Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 593/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 593/
Ședința publică din data de 07 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte Secția pentru cauze cu
Minori și de Familie
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de petentul, domiciliat în G,-, împotriva sentinței penale nr. 256/F din 04.05.2009 a Tribunalului Galați.
La apelul nominal au răspuns pentru recurentul petent av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 93/06.08.2009, și intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului petent depune la dosar motivele de recurs formulate în scris și un set de acte, după ce le-a prezentat și reprezentantului Parchetului.
Intimatul depune la dosar copia citației emise pentru acest termen de judecată și copia rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 440/P/2008 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați. Solicită acordarea unui termen pentru studierea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentului petent arată că motivele de recurs i-au fost comunicate de către acesta cu o zi în urmă, astfel că nu a fost în măsură să le depună la dosar în timp util.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că, personal, nu înțelege să solicite termen pentru studierea motivelor de recurs și solicită să se aprecieze asupra cererii formulate de către intimat.
CURTEA lasă cauza la a doua strigare pentru ca intimatul să aibă posibilitatea să ia cunoștință de motivele de recurs.
La apelul nominal făcut la a doua strigare, au răspuns pentru recurentul petent av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 93/06.08.2009, și intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului petent susține că recursul declarat de acesta împotriva sentinței penale 256/2009 a Tribunalului Galați vizează două aspecte, respectiv încălcarea dispozițiilor legale privind citarea în fața instanței de fond și inexistența dispozitivului sentinței penale.
Cu privire la primul motiv de recurs, arată că potrivit art. 291 Cod procedură penală, judecata nu poate să aibă loc fără ca părțile să fie citate legale și fără îndeplinirea legală a procedurii de citare.
În acest caz, solicită să se observe lipsa procesului-verbal de înmânare a citației, respectiv de afișare a citației, precum și inexistența unor date elementare obligatorii în cazul citării prin afișare, ceea ce, din punctul său de vedere, reprezintă un motiv de nulitate a sentinței.
Învederează că este știut faptul că citația se înmânează persoanei căreia îi este destinată, pe bază de semnătură. Dacă refuză sau nu poate să semneze, se încheie un proces-verbal în acest sens, or în cauză nu există un astfel de proces-verbal.
De asemenea, dacă persoana citată nu este găsită, citația se înmânează soției, undei rude apropiate, unei persoane cu care lucrează sau, în cazul unei societăți comerciale, persoanei care primește corespondența.
În cazul de față nu s-a făcut niciun demers pentru a se identifica și a se înmâna citația fie soției petentului, fie unei alte persoane dintre cele prevăzute de lege, iar în situația în care acestea nu au fost găsite nu s- întocmit un proces-verbal în care să se menționeze împrejurarea care a făcut imposibilă înmânarea citației, potrivit disp. art. 179 Cod procedură penală. a fost pur și simplu "aruncată" nu se știe unde.
Susține că la intrarea în curtea imobilului situat pe- este un depozit aparținând SC SRL, al cărei administrator este. În acest depozit lucrează cel puțin 10 persoane. Curtea în care se află depozitul este despărțită de un gard de curtea imobilului situat pe-, în care locuiește petentul. Din dovada aflată la dosar nu rezultă pe care ușă principală a afișat citația factorul poștal: la intrarea în depozit, la poarta curții propriu-zise a imobilului petentului sau la ușa imobilului petentului.
Toate aceste aspecte îl determină să afirme că nu s-a îndeplinit în mod legal procedura de citare, motiv de recurs prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 21 Cod procedură penală.
Având în disp. art. 38510și art. 3856pct. 3 Cod procedură penală, solicită să fie primite din oficiu motivele de recurs care nu au fost depuse în termen de către petent.
Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că dispozitivul sentinței penale atacate nu este complet. Se spune că se respinge plângerea formulată de petentul, fără a se preciza care plângere, cu privire la cine și care sunt faptele. Hotărârea trebuia să îndeplinească conținutul obligatoriu prevăzut de legea penală.
În aceste condiții, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul consideră că nu are nicio legătură cu modul de citare.
Arată că s-a prezentat la instanța de fond la primul termen, iar petentul nu s-a prezentat.
Precizează că, în calitate de organ de cercetare, propune neînceperea urmăririi într-un dosar penal, dar procurorul dispune neînceperea urmăririi. Procurorul confirmă sau infirmă soluția pe care o propune.
Apărătorul recurentului petent arată că, odată cu motivele de recurs, a depus acte pe care petentul le-a predat agentului de poliție și care nu există la dosar. De asemenea, cu ocazia cercetării la fața locului s-a încheiat un proces-verbal, care era favorabil petentului și nici acesta nu este la dosarul de cercetare. Din acest motiv petentul a formulat plângere pentru abuz în serviciu.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale 256 din 04.05.2009 a Tribunalului Galați este nefondat și solicită să fie respins ca atare.
Apreciază că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiile art. 178 și 179 Cod procedură penală, privind citarea părților.
Susținerile făcute de către petent, prin apărător, în fața instanței de recurs, nu sunt dovedite cu mijloacele de probă. Sunt susțineri care exced cadrului procesual, în condițiile în care petentul nu a arătat nici în faza de urmărire și nici în faza de judecată la prima instanță faptul că în curtea imobilului în care locuiește se află și o societate comercială. Deși petentul nu s-a prezentat în instanță, putea să invoce în scris aceste aspecte.
Din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că citarea s-a făcut prin afișare, lucru care nu contravine disp. art. 178 și 179 Cod procedură penală, astfel că în mod corect instanța a ajuns la concluzia că procedura de citare este corect îndeplinită.
Referitor la al doilea motiv de recurs arată că, într-adevăr, prin dispozitivul sentinței atacate se respinge plângerea formulată de către petent fără a se preciza în mod concret rezoluția care a fost atacată.
Consideră însă că acest aspect nu poate conduce la nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în condițiile în care în motivarea hotărârii instanța face referire în mod expres la cauza avută în vedere la pronunțarea soluției adoptate, respectiv la rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale și la rezoluția de respingere a plângerii formulate în temeiul art. 278 Cod procedură penală.
În consecință, solicită respingerea recursului declarat de petent ca fiind nefondat.
În situația în care se va intra în cercetarea fondului cauzei, solicită să se constate că rezoluțiile procurorului sunt legale și temeinice și sunt date pe baza actelor premergătoare efectuate în dosarul de urmărire penală.
Intimatul și-a respectat atribuțiile de serviciu, dovadă în acest sens fiind faptul că prin rezoluția dată de Parchet a fost confirmată activitatea desfășurată de către organul de cercetare penală și astfel s-a considerat că atribuțiile de serviciu au fost îndeplinite în mod corespunzător.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul recurentului petent, pe fondul cauzei, arată că a depus la dosar un set de acte care dovedesc că petentul este proprietar în indiviziune în acea curte. Din cauza neîndeplinirii procedurii de citare, nici organul de urmărire penală și nici prima instanță nu au putut să clarifice problemele de fond tocmai pentru că în dosarul de cercetare nu sunt depuse actele pe care petentul le-a înmânat intimatului. Subliniază încă o dată faptul că la dosarul cauzei nu există nici măcar procesul-verbal de cercetare la fața locului, care este esențial și care dovedește abuzul reclamat de petent.
Având în vedere că nu s-au depus acele acte la dosar, cercetarea a fost informă. Organul de cercetare a fost indus în eroare, nu a avut ce să cerceteze. În condițiile în care nu s-a îndeplinit procedura de citare în fața primei instanțe, petentul a fost în imposibilitate de a se prezenta măcar atunci pentru a-și susține punctul de vedere.
Față de această situație, hotărârea instanței de fond este vădit nelegală.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului penală de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală 256 din 04.05.2009 a Tribunalului Galația fost respinsă ca nefondată plângerea petentului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 440/P/2008 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul-șef de poliție, făptuitorul, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în mod greșit procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246.pen. în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corect cu ocazia instrumentării dosarului nr.7612/P/2006 privind pe făptuitorii, - și și în consecință aceștia nu au fost trimiși în judecată.
În acest sens, a solicitat admiterea plângerii formulate, desființarea rezoluției nr.440/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați și trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor.
Prin rezoluția nr. 440/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galațis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul șef de poliție cercetat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 246.pen. în temeiul art. 228 alin.4 din pr.pen. în referire la art.10 lit. a pr.pen.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere, în termen legal, petentul motivând că făptuitorul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii sesizate. Urmare a cercetărilor întreprinse, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galația respins plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 440/P/2008 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați ca neîntemeiată, menținând soluția procurorului ce a instrumentat cauza cu aceeași motivație.
Soluția a fost pronunțată prin rezoluția nr. 93/II/2/2009 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați.
Împotriva acestor rezoluții a formulat plângere la instanță petentul și a criticat soluția pe motive de nelegalitate și netemeinicie invocând aceleași aspecte pe care le-a invocat la procuror, și anume, că agentul-șef de poliție se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246.pen. în sensul că nu i-a trimis în judecată pe făptuitorii, - și pentru comiterea infracțiunii prev. de art.193 și 220.pen.
S-a apreciat că plângerea este nefondată.
Tribunalul, analizând probele ce au fost administrate de procuror în cauza privind pe făptuitorul agentul șef de poliție precum și rezoluțiile ce au fost emise cu această ocazie, a constatat că acestea sunt legale și temeinice, urmând a fi menținute.
Din conținutul materialului probator administrat în cauză nu rezultă probe că agentul șef de poliție și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia efectuării cercetărilor în dosarul nr. J 612/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, criticând-o pe motive de nelegalitate.
În susținerea recursului, petentul a învederat că nu a fost legal citat cu ocazia soluționării cauzei la fond, iar dispozitivul sentinței penale atacate nu este complet, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pe fondul cauzei, petentul a arătat că la soluționarea cauzei (atât la urmărirea penală, cât și la instanță) nu au fost avute în vedere toate probatoriile necesare, probatorii pe care nu a putut să le depună la dosar întrucât nu a fost legal citat.
Pentru motivele arătate mai sus, petentul a concluzionat că urmărirea penală nu este completă.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Având în vedere primul motiv de recurs invocat de petent, considerăm că acesta este nefondat.
Astfel, față de dovada de îndeplinire a procedurii de citare - aflată la fila 9 dosar fond - considerăm că petentul a fost legal citat pentru termenul de judecată din data de 04.05.2009, neconfirmându-se existența vreunui viciu de procedură.
Considerăm că este nefondat și al doilea motiv de recurs.
În acest sens, considerăm că dispozitivul hotărârii atacate respectă exigențele codului d e procedură penală, nefiind incidente prevederile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală în baza cărora s-ar fi putut constata nulitatea absolută cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
Pe fondul cauzei, considerăm că soluția dispusă în rezoluția atacată, respectiv neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, agent șef principal de poliție, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod procedură penală, este legală și temeinică.
Analizând probatoriile depuse de petent la dosarul cauzei, cu ocazia soluționării recursului (proces-verbal de constatare întocmit de intimat; Ordinul Prefectului nr. 3998/1998; decizia civilă 402/1989 a Tribunalului Galați; Plan-releveu avizat cu autorizația nr. 7700/1989; Contractul de vânzare-cumpărare; releveu vânzare; sentința civilă 5602/2002 a Judecătoriei Galați; contract vânzare-cumpărare; declarații notariale; adresă parchet; planșe fotografice) se constată că acestea nu confirmă împrejurarea că intimatul a comis infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal.
Față de cele de mai sus, se va respinge ca nefondat recursul declarat de petentul.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul (fiul lui și, născut la data de 26.08.1932 în G, CNP -, domiciliat în G,-) împotriva sentinței penale nr. 256/F/04.05.2009 a Tribunalului Galați.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe petentul la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/26.10.2009
Tehnored. /2 ex./18.11.2009
Fond:
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache, Aurel
