Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 648/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 648
Ședința publică de la 22 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași - reprezentat prin procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- având ca obiect "plângere rezoluție procuror"(art. 278 ind. 1 Cod procedură penală).
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă petentul intimat în stare de deținere, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților, la termenul de judecată anterior cauza a fost amânată la cererea petentului intimat pentru a lua cunoștință de conținutul dosarului, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. pentru petentul intimat depune la dosarul cauzei concluzii scrise din partea acestuia.
Interpelat fiind, petentul intimat arată că a luat cunoștință de conținutul dosarului la termenul de arhivă care a fost stabilit în cauză și nu mai are de formulat cereri prealabile.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că a analizat motivele de recurs formulate și depuse la dosar de procuror, însă apreciază că au fost corect evaluate toate capetele de cerere formulate, motiv pentru care solicită respingerea recursului promovat de procuror în cauză.
Av. pentru petentul intimat, având cuvântul, solicită respingerea recursului promovat în cauză de procuror.
Petentul intimat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului declarat în cauză de procuror.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 70/27 ianuarie 2009 s-au dispus următoarele:
"Admite plângerea formulată de petentul, fiul lui și -, născut la data de 28.08.1977 în I, în prezent aflat în Penitenciarul Iași, împotriva soluțiilor pronunțate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, în dosar nr. 665/VIII/1/2008, pe care le desființează.
Trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru soluționarea plângerii penale formulate de petent, în conformitate cu disp. art. 228 și următoarele Cod procedură penală".
Tribunalul Iașia reținut:
"Petentul a formulat o plângere în condițiile art. 222. Cod procedură penală, adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, plângere care cuprindea toate elementele cerute de lege, sesizând vătămarea intereselor sale legale prin lipsa de diligență și a neprofesionalismul numitului, agent șef adjunct în cadrul Secției a III-a de Poliție
Ca urmare a acestei plângeri, înregistrate sub nr. 665/VIII/I/2008, organul de urmărire penală avea obligația de a efectua cercetări referitor la această faptă și, în mod evident era necesară luarea unei declarații petentului pentru a stabili cu certitudine ce fapte reclamă. Modalitățile prevăzute de art. 203 Cod procedură penală prin care se poate pronunța organul de urmărire penală, în desfășurarea urmăririi penale, asupra actelor sau măsurilor procesuale sunt rezoluția sau ordonanța.
În prezenta cauză s-a întocmit de către un procuror un referat din cuprinsul căruia rezultă că cele faptele reclamate de petent nu corespund realității, fără a se preciza modalitatea prin care s-a stabilit acest aspect. Nu s-a întocmit un dosar în cauză, plângerea petentului fiind însoțită de acest referat, împotriva căruia a formulat plângere petentul. Ulterior primul procuror s-a pronunțat prin rezoluție respingând plângerea petentului deși nu s-a efectuat nici un act premergător, nu i s-a luat nici măcar o declarație petentului.
Deși modalitatea formulării prezentei plângerii nu întrunește elementele cerute în mod expres de disp. art.278 ind. 1 Cod procedură penală, neexistând rezoluția inițială împotriva căreia ar fi putut face plângere, instanța consideră că, prin analogie pot fi aplicate aceste dispoziții, în spiritul principiului constituțional al liberului acces la justiție, art. 21 din Constituția României și al dreptului la un proces echitabil, art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
La sesizarea persoanei nemulțumite de o soluție de netrimitere în judecată, instanța de judecată are dreptul și chiar obligația de a cenzura efectuarea de către procuror a unor cercetări penale formale și deficitare, cum este cazul și în speță, dispunând completarea corespunzătoare a acesteia, pentru a se aprecia în mod temeinic asupra necesității începerii urmăririi penale.
Culpa pentru nerespectarea dispozițiilor art. 278 indice 1 Cod procedură penală nu aparține petentului, ci organului de urmărire penală, astfel încât este neconstituțional și împotriva practicii CEDO să fie interzis accesul la justiție pentru nerespectarea unor condiții formale, de către organul de urmărire penală. Nu poate fi sancționat petentul, prin îngrădirea dreptului său de a se adresa, cu plângere, acesta fiind o modalitate de prin care s-ar aduce atingere unui drept fundamental și anume accesul la justiție al oricărei persoane.
Solicitarea petentului este în deplin acord și cu garanțiile oferite de art.6 al CEDO respectiv, dreptul de acces la o instanță. CEDO a răspuns la această problemă în hotărârea Golder contra Marea Britanie arătând că: "toate părțile trebuie să beneficieze de garanții procesuale într-o acțiune civilă sau penală în curs, ceea ce reprezintă de fapt accesul la judecător"., publicitate și celeritate ale procesului nu reprezintă nici un interes în absența unui proces unde să se dezbată în mod public toate contestațiile ce poartă asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, precum și acuzațiile în materie penală.
Conform jurisprudenței organelor de la Strasbourg, principiul egalității armelor, atât în civil cât și în penal cere ca "fiecare parte la un astfel de proces să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ vis-a-vis de partea adversă" (cauza Nielsen, de la convencion din 15 martie 1961).
Cât privește unitatea de parchet căreia îi revine competența de a efectua cercetările, după calitatea persoanei, relevante sunt disp. art. 2 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si funcționarea politiei judiciare, conform cărora, politia judiciara este constituita din ofițeri si agenți de politie, specializați in efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor in vederea începerii urmăririi penale si de cercetare penală.
Același text de lege stabilește ca ofițerii si agenții de politie menționați au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare, calitate stabilita si prin Ordinul ministrului administrației si internelor nr. 617 din 29 decembrie 2003, emis in aplicarea prevederilor art. 27 din Legea nr. 218/2002 si ale art. 201 alin. (3) Cod procedură penală.
Conform art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, infracțiunile săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare se judeca in prima instanța de către curțile de apel, daca fac parte din corpul ofițerilor de politie cu gradul profesional de la comisar-sef de politie la subinspector de politie.
Cum intimatul făcea parte la data la care se pretinde că a săvârșit faptele imputate din corpul agenților de poliție, cu gradul de agent de poliție, competenta de soluționare revine tribunalului, conform disp. art. 40 alin.2 Cod procedură penală, întrucât dobândirea calității de ofițer de poliție de către intimat, după data la care se pretinde că a fost comisă fapta, nu determină schimbarea competenței, iar efectuarea cercetării penale Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.
Având în vedere considerentele menționate, instanța va admite plângerea petentului și va desființa soluțiile pronunțate de parchet, va trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea actelor premergătoare".
În termen legal procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași a recurat sentința penală sus-menționată, criticând- prin motivele de recurs depuse la dosar pentru nelegalitate și netemeinicie, procurorul de ședință însă nu a susținut aceste motive.
Instanța de recurs a atașat dosarul de fond.
Intimatul, aflat în stare de arest a fost prezent în instanță, fiind asistat de avocat din oficiu și a depus concluzii scrise.
În recursul procurorului au fost analizate și evaluate actele și lucrările dosarului de fond prin prisma motivelor invocate de procuror în motivele scrise, al limitelor procesuale conferite de calea de atac a recursului, cât și al obiectului dedus judecății.
S-au reținut următoarele:
Petentul a formulat o plângere în condițiile art. 222. Cod procedură penală, adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, plângere care cuprindea toate elementele cerute de lege, sesizând vătămarea intereselor sale legale prin lipsa de diligență și a neprofesionalismul numitului, agent șef adjunct în cadrul Secției a III-a de Poliție
În prezenta cauză s-a întocmit de către un procuror un referat din cuprinsul căruia rezultă că cele faptele reclamate de petent nu corespund realității, fără a se preciza modalitatea prin care s-a stabilit acest aspect. Nu s-a întocmit un dosar în cauză, plângerea petentului fiind însoțită de acest referat, împotriva căruia a formulat plângere petentul.
La sesizarea persoanei nemulțumite de o soluție de netrimitere în judecată, instanța de judecată are dreptul și chiar obligația de a cenzura efectuarea de către procuror a unor cercetări penale formale și deficitare, cum este cazul și în speță, dispunând completarea corespunzătoare a acesteia, pentru a se aprecia în mod temeinic asupra necesității începerii urmăririi penale.
Solicitarea petentului este în deplin acord și cu garanțiile oferite de art.6 al CEDO respectiv, dreptul de acces la o instanță. CEDO a răspuns la această problemă în hotărârea Golder contra Marea Britanie arătând că: "toate părțile trebuie să beneficieze de garanții procesuale într-o acțiune civilă sau penală în curs, ceea ce reprezintă de fapt accesul la judecător"., publicitate și celeritate ale procesului nu reprezintă nici un interes în absența unui proces unde să se dezbată în mod public toate contestațiile ce poartă asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, precum și acuzațiile în materie penală.
Conform art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, infracțiunile săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare se judeca in prima instanța de către curțile de apel, daca fac parte din corpul ofițerilor de politie cu gradul profesional de la comisar-sef de politie la subinspector de politie.
Cum intimatul făcea parte la data la care se pretinde că a săvârșit faptele imputate din corpul agenților de poliție, cu gradul de agent de poliție, competenta de soluționare revine tribunalului, conform disp. art. 40 alin.2 Cod procedură penală, întrucât dobândirea calității de ofițer de poliție de către intimat, după data la care se pretinde că a fost comisă fapta, nu determină schimbarea competenței, iar efectuarea cercetării penale Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.
Raportat la aceste considerente de fapt și de drept în mod legal și temeinic instanța de fond a dispus trimiterea cauzei (a plângerii petentului ) spre competentă soluționare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași astfel încât criticile procurorului sunt nefondate.
În conformitate cu dispozițiile art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează a fi respins ca nefondat recursul procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, cheltuielile judiciare efectuate în recursul procurorului urmează a rămâne în sarcina statului, în baza dispozițiilor art. 192 alin. 3 cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva sentinței penale nr.70 din 27.01.2009, a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei, onorariu de avocat oficiu, va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
12.11.2009
Tribunalul Iași
Jud. a
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
Dosar nr-
Emisă la data de 16.11.2009
CĂTRE
PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ
Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 648 din data de 22.10.2009 privind pe intimatul(fiul lui și al lui, născut la 28 August 1977), pentru a fi înmânat acestuia.
Președinte, Grefier,
- - - -
Tehnored. 2 ex.
16.11.2009
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
Dosar nr-
Emisă la data de 22.10.2009
CĂTRE
PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ
Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 648 din data de 22.10.2009 privind pe intimatul(fiul lui și al lui, născut la 28 August 1977), un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.
Președinte, Grefier,
- - - -
Tehnored. 2 ex.
22.10.2009
Președinte:Scriminți ElenaJudecători:Scriminți Elena, Anton Dan, Ciubotariu
