Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 820/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 820/
Ședința publică din 19 august 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoaraa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 247PI din 10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă petentul B și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Procurorul solicită admiterea recursului, desființarea sentinței primei instanțe și menținerea ordonanței dată de procuror, întrucât nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, existând dubii cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 247/PI din 10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 2781pct. 8 lit. b din Codul d e Procedură Penală a fost admisă plangerea petentului B, domiciliat în B,-,. 15,. 2,. 1,. 39, sect. 5, desființată ordonanța de scoatere de sub urmărire penala a procurorului emisă in dosarul de urmărire penală nr. 264/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Timiș si a fost trimisă cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale in ce priveste pe invinuitul aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 cod penal în dauna partii vătămate B.
Pentru a pronunța această sentință penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 05.12.2008 sub număr unic de dosar -, petentul Bas olicitat desființarea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală dispusă în dosarul de urmărire penală nr. 264/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale față de numitul, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune avându-se în vedere că în cauză sunt suficiente probe în acest sens.
În motivarea plângerii petentul a arătat că în anul 2004 a încheiat cu SC SRL - Leasing T, reprezentata de numitul contractul de leasing nr. 41, prin care, s-a obligat să-i livreze un autoturism de teren, marca Patrol, an de fabricatie 2004, cu 10 Km la bord, cu suma de 25.000 Euro. Petentul a mai arătat că după ce s-a încheiat acest contract, în urma unor discutii, făptuitorul a emis factura nr. -/11.08.2004, în valoare de 387.692.480 lei, petentul achitând aceasta suma, ce reprezenta un avans, în data de 17.08.2004, cu ordinul de plata nr. 01. După expirarea termenului stabilit în contractul de leasing, făptuitorul nu și-a onorat obligațiile contractuale și în urma discuțiilor purtate cu petentul acesta s-a obligat sa-i restituie avansul în sumă de 387.692.480 lei plus suma de 139.569.292 lei, drept penalizări pentru nerespectarea contractului și pentru nelivrarea autoturismului, la data stabilită.
Petentul a mai arătat că în data de 09.09.2005 a depus la Poliția Sectorului nr. 4 Bop lângere penală împotriva acestuia în calitate de administrator al SC SRL T cu nr. -, plîngere care a fost trimisă la IPJ, pentru soluționare, unde făptuitorul era cercetat pentru mai multe fapte de înșelăciune.
Prin plângere s-a mai arătat că modul în care organele de cercetare penală au efectuat urmărirea penală este greșit, atât sub aspectul probelor administrate pentru aflarea adevărului și a activității infracționale, cât și în privința modului de soluționare a plângerilor formulate de mai multe părți vătămate față de același făptuitor, petentul apreciind că prin ordonanța atacată trebuia să se analizeze fiecare faptă reclamată de către fiecare dintre părțile vătămate în raport cu situația prezentată prin plângeri. Astfel, petentul a apreciat că soluția procurorului este nelegală sub aspectul analizării în mod global a situației reclamate, neprocedând la o analiză individuală.
De asemenea, petentul a învederat că a formulat plângere împotriva soluției procurorului la prim-procuror, însă nu a primit nici un răspuns, menționând că prin soluția emisă de procuror se consideră vătămat în interesele sale legitime, arătând că prejudiciul pe care l-a suferit nu a fost recuperat.
În vederea soluționării plângerii formulate de petentul B, în cauză a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 264/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Din analiza probatoriului administrat, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.09.2005 petentul Baf ormulat plângere împotriva numitului pentru faptul ca în data de 17.08.2004, i-a dat suma de 387.692.480 lei cu titlu de avans pentru a-i procura un autoturism la mana a doua din Germania, bazându-se pe promisiunea acestuia de a-i aduce un anume autoturism de teren, marca Patrol, an de fabricatie 2004, cu 10 Km la bord,cu suma totală de 25.000 Euro, dar după trecerea unei perioade îndelungate de timp a realizat ca a fost indus in eroare.
Petentul a arătat ca după expirarea termenului stabilit în contractul de leasing, făptuitorul nu si-a onorat obligațiile contractuale și în urma discuțiilor purtate cu petentul acesta s-a obligat sa-i restituie avansul în sumă de 387.692.480 lei plus suma de 139.569.292 lei, drept penalizări pentru nerespectarea contractului și pentru nelivrarea autoturismului, la data stabilită.
Petentul a susținut ca ulterior acestui moment l-a contactat pe făptuitor care initial l-a amânat iar ulterior nu a mai fost de găsit.
Tribunalul a reținut ca, asemenea petentului, mai multe părți vătămate în marea majoritate persoane juridice, au formulat plângeri penale împotriva făptuitorului cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții sau prin emiterea de CEC-uri fără acoperire, plângeri conexate si care au făcut obiectul cercetării in dosarul penal de mai sus.
S-a reținut că prin ordonanța nr. 264/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timișs -a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului in temeiul art 11 pct 2 lit a si art 10 lit b/1 cod proc. penală în ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art 11 lit c din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale si totodata s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a aceluiasi invinuit in temeiul art 11 pct 2 lit a si art 10 lit d cod pr pen de sub invinuirea savarsirii infractiunii prev de art 215 alin 1,2,3,4, 5 cod penal cu aplicarea art 41 alin 2 cod penal. De asemenea in baza art 10 lit d cod pr pen s-a dispus si neinceperea urmarii penale cu privirea la savarsirea infractiunilor prev de art 214 cod penal si art 290 cod penal.
Prima instanță a stabilit că plângerea de fata privește săvârșirea infractiunii de înselaciune in conditiile art 215 alin. 1, 2, 3 cod penal fata de una din partile vatamate, respectiv B.
Cu privire la savarsirea acestei infractiuni, instanța de fond a reținut că procurorul și-a motivat solutia de scoaterea de sub urmarire penala pe urmatoarele aspecte:
Inculpatul are calitatea de administrator si asociat la doua societati comerciale, respectiv SC SRL si SC SRL, avand ca obiect de activitate intermedieri in comertul cu produse diverse si in aceasta calitate a incheiat mai multe contracte de leasing cu persoane fizice si juridice, avand ca obiect autovehicule aduse din Germania.
S-a reținut ca a incheiat astfel de contracte cu mai multe parti vatamate, printre care si petentul si ca in executarea acestor contracte a incasat diferite sume de bani cu titlu de avans pentru care a emis facturi fiscale pe care le-a inregistrat in contabilitatea firmei, insa nu si-a îndeplinit obligatiile asumate prin acele contracte. In aceste conditii, retine procurorul, in unele situatii a emis fata de partile vatamate bilete la ordin sau file CEC care au fost refuzate la plata din lipsa disponibilului in cont iar in altele nu a restituit avansul incasat.
S-a mai reținut ca invinuitul a acoperit integral prejudiciile cauzate unor parti vatamate iar altele sunt pe cale sa fie recuperate prin executarea silita a titlurilor emise.
Totodata procurorul a arătat ca probele administrate nu evidentiaza intentia învinuitului de a induce in eroare partile vatamate, concluzionand ca neexecutarea obligatiilor este datorata fie unor neintelegeri intervenite intre parti pe parcursul executarii contractelor, fie datorita unor situatii independente de vointa sa.
În ceea ce priveste aspectele reclamate de petent, tribunalul a apreciat că procurorul nu a pronuntat o solutie temeinică, motivatia acestuia referindu-se in mod generic la celelalte parti vatamate care si-au recuperat prejudiciul sau sunt pe cale sa-l recupereze prin executare silita ci nu in mod concret la situatia petentului care are calitatea de persoana fizica.
Art 215 alin 3 cod penal sanctioneaza inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.
Prima instanță a reținut ca, in ce priveste fapta reclamata de petentul B, exista indiciile incercarii de inducere in eroare care sa justifice inceperea urmarii penale iar emiterea unei solutii de scoaterea de sub urmarire penale pentru lipsa intentiei in ceea ce priveste aceasta parte vatamata nu este intemeiata in conditiile in care nu a fost analizata in mod disctinct pozitia subiectiva a invinuitului fata de aceasta partea vatamata.
S-a apreciat că probatoriul administrat nu este complet in conditiile in care procurorul nu a stabilit natura raportului juridic dintre cele doua parti, care erau obligatiile pe care si le-a asumat invinuitul atat cu privire la achizitionarea bunului cat si la modalitatea de plata.
De asemenea, s-a considerat că în speță se impunea a fi verificată și împrejurarea dacă intimatul a avut, de la început, intenția de a derula afaceri comerciale cu bună credință sau a urmărit înșelarea cocontractanților. În acest sens trebuia verificat dacă, urmare încheierii contractului cu petentul, având ca obiect autoturismul marca Patrol, intimatul a efectuat demersuri în vederea achiziționării acestuia și predării către petent., s-a apreciat că în situația în care astfel de demersuri nu au fost efectuate, nu se mai poate reține buna credință a intimatului, aceasta în contextul în care petentul nu a fost singura persiană păgubită.
Pentru a se stabili daca partea vătămata a fost indusa in eroare de către învinuit tribunalul a apreciat ca se impune a fi administrate probe cu înscrisuri, din care să rezulte demersurile ulterioare ale intimatului în sensul executării contractului de leasing și stabilirii intenției reale a acestuia. S-a considerat că poziția intimatului va fi apreciată și prin raportare la faptul emiterii de către acesta, pe parcursul derulării contractului de leasing, a celor două instrumente de plată ( bilete la ordin ) în care a inserat sume care nu aveau corespondent în conturile bancare ale societății pentru care acționa.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, solicitându-se casarea hotărârii primei instanțe și respingerea ca nefondată a plângerii formulată de către B, deoarece din probatoriul administrat în cauză a reieșit că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective, întrucât din cercetările efectuate nu a rezultat intenția învinuitului de a induce în eroare părțile vătămate și implicit, pe B, soluția procurorului de scoatere de sub urmărire penală fiind legală și temeinică.
Examinând sentința penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 3856al. 3.C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș este nefondat, hotărârea pronunțată de Tribunalul Timiș fiind temeinică și legală.
Curtea constată, ca urmare a analizării întreg materialului probator analizat în cauză, că Tribunalul Timiș în hotărârea pe care a pronunțat-o, a conturat în mod corect starea de fapt care a rezultat din probele dosarului și a dispus, ca urmare a unei analize atente a stării de fapt, admiterea plângerii petentului B și a desființat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a procurorului, emisă în dosar nr. 264/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale, în ceea ce privește învinuitul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2 și 3.Cod Penal, pentru a se efectua o serie de noi probe care să stabilească adevărul în cauză.
În speța de față este evident că procurorul nu a clarificat toate problemele deduse judecății, toate aspectele reclamate de către petent, astfel că se impunea efectuarea unor probe noi, deoarece în cauză există indicii că învinuitul ar fi putut încerca să inducă în eroare partea vătămată, fiind nevoie de lămurirea într-un mod mai temeinic a poziției subiective a învinuitului, respectiv verificarea faptului dacă învinuitul a făcut demersuri pentru a executa obligațiile asumate prin contract, cu atât mai mult cu cât împotriva acestui învinuit au formulat plângeri penale și alte părți vătămate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de același gen de către învinuit.
Astfel, pentru aflarea adevărului în cauză și pentru lămurirea tuturor aspectelor, instanța de fond în mod corect a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul de față și efectuarea tuturor verificărilor și probatoriului indicat de către Tribunalul Timiș.
Văzând că nu sunt motive de casare a hotărârii penale recurate, motivele invocate de parchet nefiind de natură să schimbe soluția pronunțată, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515, pct.1, lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 247/PI/10.04.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 al.3 cheltuielile C.P.P. judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Anca
- - - G - -
Grefier,
Red..- 26.08.2009
Tehnored. - 26.08.2009
Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Gheorghe Bugarsky, Anca
