penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGHII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul C împotriva sentinței penale nr. 567 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

Obligă pe recurent la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariu apărător oficiu în cuantum de 100 lei, se va vira din contul Ministerului Justiției în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 20 mai 2008.

G - - - - -

Grefier,

Red.jud.

IB/ 29.05.2008

Președinte:Gheorghe Vintilă
Judecători:Gheorghe Vintilă, Membri Constantin Mereanu, Mircea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 373/2008. Curtea de Apel Craiova