Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 536/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 536
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de SC SA I, prin lichidator CASA DE INSOLVENȚĂ MIî mpotriva sentinței penale nr. 107 din data de 25 februarie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru petentă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru petentă arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru petentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Criticile aduse sentinței atacate vizează două aspecte și anume un prim aspect se referă la faptul că în mod greșit instanța a respins plângerea formulată, ca fiind inadmisibilă în condițiile în care plângerea inițială a fost formulată în temeiul dispozițiilor art. 21 din Constituția României cu raportare la art. 168 din Codul d e procedură penală și art. 278 din Codul d e procedură penală. Al doilea aspect se referă la motivarea sentinței atacate, în care se menționează că " petenta SC SA în cazul unei eventuale trimiteri în judecată a inculpaților, ajunge oricum in fața instanței, unde apărările sale sunt verificate" și solicită înlăturarea acestei motivări.
Solicită, în concluzie admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât plângerea nu este inadmisibilă.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. În mod corect tribunalul a interpretat textele de lege și a respins plângerea ca fiind inadmisibilă reținând că împotriva măsurii asiguratorii, partea nemulțumită poate face plângere la procurorul ierarhic superior.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 107 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de "" SA, cu sediul în I, Calea - nr. 29 prin lichidator Casa de Insolvență M I, cu sediul în I,-, -.-1,. B, parter,. 3, împotriva ordonanței nr. 375/D/P/2004 din 06.11.2007 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
A fost obligată petenta, prin lichidatorul judiciar, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 27.11.2007 fost înregistrată pe rolul acestei instanțe plângerea formulată de petenta "" prin lichidator Casa de Insolvență împotriva ordonanței nr. 375/D/P/2004 dată la 06.11.2007 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Petenta depus la dosar, în copii, Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 07.05.2007, încheierea nr. 4405/16.05.2007 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, ordonanța nr. 375/D/P/2004 din 06.11.2007 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procesul verbal de aplicare sechestrului din 07.02.2005, sentința comercială nr. 686/23.02.2006 pronunțată de Tribunalul București, decizia comercială nr. 474/27.09.2006 pronunțată de Curtea de Apel București.
Din analiza actelor depuse la dosar, tribunalul a reținut următoarele:
Prin plângerea dedusă judecății petenta critică măsura sechestrului asigurător dispusă la data de 07.02.2005 în dosarul de urmărire penală nr. 375/P/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Din interpretarea sistematică dispozițiilor art. 168 al.1 Cod procedură penală cu disp. art. 163, 164 Cod procedură penală și art. 278 Cod procedură penală, împotriva ordonanței prin care procurorul ia măsura asiguratorie se poate face plângere în condițiile prevăzute de art. 278 Cod procedură penală la procurorul ierarhic superior.
astfel de plângere fost formulată de petentă, fiind soluționată prin ordonanța nr. 375/D/P/2004 dată la 06.11.2007 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Dreptul petentei la plângere s-a stins prin exercitarea la procurorul ierarhic superior celui care a dispus instituirea sechestrului asigurător, astfel încât posibilitatea învestirii instanței este exclusă, constituind încălcare principiului legalității căilor de atac.
interpretare în sensul extinderii căii de atac prevăzute de art. 2781Cod procedură penală la alte situații, cum ar fi nelegalitatea sau netemeinicia soluției de luare unei măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale este exclusă în raport cu dispozițiile procesuale menționate, dar și în raport cu prevederile art. 129 din Constituția României, potrivit cu care părțile interesate pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
Pe de altă parte, aplicarea directă a disp. art. 21 din Constituția României nu are rațiune în cazul actului procesual prin care procurorul dispus instituirea sechestrului asigurător, întrucât, petenta "" în cazul unei eventuale trimiteri în judecată inculpaților și, ajunge oricum în fața instanței, unde apărările sale sunt verificate în condiții de contradictorialitate și de publicitate ședinței.
Potrivit dispozițiilor 278 Cod procedură penală, în măsura în care au fost considerate constituționale prin Decizia nr. 486/02.12.1997 Curții Constituționale, persoana nemulțumită de soluționarea plângerii împotriva măsurilor dispuse sau actelor efectuate de procuror se poate adresa direct instanței, în temeiul art. 21 din Constituție, numai în măsura în care acea cauză nu ar mai fi susceptibilă de a ajunge în fața instanțelor judecătorești.
Or, pentru petenta "" accesul liber la justiție pentru verificarea legalității și temeiniciei ordonanței prin care s- dispus luarea măsurii asigurătorii în dosarul nr. 375/D/P/2004 este asigurat în eventualitatea trimiterii în judecată inculpaților.
Prin urmare, față de toate aceste considerente, tribunalul a respins plângerea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta "" SA I, prin lichidator Casa de Insolvență M, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Motivându-și recursul, petenta a susținut că în mod greșit prima instanță i-a respins plângerea formulată ca inadmisibilă, în condițiile în care au fost invocate, în drept disp. art. 21 din Constituția României, raportat la art. 168 Cod procedură penală și art. 278 Cod procedură penală.
În susținerea motivării, petenta a făcut referire și la decizia Curții Constituționale nr. 468/1997 care a constatat că art. 278 Cod procedură penală este constituțional numai în măsura în care nu oprește persoana nemulțumită de soluționarea plângerii împotriva măsurilor luate de procuror să se adreseze justiției, în temeiul art. 21 din Constituția României, care urmează să se aplice în mod direct.
A mai precizat petenta că art. 168 Cod procedură penală nu trebuie interpretat în sensul că numai plângerile formulate împotriva măsurilor asigurătorii luate în cursul judecății, sunt supuse căii de atac a recursului, iar cele formulate în cursul urmăririi penale nu sunt prevăzute cu o astfel de cale de atac.
S-a subliniat că măsura aplicării sechestrului asigurător, asupra bunurilor sale imobile este nelegală și s-a cerut ridicarea acestuia.
A mai arătat petenta că prima instanță, în motivarea sentinței a precizat că, în eventualitatea unei trimiteri în judecată a inculpaților, apărările sale vor fi verificate, s-a solicitat înlăturarea acestei motivări și trimiterea dosarului la aceeași instanță pentru rejudecare.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele, potrivit disp. art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, constată că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.
Așa cum în mod corect a subliniat prima instanță, împotriva ordonanței prin care procurorul ia măsura asiguratorie se poate face plângere, în condițiile prevăzute de art. 278 Cod procedură penală, la procurorul ierarhic superior. Această soluție rezultă din coroborarea disp. art. 168 alin. 1 Cod procedură penală cu disp. art. 163 și 164 Cod procedură penală, cu referire la art. 278 Cod procedură penală.
O astfel de plângere a fost formulată de petentă, fiind soluționată prin Ordonanța nr. 375/D/P/2004 dată la 06.11.2007 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
Prin promovarea plângerii la procurorul ierarhic superior celui care a dispus instituirea sechestrului asigurător, dreptul petentei la plângere s-a stins așa încât investirea instanței cu o nouă plângere este exclusă întrucât s-ar încălca principiul legalității căilor de atac, precum și prevederile art. 129 din Constituția Român iei care stipulează că părțile pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
O interpretare în sensul extinderii căilor de atac prevăzute de disp. art. 2781Cod procedură penală și la alte situații cum ar fi cea de față, respectiv nelegalitatea sau netemeinicia soluției de luare a unei măsuri asiguratorii în cursul urmăririi penale, ar echivala cu o adăugare la lege.
Cum normele de procedură sunt de strictă interpretare, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins ca inadmisibilă plângerea promovată de petentă, excepție ce a fost pusă, din oficiu, în discuția părților.
Față de legalitatea soluției pronunțate și motivarea acesteia este corespunzătoare în sensul că, în eventualitatea trimiterii în judecată a învinuiților și, vor fi verificate toate susținerile părților în condiții de contradictorialitate și publicitate.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia sentinței, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de petenta SC "" SA I cu sediul în I,- prin lichidator Casa de Insolvență M I, cu sediul în I,-, -.1,. B,.3, parter.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de SC "" SA I prin lichidator Casa de Insolvență MIî mpotriva sentinței penale nr. 107 din data de 25 februarie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurenta să achite 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
10.11.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Aurel Dublea, Maria Cenușă
