Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 77/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art.2781C.P.P.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Sentința penală nr. 77
Ședința publică din 03 iulie 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea plângerii formulată de petenta, domiciliată în comuna, sat Colacu, jud. S împotriva rezoluției nr. 173/II/2/2009 din 19 mai 2009 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a rezoluției din 27 martie 2009 emisă de aceeași instituție (dosar nr. 257/P/2008), intimat fiind.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă petenta și intimatul.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul a depus întâmpinare la dosar și o împuternicire avocațială din partea domnului avocat.
Întrebat fiind, intimatul arată că se poate reprezenta singur în proces.
Nemaifiind alte probe de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Petenta arată că atunci când a încheiat la notariat actele după defunctul său soț, G, a întrebat dacă testamentul pe care-l avea și pe care l-a depus la dosarul notarului, mai este valabil. La prima înfățișare la notarul public, copiii din prima căsătorie a soțului său au precizat că nu sunt interesați de testamentul încheiat de tatăl lor și că doresc și ei parte din masa succesorală rămasă după acesta. Notarul public le-a acordat termen o lună de zile, după care, la a doua înfățișare s-au prezentat din nou copiii din prima căsătorie a defunctului G precum și fata petentei rezultată din căsătoria cu acesta, împreună cu soțul său. Precizează că la a treia înfățișare notarul i-a adresat cuvinte jignitoare întrucât, după părerea sa, copiii din prima căsătorie a soțului nu trebuiau dezmoșteniți și petenta a cedat, încheindu-se antecontractul de vânzare-cumpărare, certificatul de moștenitor și o declarație de renunțare la moștenire a lui, nesocotindu-se astfel voința sa cu privire la obiectul acestor documente. Când s-a întâmplat incidentul, în biroul notarial se aflau secretara notarului, soția acestuia, petenta, băiatul său din prima căsătorie, și copiii soțului din prima lui căsătorie și toți au auzit cum notarul i-a vorbit urât. Precizează că la acea înfățișare ea nu le-a spus copiilor că dacă nu se înțeleg asupra succesiunii pot merge în instanță să se judece întrucât notarul nu i-a explicat că are această posibilitate și în final, semnat toate actele pe care acesta le-a încheiat, respectiv: certificatul de moștenitor după defunctul său soț, antecontractul de vânzare-cumpărare și declarația de renunțare la moștenire a lui. Arată că a dat 28 milioane lei vechi lui, fără a se specifica în niciunul din actele notariale încheiate pentru ce s-a plătit această sumă și ce reprezintă ea. După încheierea tuturor actelor, notarul public i-a înmânat o copie a declarației prin care arăta că renunțat la moștenirea testată în favoarea sa, dar nu s- făcut vreun act pe numele său. Precizează că nu a fost întrebată de notarul public dacă renunță de bună voie la testament, motiv pentru care a cedat presiunilor, deși ea dorea să folosească testamentul și că până în prezent nu s-a adresat instanței de judecată pentru desființarea actelor notariale pe care le contestă verbal. Solicită admiterea plângerii așa cum fost formulată și trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale împotriva intimatului, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Intimatul arată că într-adevăr petenta s-a prezentat la notariat cu testamentul pe care-l avea emis în favoarea sa, testament ce a fost atașat la dosarul notarial împreună cu toate actele pe care le-a prezentat pentru deschiderea succesiunii după soțul său Arată că el i-a explicat cu răbdare situația, a dorit să împace părțile, însă petenta nu înțelegea nimic din cele expuse. Nu i-a explicat petentei despre posibilitatea acesteia de a se judeca cu privire la succesiune deoarece a observat că mai sunt doi copii din prima căsătorie a defunctului, descendenți de gradul I, care aveau drept și ei la succesiunea după tatăl lor, care au avut și ei pretenții întrucât petenta dorea să-i rămână ei toată moștenirea. Arată că i-a explicat petentei că are posibilitatea de a solicita reducțiunea testamentului. Solicită respingerea plângerii ca nefondată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată și de menținere rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 27.03.2009 dată în dosarul nr. 257/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că intimatul ar fi comis infracțiunea pentru care a fost cercetat, respectiv cea prev. de art. 246 Cod penal.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra plângerii penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 12 iunie 2009 la Curtea de Apel Suceava, petenta a criticat rezoluția din 27.03.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dată în dosarul nr. 257/P/2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, pe considerentul că acesta nu a comis nicio faptă de natură să atragă răspunderea penală.
Petenta a solicitat desființarea rezoluției și trimiterea cauzei procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale, reiterând motivele din plângerea adresată parchetului.
În vederea soluționării cauzei a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 257/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Din analiza lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția din 27.03.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dată în dosarul nr. 257/P/2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, pe considerentul că acesta nu a comis nicio faptă de natură să atragă răspunderea penală. S-a motivat că petenta a formulat plângere împotriva notarului public constând în aceea că și-a îndeplinit în mod necorespunzător îndatoririle de serviciu cu prilejul încheierii certificatului de moștenitor nr. 8/28.01.2008, după defunctul său soț G, cât și cu prilejul redactării și autentificării antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 778/05.05.2008 și a declarației nr. 781/05.05.2008 considerând că actele nu reflectă voința sa și aduc atingere intereselor sale legale.
Petenta a arătat că notarul a eliberat certificatului de moștenitor nr. 8/28.01.2008, după defunctul său soț G, prin care în calitate de soție supraviețuitoare, a primit o cotă de 2/8 părți indivize din masa succesorală rămasă după defunctul său soț, în condițiile în care deținea un testament încheiat de soțul său în favoarea sa, conform căruia trebuia să dobândească întreaga avere mobilă și imobilă.
Pe de altă parte, împărțirea bunurilor nu s-a făcut în mod corect, ținându-se seama doar de voința copiilor defunctului la atribuirea loturilor.
Referitor la antecontractul de vânzare-cumpărare, petenta a menționat că a fost constrânsă să semneze actul, fără a fi lăsată să-l citească și că nu a avut niciun moment intenția de a înstrăina terenul numitului și nici nu a primit vreo sumă de bani cu titlu de preț.
În ce privește declarația autentificată sub nr. 781/05.05.2008, petenta a arătat că notarul public a refuzat să specifice în mod expres că a renunțat în favoarea sa la dreptul de proprietate privind suprafața de 1500 teren fânaț, pentru care i-a achitat suma de 2.800 lei.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, Parchetul a reținut că prin testamentul autentificat la din mun. Câmpulung sub nr. 1743/15.09.2006 Gal ăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă soției sale, instituind-o legatar universal, moștenitori rezervatari fiind copiii acestuia din prima căsătorie, respectiv și.
La data de 24.10.2007 cei trei au solicitat notarului public deschiderea procedurii succesorale după defunctul G, sens în care au prezentat sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale întocmită de Primăria. În perioada următoare ei au solicitat notarului acordarea mai multor termene pentru a putea ajunge la înțelegere cu privire la modul de împărțire a masei succesorale. La data de 28.01.2008 a fost eliberat certificatului de moștenitor nr. 8 cu partaj, în conținutul căruia s-a consemnat că moștenitorii defunctului, respectiv - în calitate de soție supraviețuitoare și și - în calitate de fii au hotărât să împartă prin bună înțelegere bunurile ce alcătuiau masa succesorală cu privire la care se aflau în indiviziune. Urmare partajului voluntar petenta a primit în proprietate un număr de 3 loturi din masa succesorală și anume întreaga cotă de lapte pentru livrări la Câmpulung M, o clădire și curtea aferentă, casa 365 de 165 și 768 teren arabil situate în comuna, precum și suprafața de 7.100 teren pădure situat la "Pârâul ". a primit în deplină proprietate cota indiviză de din suprafața de 13500 teren fânaț situat în locul numit "Pârâul " iar a primit suprafața de 15.000 teren fânaț, situat în același loc.
La data de 05.05.2008, cei trei moștenitori au solicitat notarului public eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar în baza sentinței civile nr. 1770 din 08.08.1991 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, definitivă și irevocabilă, prin care Gad obândit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 22.489 teren situată pe raza comunei.
Ca urmare, a fost eliberat certificatul de moștenitor suplimentar în conținutul căruia s-a menționat că partajarea masei succesorale s-a efectuat în mod voluntar, primind în deplină proprietate întreaga suprafață de teren atribuită prin hotărâre judecătorească, ceilalți doi fii neavând niciun fel de pretenții.
La aceeași dată notarul a redactat și autentificat sub nr. 778/05.05.2008 un antecontract de vânzare-cumpărare, din conținutul căruia rezultă că s-a obligat să-i vândă lui dreptul de proprietate asupra cotei de din suprafața de 13.500 teren fânaț, situată la locul "Pârâul ", cu prețul de 3.000 lei achitat integral, urmând ca perfectarea contractului de vânzare-cumpărare să se facă în termen de 1 an.
În aceeași zi a fost redactată și autentificată sub nr. 781 din 05.05.2008 declarația prin care a arătat că nu are nicio pretenție de nicio natură asupra bunurilor ce compun masa succesorală descrisă în cele două certificate de moștenitor și în antecontractul de vânzare-cumpărare și că renunță să atace în instanță dreptul de proprietate asupra acelor bunuri.
Față de această situație de fapt, Parchetul a considerat că nu poate fi reținută în sarcina notarului public infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, nedovedindu-se că acesta, cu știință, a îndeplinit în mod defectuos vreun act cu ocazia exercitării îndatoririlor de serviciu, iar prin aceasta a cauzat vătămări intereselor legale ale petentei.
Din declarațiile numiților și rezultă că toți au căzut de acord cu privire la loturile pe care urmau să le primească și în niciun moment notarul public nu a intervenit între ei și nu a avut o atitudine necuviincioasă față de petentă.
Referitor la antecontractul de vânzare-cumpărare, notarul a declarat că acesta reprezintă manifestarea de voință a părților contractante, vânzătoarea fiind în deplină cunoștință de cauză cu privire la conținutul actului în momentul semnării lui. Această situație a fost confirmată și de martora.
Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere la Procurorul ierarhic superior conform art. 278 Cod procedură penală, iar prin rezoluția din 19 mai 2009 (dosar 173/II/2/2009) s-a respins plângerea ca neîntemeiată.
Analizând plângerea, conform art. 2781Cod procedură penală pe baza materialului și a lucrărilor din dosarul cauzei, Curtea constată că este neîntemeiat.
Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor constă în fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act, ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează vătămare intereselor legale ale unei persoane. Ca atare, pentru existența acestei infracțiuni este necesar ca funcționarul public să-și exercite abuziv atribuțiile de serviciu, fie printr-o inacțiune - neîndeplinirea unui act, fie printr- acțiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act, care trebuie să aibă ca urmare vătămarea intereselor legale ale unei persoane.
În plângerea sa, petenta arată că notarul a întocmit în mod defectuos certificatul de moștenitor, antecontractul de vânzare - cumpărare și declarația dată de, aceste acte nereflectând voința reală a părților.
Așa cum rezultă din declarația dată la 02.02.2009 ( 18) în fața procurorului, petenta fost de acord să se deplaseze la notariat împreună cu cei doi copii ai defunctului din prima căsătorie, în vederea efectuării partajului.
Petenta recunoaște că s-au deplasat de mai multe ori la notariat întrucât nu ajungeau la un acord privind împărțirea masei succesorale. În cele din urmă, la data de 28.01.2008, petentul a fost de acord ca fiii defunctului să-și ia teren acolo unde doresc.
În fața instanței, petenta a precizat că a fost de acord cu această situație doar pentru că notarul se purta foarte urât cu ea și o presa să le acorde și copiilor parte din avere.
Această situație nu poate constitui însă latura obiectivă a vreunei infracțiuni, atâta timp cât petenta a fost de acord să le dea celor doi copii parte din bunurile rămase după defunctul G, a semnat certificatul de moștenitor cu partaj și nu a înțeles să-și valorifice testamentul.
Dreptul de opțiune succesorală aparține tuturor persoanelor cu vocație succesorală, indiferent dacă vocația lor este legală sau testamentară.
Astfel, nu se poate imputa notarului că nu a fost trecut în certificatul de moștenitor faptul că petenta este singura moștenitoare, în calitate de legatar universal, atâta timp cât și moștenitorii rezervatari au înțeles să accepte moștenirea după tatăl lor, defunctul
Cu privire la atribuirea loturilor, aceasta exprimă manifestarea de voință a părților și potrivit art. 730 Cod civil, coindivizarii pot împărți bunurile indivize "oricum ar voi".
De asemenea, moștenitorii pot împărți toate bunurile sau numai o parte din ele, astfel că certificatul de moștenitor suplimentar în care se consemnează și terenurile obținute de decujus prin hotărâre judecătorească nu poate constitui un abuz al notarului pe considerentul că nu au fost trecute în primul certificat de moștenitor.
În ce privește antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 778/0505.2008 (fila 13 dosar ) Curtea reține că ambele părți se obligă, prin acest înscris, să încheie, în viitor, contract de vânzare-cumpărare. Prin urmare, dreptul de proprietate asupra terenului înscris în antecontract nu a fost transmis, ci ambele părți s-au înțeles asupra bunului și asupra prețului. Faptul că prețul menționat în acest înscris nu a fost achitat așa cum se specifică nu constituie un abuz al notarului, atâta timp cât părțile au semnat antecontractul.
Pentru neplata prețului stipulat petenta are la îndemână calea unei acțiuni civile.
În ce privește declarația dată de ( 14 dosar ), în sensul că nu are nicio pretenție asupra bunurilor ce compun masa succesorală descrise în certificatul de moștenitor nr. 8/28.01.2008, în certificatul de moștenitor nr. 48/05.05.2008 și antecontractul de vânzare-cumpărare din 05.05.2008, aceasta reprezintă o manifestare de voință a declarantei și este dată ulterior întocmirii certificatului de moștenitor nr. 8 cu partaj din 28.01.2008.
Faptul că petenta i-a dat numitei suma de 3.000 lei pentru terenul de 15.000 care a revenit, în urma partajului voluntar din 28.01.2008, acesteia din urmă, nu constituie un abuz în serviciu al notarului, care a consemnat doar declarația numitei.
Dacă petenta a fost dusă în eroare la încheierea actelor de către comoștenitori, ea are la îndemână calea unei acțiuni civile.
În consecință, Curtea reține că rezoluția criticată este legală și temeinică, din actele premergătoare efectuate nerezultând că notarul și-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu lezând interesele legale ale petentei.
Față de aceste împrejurări, Curtea constată că nu există temeiuri pentru desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale și în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală va respinge plângerea ca nefondată.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta, domiciliat în comuna, sat Colacu, jud. S, împotriva rezoluției din 27.03.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava (dosar nr. 257/P/2008).
Obligă petenta să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 03 iulie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 2/15.07.2009
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana
