Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 401/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.2781p-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 401
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva sentinței penale nr.102 din 02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, în stare de detenție, lipsind intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul Ministerului Public, susținând oral motivele scrise de recurs, solicită admiterea acestuia, casarea sentinței și menținerea rezoluției deoarece soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică deoarece din actele premergătoare în cauză nu rezultă existența vreunei fapte penale comise de supraveghetorul de penintenciar, probele cerute de petentul deținut nefiind utile cauzei
Petentul, solicită respingerea recursului ca nefondat deoarece parchetul nu a administrat probele constând în audierea unui martor, declarația acestuia dovedind existența infracțiunii de abuz.
Dezbaterile fiind închise,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 102 din 02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în baza art. 2781alin.8 lit. b Cod procedură penală, s-a admis plângerea formulată - fiul lui și C, născut la data de 07.05.1967 deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C; a fost desființată rezoluția nr. 869/P/2008 din 9 ianuarie 20009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și s-a trimis cauza procurorului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, petentul s-a adresat cu plângere procurorului de pe lângă Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, pentru săvârșirea de către agentul de penitenciar a infracțiunilor prevăzute de art. 206, 246, 247, 250 267, 274, plângere ce i-a fost respinsă prin rezoluția cu nr. 869/P/2008 și că împotriva acestei rezoluții deținutul a formulat plângere, ce i-a fost respinsă prin rezoluția cu nr. 111/II/2/2009 de prim procurorul aceluiași parchet.
Ulterior comunicării respingerii plângerii, formulate în baza art. 278 Cod proc. penală, solicitat instanței, în temeiul art. 2781Cod proc. penală, admiterea acestei plângeri, considerând că există probe din care rezultă săvârșirea de către agentul de penitenciar a tuturor infracțiunilor pe care le-a sesizat în acest sens, arătând că solicită audierea în cauză a colegului său de cameră.
Analizând plângerea formulată, instanța de fond a constatat că aceasta este întemeiată, întrucât procurorul a adoptat o soluție de neîncepere a urmăririi penale față de agentul de penitenciar, limitându-se doar la audierea acestuia și a petentului condamnat, fără să administreze probele indicate de petent.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Public criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că dispoziția privind completarea probatoriului nu este utilă cauzei deoarece chiar dacă supraveghetorul din penitenciar ar fi folosit ac4eastă expresie nu se poate stabili cui a fost adresată și expresia nu este de natură să aducă vreun prejudiciu deținutului petent.
Recursul este nefundat și va fi respins ca atare cu următoarea motivare:
Potrivit art. 200 Cod proc. penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea lor în judecată iar potrivit art. 202 alin 1 Cod proc. penală, organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluționări acesteia, organul de urmărire penală fiind obligat să adune probele atât în favoarea cât și în defavoarea învinuitului sau inculpatului.
Din aceste dispoziții rezultă că cercetarea penală inițiată la plângerea deținutului nu s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor obligatorii ce reglementează obiectul urmăririi penale și rolul activ al organului de urmărire penală, ea fiind incompletă prin neadministrarea probelor arătate în plângerea deținutului, plângere care a fost făcută cu respectarea art. 222 cod proc. penală.
Curtea apreciază că audierea unui martor ocular este o probă esențială, necesară și utilă cercetării penale, deoarece ea poate conduce nu numai la stabilirea persoanei vizate de expresia folosită de supraveghetor dar și dacă, în argoul persoanelor aflate în stare de detenție, această expresie poate fi insultătoare sau calomnioasă. Ea poate duce și la identificarea altor martori oculari sau indirecți, dar ale căror depoziții pot lămurii cauza sub toate aspectele.
Cu motivarea reținută, neexistând motivul de casare indicat în temeiul art. 3856alin. 3 Cod proc penală, în baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod proc. penală, recursul va fi respins ca nefundat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva sentinței penale nr.102 din 02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 aprilie 2009.
- - - - - -
Grefier
Red.jud/
F/
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Robert Emanoil Condurat
