Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 85/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR.85/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Radu G -
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
-procuror -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de persoana vătămată prin mandatar împotriva rezoluției din 14 august 2008, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov în dosarul penal695/II/2/2008, prin care s-a respins plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției din 16.07.2008 pronunțată în dosarul nr. 142/P/2008 de neîncepere a urmării penale dispusă față de intimații și.
Dezbaterile în cauză de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat ales pentru făptuitorul, apărătorul ales, avocatul pentru făptuitorul, lipsă fiind persoana vătămată.
Procedura îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemafiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru făptuitorul, solicită respingerea plângerii ca nefondate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că petenta a formulat o plângere penală prin care a solicitat verificarea și analizarea unor falsuri în documente, semnături și înscrisuri săvârșite de precum și autenticitatea testamentelor redactate și semnate în fals. În fapt, în luna februarie 2005, soții și, au hotărât să încheiere acte notariale de dispoziție prin care să-și exprime manifestarea lor de voință, în sensul că, imobilul în care locuiau să intre după decesul acestora, în patrimoniul numitei. În acest sens, la data de 05 februarie 2005, la domiciliul soților, notarul public a redactat "Convenția de întreținere și contract de ipotecă" autentificată sub nr.590/05.02.2005, testamentul autentificat sub nr.591/05.02.2005 aparținând numitei. Arată că prin cele două testamente, soții își testau reciproc dreptul de uz viager, iar numitei, dreptul de nudă proprietate asupra apartamentului proprietate personală și asupra bunurilor mobile care se vor găsi, la moarte, în patrimoniu. După decesul numitei, soțul acesteia - prin încheierea de autentificare din data de 25 august 2006 acceptat dispozițiile cuprinse în testamentul autentificat sub nr.592/05.02.2005 aparținând defunctei. Ulterior decesului numitului, fiica acestuia - prin încheierea de autentificare din data de 17 iulie 2007 acceptat dispozițiile cuprinse în testamentul autentificat sub nr.591/05.02.2005 aparținând defunctului, astfel încât numita a devenit proprietara imobilului în litigiu. Arată că fătuitoarea nu a exercitat nicio activitate de inducere în eroare a soților cu ocazia încheierii actelor notariale și și-a îndeplinit obligațiile asumate în cuprinsul Convenției de întreținere încheiate, atât timp cât nu au fost constatate activități de contrafacere a scrisului sau a semnăturilor numiților și, nu se poate reține că s-ar fi săvârșit infracțiunea de uz de fals. Față de toate acestea, solicită respingerea plângerii, cu cheltuieli de judecată, depune chitanța. Avocat având cuvântul pentru făptuitorul solicită respingerea plângerii formulate de persoana vătămată, plângerea fiind nefondată. Arată că notarul public a întocmit testamentul autentificat sub nr.592/05.02.2005 cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, actul fiind înrtegistrat în evidențele Biroului Notarului Public la data de 05.02.2005. Respectivul testament a reprezentat manifestarea de voință a testatoarei și a fost semnat de aceasta, împrejurări care sunt confirmate de conținutul materialului probator administrat în cauză, atât din declarația făptuitorului cât și din declarațiile martorilor audiați în cauză:, și. Notarul public a respectat dispozițiile legale în vigoare și cu ocazia autentificării sub nr.4015/29.08.2005 a declarației numitei. Declarația autentificată a fost avută în vedere la soluționarea dosarului 20590/2005 a B, data menționată pe respectiva încheiere fiind data introducerii cererii de efectuare de mențiuni și anume 15.06.2005, potrivit practicii constante a Biroului de Carte Funciară. Arată că făptuitorul nu se face vinovat pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.289 din Codul penal și art.26 raportat la art.289 din Codul penal, deoarece aspectele sesizate nu s-au confirmat. În concluzie, solicită respingerea plângerii ca nefondate, cu cheltuieli de judecată, depune chitanța.
Reprezentantul Ministerului Public arată că din actele și lucrările dosarului care au fost verificate nu rezultă că făptuitorii și ar fi săvârșit infracțiunile de fals intelectual și respectiv fals în înscrisuri, uz de fals și înșelăciune. În legătură cu faptele sesizate de persoana vătămată, procurorul de caz a administrat actele premergătoare necesare care să lămurească starea de fapt, registrul general al notarului public, convenția de întreținere și contract de ipotecă, declarații autentificate, testamente autentice, cereri, documentații și a apreciat corect faptul că aspectele sesizate nu s-au confirmat.
curtea
Asupra plângerii de față,
Constată că, prin rezoluția din 16 iulie 2008, dată în dosarul nr. 142/P/2008, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașova dispus, în baza art. 228 alin. (4) și (6) raportat la art. 10 lit. a) Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și, pentru primul pentru infracțiunile de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (3) Cod penal, art. 290 Cod penal și art. 291 Cod penal, iar pentru al doilea pentru infracțiunile de fals intelectual și complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 289 Cod penal și, respectiv, art. 26 raportat la art. 289 Cod penal.
În motivarea rezoluției s-a arătat că persoana vătămată, prin mandatar, a formulat plângere penală împotriva celor doi făptuitori pentru infracțiunile de mai sus, susținând că făptuitoarea a formulat o cerere de dezmembrare a imobilului situat în B,-,.7, fără știința numitei, falsificând semnătura acesteia, iar făptuitorul, în calitate de notar public, a redactat testamentul autentic privind-o pe numita la o dată ulterioară celei trecute pe act, respectiv 5 februarie 2005, iar actul nu reprezintă manifestarea de voință a testatoarei. De asemenea, în ce-l privește pe ultimul făptuitor, s-a mai arătat că acesta a contribuit la întocmirea în fals a încheierii nr. 20590/15 iunie 2005 Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară, întrucât aceasta a avut în vedere și declarația făptuitoarei autentificată de la o dată ulterioară și anume 29 august 2005.
După efectuarea actelor premergătoare, procurorul a constatat că aspectele sesizate nu s-au confirmat reținând următoarele:
Persoana vătămată este sora numitei, ultima fiind căsătorită cu numitul, cu care a locuit în imobilul situat în B-,. 7, imobil aflat inițial în administrarea L Din căsătoria soților nu au rezultat copii, având un copil dintr-o căsătorie anterioară.
Mandatarul este fiul persoanei vătămate, între aceștia și soții existând o stare tensionată.
Făptuitoarea a fost vecină cu soții și pentru că aceștia era în vârstă și în nevoie i-a ajutat în mod constant la rezolvarea problemelor gospodărești. Pe fondul acestor relații apropiate, făptuitoarea le-a împrumutat soților suma de 3.000 USD la data de 10 august 2004, sumă de bani folosită de soți pentru achitarea unei părți din prețul plătit pentru cumpărarea apartamentului în care locuiau, acesta fiind dobândit la data de 24 august 2004 în baza Legii nr. 112/1995.
Întrucât una din dependințele (o magazie) apartamentului soților se învecina cu locuința făptuitoarei, s-a convenit realizarea unei dezmembrări a imobilului în două loturi, urmând ca magazia să potă fi cumpărată de făptuitoare. În acest sens soții au formulat cererea înregistrată la Primăria Municipiului B sub nr. 58725/6 decembrie 2004, iar făptuitoarea a solicitat B întocmirea unei documentații tehnice.
Întrucât soții și-au exprimat dorința ca, după decesul lor, imobilul pe care îl dețineau să revină făptuitoarei, au apelat la făptuitorul, notar public, care la data de 5 februarie 2005 s-a deplasat la domiciliul acestora și, potrivit manifestării de voință a părților a redactat "Convenția de întreținere și contract de ipotecă", autentificată sub nr. 590/5 februarie 2005 și testamentele soților, autentificate sub nr. 591 și 592, ambele cu data de 5 februarie 2005. Potrivit convenției, soții s-au obligat să transmită făptuitoarei, la data de 24 august 2014, dreptul de nudă proprietate asupra imobilului în schimbul întreținerii lor pe toată durata vieții, în favoarea făptuitoarei fiind instituit un drept de ipotecă asupra imobilului. Prin cele două testamente, fiecare dintre soți testa în favoarea celuilalt dreptul de uzufruct viager asupra locuinței și dreptul de nudă proprietate în favoarea făptuitoarei.
Dată fiind starea tensionată dintre ei și persoana vătămată și fiul acesteia, soții au solicitat să fie examinați din punct de vedere psihiatric, concluzia certificatelor medico-legale psihiatrice întocmite de Serviciul Județean de Medicină Legală B la data de 23 februarie 2005 fiind că ambii soți aveau păstrată capacitatea psihică de a-și exprima liber voința.
La data de 8 februarie 2005, făptuitorul a formulat cererea de înscriere de mențiuni în cartea funciară privind convenția de întreținere și de constituire a ipotecii, cerere înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B sub nr. 3997/8 februarie 2005, mențiunile fiind dispuse prin încheierea nr. 3997/8 februarie 2005
La data de 15 iunie 2005, Baf ormulat către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B cererea de înscriere de mențiuni în cartea funciară privind dezmembrarea imobilului soților, cerere înregistrată sub nr. 20590/15 iunie 2005. Având în vedere că făptuitoarea avea un drept de ipotecă asupra imobilului, a fost necesară și o declarație notarială a acesteia, declarație care a fost dată în fața făptuitorului la data de 29 august 2005. Cererea de dezmembrare a fost admisă prin încheierea nr. 20590/15 iunie 2005. Deși încheierea este datată anterior dării declarației de către făptuitoare, potrivit adresei nr. 2553/C/3 iulie 2007 Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară B practica biroului de carte funciară era că data pronunțării încheierilor era data de înregistrare a cererii în registrul general de intrare.
La data de 26 iulie 2006 decedat numita, iar la data de 4 aprilie 2007 decedat și numitul, după ambii fiind deschisă procedura succesorală în cadrul Biroului Notarului Public care, pe baza documentației prezentate și a declarațiilor unor martori a constat calitatea de moștenitor a făptuitoarei.
Prin rezoluția din 14 august 2008, dată în dosarul nr. 695/II/2/2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Cutea de Apel Brașova respins plângerea formulată în condițiile art. 275 - 278 Cod procedură penală de persoana vătămată, prin mandatarul.
Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale persoana vătămată, prin același mandatar, a formulat plângere potrivit art. 2781Cod procedură penală reiterând acuzațiile aduse prin plângerea penală și susținând că diferența dintre numerele hologramelor aplicate pe convenția de întreținere și testamente este o dovadă că testamentele au fost redactate anterior fără cunoștința soților, fiind astfel false.
Verificând rezoluția atacată, pe baza actelor și lucrărilor efectuate în cadrul actelor premergătoare, curtea constată că plângerea este nefondată pentru următoarele considerente:
În condițiile în care nu s-a constatat o contrafacere a scrisului și semnăturilor numiților și și ținând seama de concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, potrivit cărora soții aveau capacitatea psihică de a-și exprima liber voința și de a înțelege conținutul și consecințele actelor juridice încheiate, susținerile persoanei vătămate, că soții nu au semnat actele afirmativ false, nu au niciun fundament.
De asemenea, nu s-a făcut nicio dovadă că făptuitoarea a semnat în locul soților sau că le-ar fi obținut semnătura acestora prin presiuni ori prin inducerea în eroare a acestora. Împrejurarea că soții au înțeles să dispună în sensul actelor juridice încheiate este pe deplin justificată, pe de o parte având în vedere că făptuitoarea i-a îngrijit și s-a achitat de toate obligațiile asumate, iar pe de altă parte ținând seama de relațiile tensionate dintre aceștia și persoana vătămată.
Critica referitoare la diferența dintre numerele hologramelor aplicate pe convenție și testamente nu poate fi primită în sensul dat de persoana vătămată întrucât acestea nu sunt obligatorii pentru valabilitatea actului autentic, folosirea lor urmărind numai evitarea falsurilor. Având în vedere că în practica notarilor publici se aplică mai întâi holograma, după care se dă număr de înregistrare, este posibil ca unele acte pe care acestea au fost aplicate să nu fie și înregistrate apărând astfel diferențe între numerele hologramelor aplicate pe acte înregistrate consecutiv.
Mai mult, în ipoteza în care testamentele nu reflectau voința soților, cel puțin cu ocazia dezbaterii succesorale după defuncta, a aflat de existența testamentului acesteia în favoarea făptuitoarei, având astfel posibilitatea de a se manifesta.
Ținând seama că făptuitorul a respectat întrutotul dispozițiile legale care îi reglementează activitatea, în baza art.2781alin. (8) lit. a) Cod procedură penală, se va respinge plângerea, urmând ca, potrivit art. 192 alin. (2) și art. 193 alin. (6) Cod procedură penală, persoana vătămată să fie obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat și a celor făcute de făptuitori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
hotărăște:
Respinge plângerea formulată de persoana vătămată, prin mandatar împotriva rezoluției din 16 iulie 2008, dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 142/P/2008, pe care o menține.
Obligă persoana vătămată să plătească cheltuieli judiciare: 50 lei statului, 1.500 lei făptuitoarei și 2.000 lei făptuitorului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - -
Red./dact.
Ex.2/02.10.2008
Președinte:Gheorghe RaduJudecători:Gheorghe Radu