Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 62/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 38/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 62
Ședința publică de la 13 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marin Cârcel
GREFIER - - -
___
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale, având ca obiect plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției emisă la data de 15 decembrie 2008, în dosarul nr. 1985/II-2/ 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit petentul și intimații,.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Constatând cauza în stare de judecată,Curtea, acordă cuvântul, pe fond.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, în principal, pune concluzii de respingere a plângerii formulate, ca fiind tardiv formulată, având în vedere că petentul atacă o ordonanță dată de procuror în anul 2002. Ori, disp. art. IX alin. 5 Legea nr. 281 din 01 iulie 2003, prevăd că: " în cazul rezoluțiilor de netrimitere în judecată date de procuror până la intrarea în vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plângerii, pe art. 278/1 Cod penal, este de 1 an și curge de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă nu s-a împlinit termenul de prescripției a răspunderii penale", apreciind astfel că termenul de introducere a plângerii pe art. 278/1 Cod penal s- împlinit în anul 2004, fiind independent de comunicarea soluției de către procuror, petentului și respectarea acelei proceduri prealabile la primul procuror.
Dacă instanța, va trece peste excepția invocată, respectiv tardivitatea introducerii plângerii, pune concluzii de respingere, ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
Asupra plângerii formulate de petentul în fața judecătorului împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, deliberând, constată:
Prin rechizitoriul nr.229/P/1999, din 30.11.2001, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureștis -a dispus, printre altele, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului (fiul lui și, născut la 06.11.1951), pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.215 al.1,2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se, în esență, că a ridicat, în mod nelegal, prin inducerea în eroare, a persoanelor de la serviciul desfacere al Rafinăriei, cantitatea de 275 tone combustibil tip M din cota SC SRL, pe care a valorificat-o, ulterior, împreună cu alte persoane inculpate în cauză.
Prin Ordonanța nr.746/II-6/2002, din 01.03.2002, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus infirmarea rechizitoriului întocmit în cauză și, în baza art.11 pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, neexistând probe din care să rezulte existența vreunei înțelegeri între petentul și ceilalți 3 făptuitori, pentru vânzarea combustibilului tip M, drept motorină. Totodată, s-a reținut că între petent și celelalte 3 persoane au existat relații comerciale și că petentul nu a putut plăti contravaloarea combustibilului cumpărat de la partea vătămată, deoarece, la rândul său, a fost înșelat de ceilalți trei făptuitori.
Împotriva acestei ordonanțe prin care a fost scos de sub urmărire penală, petentul a formulat plângere, la 03.12.2008, în temeiul art.275 Cod procedură penală, solicitând schimbarea temeiului scoaterii de sub urmărire penală, din art.10 lit.d Cod procedură penală, în art.10 lit.a Cod procedură penală, cu motivarea că, în fapt, a fost vorba de un litigiu comercial și în sprijinul unei asemenea susțineri a atașat plângerii, în copie, două facturi fiscale și două note de recepție și constatare de diferențe, din ambele rezultând că marfa la care se referă nu este altceva decât combustibil tip
Prin rezoluția nr.1985/II/2/2008, din 15.12.2008, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii petentului, cu motivarea că însăși conținutul actelor invocate de petent nu contrazice existența faptelor și nici argumentele invocate în considerentele ordonanței și că chiar petentul susține, în motivarea plângerii împotriva ordonanței, existența comiterii faptelor și aplicabilitatea dispozițiilor art.10 lit.b Cod procedură penală (faptele nu sunt prevăzute de legea penală).
În cauză, petentul a formulat plângere în fața judecătorului împotriva ordonanței procurorului de netrimitere în judecată, în temeiul art.278/1 Cod procedură penală, din conținutul căreia rezultă că nu atacă măsura scoaterii sale de sub urmărire penală, ci temeiul acesteia.
În urma verificării ordonanței atacate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, cu luarea în considerarea și a Deciziei nr.44/13.10.2008, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost soluționat un recurs în interesul legii, rezultă, pe scurt, următoarele:
Nu pot fi primite concluziile procurorului de ședință privitoare la tardivitatea plângerii formulate de petent în cauză, respectiv că atacă în 2008 o soluție adoptată în 2002, deoarece din actele și lucrările dosarului nu rezultă dacă și la ce dată s-a comunicat petentului ordonanța prin care a fost infirmat rechizitoriul și s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală.
În lipsa oricăror date care să confere certitudine asupra datei la care i s-a comunicat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, dată la care a luat cunoștință și de temeiul măsurii dispuse, Curtea prezumă, în favoarea petentului, similar unor principii de procedură penală favorabile învinuitului și inculpatului (in dubio pro reo, sau celui prevăzut de art.66 al.1 Cod procedură penală), că acesta a luat cunoștință de temeiul scoaterii de sub urmărire penală la o dată în raport de care a formulat plângerea, în baza art.275 Cod procedură penală, în termen legal.
De altfel, rezultă, din actele dosarului, că rezoluția prin care i s-a comunicat respingerea de către procurorul general a plângerii împotriva ordonanței procurorului, petentul a atacat-o, la instanță, în termen legal la 09.01.2009, față de data comunicării - 22.12.2008.
Pe aspectele de fond invocate de petent, se impun următoarele precizări:
Infracțiunea, astfel cum este definită în art.17 Cod penal, este fapta care prezintă pericol social, este săvârșită cu vinovăție și este prevăzută de legea penală.
Infracțiunea fiind singurul temei al răspunderii penale, cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată sunt strict și limitativ prevăzute în art.10 al.1 lit.a-j Cod procedură penală.
Ceea ce individualizare fiecare dintre aceste cazuri de împiedicare a punerii în mișcare sau a exercitării acțiunii penale, raportat la noțiunea de infracțiune - ca singur temei al răspunderii penale - sunt următoarele elemente:
În cazul prevăzut de art.10 lit.a Cod procedură penală, fapta reclamată ca săvârșită nu există. În cazul prevăzut de art.10 lit.b Cod procedură penală, fapta reclamată există, ceea ce presupune că făptuitorul a desfășurat o anume activitate, însă nu este prevăzută de legea penală. În fine, în cazul prevăzut de art.10 lit.d Cod procedură penală, îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii (obiectul, latura obiectivă sau cea subiectivă).
Probele administrate în cauză, analizate, de procuror, cu ocazia infirmării rechizitoriului și a adoptării soluției de scoatere de sub urmărire penală a petentului, demonstrează că, spre deosebire de și, față de care s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor, existând date că au comercializat combustibil M sub denumirea de motorină - produs calitativ superior și la un preț mai mare - petentul a solicitat, a primit și a comercializat combustibil tip M având aceiași parametri de calitate și preț în toate operațiunile comerciale. Procedând astfel, așa cum rezultă din probele administrate și cum, corect, a reținut și procurorul care a adoptat soluția de scoatere de sub urmărire penală, faptele comise de petentul există, însă nu au conotație penală, ci comercială licită, situație în care corect trebuia să fie reținut cazul de împiedicare a exercitării acțiunii penale prevăzut de art.10 lit.b Cod procedură penală, iar nu cel prevăzut de art.10 lit.d Cod procedură penală.
În raport de aceste considerente, Curtea, în baza art.278/1 al.8 lit.b Cod procedură penală, va admite plângerea petentului, va desființa în parte ordonanța atacată și va dispune schimbarea temeiului scoaterii petentului de sub urmărire penală, din art.10 lit.d Cod procedură penală în art.10 lit.b Cod procedură penală, menținând celelalte dispoziții ale ordonanței procurorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea petentului (cu domiciliul în T Ocna, str. - -, -.B,.4, jud. B) împotriva rezoluției emisă la 15.12.2008, în dosarul nr.1985/II-2/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, desființează în parte ordonanța atacată și dispune schimbarea temeiului scoaterii petentului de sub urmărire penală din art.10 lit.d Cod procedură penală în art.10 lit.b Cod procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale ordonanței.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 martie 2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red. /26.03.2009
Dact. /27.03.2009/4 ex.
Președinte:Marin CârcelJudecători:Marin Cârcel
