Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 706/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 706
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - - JUDECĂTOR 3: Onița
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de ședință din data de 20 octombrie 2007, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală având ca obiect recursul formulat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 148 din 04 iunie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura completă, din ziua dezbaterilor.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, grefierul învederând instanței faptul că la dosar s-a depus de către apărătorul ales al recurentei - avocat - concluziile scrise.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 3119 din 16 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Craiova, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap C.P.P. la art. 10 lit. d Cpp, a dispus achitarea inculpatului - fiul lui si, născut la 14 02 1940 in, posesor al BI seria - nr. -, CNP - domiciliat in - jud.
S-a respins acțiunea civila și a fost obligată partea vătămată, fiica lui si, născuta la 08 07 1945 în jud. D, posesoare a BI seria - nr. -, CNP -, domiciliata in str. -. -- 5. 2 20 jud. O, la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că petenta a formulat plângere împotriva ordonanței din data de 30 11 2005 data in dosarul nr. 3552/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
Prin încheierea din data de 09 11 2006 fost admisă plângerea formulata și desființată ordonanța atacată.
S-a reținut cauza spre judecare, în conformitate cu prevederile art. 278 ind.1 alin 8 lit. c C.P.P. sub aspectul săvârșirii de către inculpatul a infracțiunii prevăzută de art. 271 alin 2 Cp. și în raport de probatoriul testimonial și cu înscrisuri administrate în cauză, s-a reținut următoarea situație de fapt:
Partea vătămată si inculpatul se află in litigiu cu privire la o suprafața de teren de 538 mp situata in intravilanul comunei, ca urmare a rezolvării unei cauze civile prin care s-a dispus s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților iar suprafața de teren menționată i-a fost atribuita părții vătămate, prin sentința civila nr. 9796/27. 08. 1992 a Judecătoriei Craiova.
Cu ocazia executării silite, conform procesului - verbal întocmit la data de 06 12 2000, la fata locului s-a deplasat executorul judecătoresc care a procedat la măsurarea, marcarea si însemnarea cu Ť. a terenurilor cuvenite părților, însă nu a fost desființat si gardul despărțitor, iar în acest fel partea vătămata nu a fost pusă în posesie cu terenul respectiv.
Ca atare, s-a reținut că nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 271.Cod Penal, sub aspectul laturii obiective și s-a dispus achitarea inculpatului, conform art.10 lit.d Cod pr.penală, fiind respinsă acțiunea civila promovată de partea vătămată, ca nedovedită.
Împotriva acestei sentințe, au formulat apel atât partea vătămată, cât și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, în motivarea apelului, partea vătămată a arătat că, în condițiile în care, prin încheierea de ședință s-a desființat rezoluția, reținându-se cauza spre rejudecare pentru săvârșirea inf. prevăzută de art. 271 al.2 Cod Penal, în temeiul art. 278/1 al.8 lit. c C.P.P. soluția instanței de fond de achitare a inculpatului este nelegală. Totodată, s-a susținut că sentința penală este netemeinică și se arată că în mod greșit s-a reținut că partea vătămată nu a fost pusă în posesie, atâta timp cât s-a încheiat un proces verbal de punere în posesie și terenurile au fost delimitate de executori cu Ť.martorii arătând că inculpatul este cel care a scos Ť.
Inculpatul, în apelul promovat, a solicitat achitarea sa pentru că fapta pentru care este cercetat în speță nu există, temeiul achitării fiind dispozițiile art.10lit. a
C.P.P.Prin decizia penală nr. 148 din 04 iunie 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Dolja dispus respingerea apelurilor declarate de partea vătămată și inculpatul și a obligat părțile la plata sumei de câte 30 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat în esență că soluția de achitare apelantului pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzute de art. 271 al.2 Cod Penal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.C.P.P. la art.10 lit.d C.P.P. este legală și temeinică, reținând următoarele argumente:
Între cele două părți există încă din anul 1991 neînțelegeri cu privire la o suprafață de teren de 0,11 ha, suprafață de teren pe care susține că a cumpărat-o cu chitanță de mână de la tatăl petentei, numitul, decedat, pentru care i s- emis titlul de proprietate nr.504-46123/1994, titlu anulat parțial prin sentința civilă nr.11915/1996 a Judecătoriei Craiova.
Prin sentința civilă nr.9796/27.08.1992 a Judecătoriei Craiovas -a admis acțiunea în revendicare formulată de în contradictoriu cu, G și, s-a omologat raportul de expertiză întocmit de expert-inginer, dispunându-se ieșirea din indiviziune conform acestuia, pârâtul fiind obligat să respecte dreptul de proprietate al reclamantei asupra magaziei.
Expertiza topografică omologată de instanța civilă a concluzionat că reclamantei i se atribuie suprafața totală de 1.418,17. marcată la schița anexă a raportului cu "trupul I" și "trupul II", iar "trupul III" în suprafață de 553,50. a fost atribuit lui, proprietatea inculpatului fiind interpusă între cele două parcele de teren atribuite petentei.
Totodată, s-au stabilit alte delimitări ale suprafețelor de teren decât cele existente în fapt și o altă cale de acces comună ( 92,93 dosar urmărire penală), pentru ca petenta să poată avea acces la parcela de teren "trupul I".
Din declarațiile martorilor și, s-a reținut că la data punerii în executare a sentinței civile nr.9796/1992 a Judecătoriei Craiova, respectiv la data de 6 decembrie 2000, executorul judecătoresc a delimitat loturile de teren ale celor doi proprietari cu Ť. martorii necunoscând cine a mutat Ť. Petenta a fost pusă în posesie conform procesului verbal existent în dosarul de executare 3387/E/2000 (fila 40 dosar de urmărire penală), terenul (cele două corpuri de teren separate atribuite petentei ) fiind măsurat și delimitat cu Ť. Si la data punerii în executare a hotărârii civile a existat gardul care o împiedică pe petentă să folosească terenul.
Instanța de apel, a reținut că petenta nu poate intra la parcela de teren "trupul I" de 0,11 ha, poziționată în spatele gardului apelantului, în condițiile în care acesta refuză să-și dărâme gardul, dar a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.271 alin.2 Cod penal, întrucât inculpatul nu a săvârșit vreun act care să împiedice partea vătămată să folosească terenul pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate și a fost pusă în posesie; faptul că inculpatul nu a demolat gardul ce împiedică accesul părții vătămate la acest teren nu poate îmbrăca caracter penal, întrucât inculpatul nu a fost obligat prin nici o hotărâre civilă să desființeze acest gard și nu există o hotărâre a unei instanțe civile pentru stabilirea servituții de trecere.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs partea vătămată, invocând critici de netemeinicie privitor la stabilirea situației de fapt, susținând că probele administrate atestă faptul împiedicării folosirii terenului la care este îndreptățită partea vătămată, ceea ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.271 Cod penal.
Analizând recursul promovat în cauză, Curtea reține că în raport de conținutul constitutiv al infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, astfel cum este incriminat în art.271 alin.2 Cod penal, pentru existența acestei infracțiuni este necesar a se demonstra fapta comisivă a făptuitorului, de împiedicare a folosirii imobilului, deținut în baza unei hotărâri judecătorești, de persoana vătămată.
Ori, în speță, s-a probat împrejurarea că părții vătămate i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului constituit din teren în suprafață de 1.418,17, constituit din două corpuri între care este intercalat terenul aflat în proprietatea inculpatului, instanța civilă ( Judecătoria Craiova prin sentința civilă nr.9796 din 27 august 1992), dispunând numai ieșirea din indiviziune asupra acestor terenuri, fără a dispune expres cu privire la existența vreunor construcții sau împrejmuiri și la obligațiile părților referitoare la acestea.
În aceste condiții, executarea silită a hotărârii s-a realizat prin ieșirea din indiviziune a părții vătămate și inculpatului, privitor la terenurile în litigiu, în sensul că executorul judecătoresc a procedat la măsurarea, marcarea și însemnarea cu Ť. a celor trei suprafețe pentru care s-a recunoscut dreptul de proprietate individuală fiecărei părți.
Față de acestea, se reține că în sarcina inculpatului nu s-a probat neexecutarea vreuneia dintre obligațiile impuse de instanța civilă, posesia asupra terenului și împrejmuirii în litigiu, fiind aceeași atât la data executării silite, cât și în prezent, fără ca această posesie să poată avea semnificația unei împiedicări la folosirea imobilului, cât timp nu a intervenit după executarea silită a sentinței civile.
Concluzionând asupra considerentelor de mai sus, se constată că instanțele de fond și apel au pronunțat hotărâri legale și temeinice, recursul părții vătămate fiind nefondat în condițiile art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, deoarece motivul de casare invocat (art.3859pct.18 Cod pr.penală), nu se regăsește în cauză, situația de fapt fiind concordantă cu probatoriul administrat și susținând soluția de achitare în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul penal declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 148 din 04 iunie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
Obligă recurenta la plata a 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.:
Jud. apel:
Dact. 2 ex./ 31 Octombrie 2008
- 22 octombrie 2008 -
- Administrația Finanțelor Publice C - județul O, va încasa de la recurenta - petentă suma de 180 lei cheltuieli judiciare statului;
- Administrația Finanțelor Publice nr. 5 - județ D, va încasa de la recurentul - inculpat suma de 30 lei cheltuieli judiciare statului;
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Onița
