Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 95/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
SENTINȚA PENALĂ nr.95/2008
Ședința publică din 26 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulatăde cătrepetenta, domiciliată în localitatea Aleșd, --1,.6, județul B, împotriva ordonanței procurorului dată în dosar nr.12/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, menținută prin rezoluția din 29 septembrie 2008, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosar nr.473/II.2/2008, potrivit dispozițiilor art. 278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat petenta, asistată de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr./2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat și pentru făptuitorii și lipsă, avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr./2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat.
Ministerul Publica fost reprezentat prin domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus,după care:
Avocatulfăptuitorilor și solicită amânarea cauzei în vederea studierii dosarului nr.973/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd atașat prezentului dosar, întrucât nu s-a aflat la dosarul cauzei până azi.
Avocataetentei p. se opune la amânarea cauzei, în cauza a fost acordat un termen pentru apărare.
Reprezentantul parchetului arată că se opune amânării.
Instanța față de cererea formulată de avocatul făptuitorilor acordă două ore pentru studierea actelor depuse, urmând ca la orele 11,00 să se reia cauza.
După reluarea cauzei părțile arată că nu au probe sau alte cereri de formulat, astfel că instanța a acordat părților cuvântul asupra plângerii.
Avocatul petentei susține plângerea solicitând admiterea acesteia, desființarea soluțiilor atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale față de cei doi notari publici pentru faptele comise, precum și anularea actelor frauduloase, constatându-se că acestea nu au fost semnate de petentă. Apreciază că, deși s-a constatat că actele semnate de alte persoane în fața notarilor publici și nu au fost semnate de către petentă, cu mare ușurință s-au pronunțat cele două soluții, considerându-se că fapta celor doi făptuitori nu prezintă pericol social și că prin conținutul lor concret au adus atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală. Or, această susținere nu poate fi primită, câtă vreme au greșit de mai multe ori, iar, pe de altă parte, trăind într-un oraș mic, oamenii se cunosc, deci nu puteau fi induși în eroare, ei având obligația să identifice persoanele care semnează actele. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere urmările acestor fapte, este vorba de 13 miliarde lei vechi, pentru care minorul de 9 ani, care a preluat moștenirea de la tatăl său în cotă de 1/1, sub beneficiu de inventar este urmărit de creditori, petenta trebuind să-l apere.
Avocatul făptuitorilor și solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea ca legale și temeinice a soluțiilor date de procuror. În opinia sa, potrivit actelor de la dosar plângerea nu este susținută, din declarația notarilor publici rezultând că petenta s-a prezentat la semnarea actelor, în cazul în care nu a fost petenta, cu siguranță a fost o persoană cu fizionomia asemănătoare cu aceasta, iar, pe de altă parte, notarii nu aveau de unde să cunoască semnătura reală uzitată de părți și dacă aceasta a fost folosită pe înscrisuri sau petenta a folosit o altă semnătură, tocmai pentru ca apoi să o invoce că aceasta este falsă. Mai arată că, în nici un act normativ care reglementează activitatea notarilor publici nu există un text de lege care să instituie obligativitatea pentru notar de a verifica și a se asigura că semnătura depusă pe act este veridică și constituie un specimen de semnătură uzitat de parte. În altă ordine de idei, mai precizează că toate aceste contracte de credit sunt de fapt reînnoiri a unor contracte mai vechi și care nu au fost rambursate, ceea ce nu poate exclude faptul că petenta nu ar fi avut cunoștință despre acestea decât după decesul soțului său, când a aflate ca actele au fost semnate în fals. Față de cele expuse apreciază că soluțiile date de parchet sunt legale și se impun a fi menținute.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de admiterea a plângerii ca fiind fondată, desființarea parțial a ordonanței și a rezoluției date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și ca urmare, trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii și pentru învinuirea săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor personale, favorizarea infractorului și neglijență în serviciu prevăzută în art.249 Cod penal. Apreciază că probatoriul administrat în cauză este insuficient, impunând suplimentarea probațiunii, audierea părții vătămate - dacă era cunoscută fizic de către notar, a făptuitorilor, a altor persoane și factori implicați precum și martori pentru cristalizarea stării de fapt, cu consecința pronunțării unei soluții legale și temeinice.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra plângerii de față,
În baza actelor și lucrărilor aflate la dosar constată următoarele:
Prin plângerea adresată instanței la data de 17 octombrie 2008 (fila 1,2) petenta a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției din dată în dosar nr. 12/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale față de notarii și și trimiterea în judecată pentru infracțiunile săvârșite de către aceștia.
Instanța reține că, prin ordonanța procurorului din 12 august 2008, dată în dosar nr. 12/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, la pct.4 din soluția parchetului s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 246, art.264 și art.249 Cod penal.
Împotriva soluției, petenta a formulat plângere, iar prin rezoluția din 29 septembrie 2008 emisă în dosar nr. 473/II.2/2008 de procurorul general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât s-a apreciat că atât infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 246, art.264 și art.249 Cod penal nu poate fi reținute în sarcina făptuitorilor.
Criticile formulate de petentă sunt fondate.
În speță, petenta a formulat plângere față de notarii publici și (4-5) solicitând să se dispună efectuarea cercetărilor penale în cauză pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art.246 Cod penal, favorizarea infractorului, prevăzută și pedepsită de art.264 Cod penal și neglijență în serviciu, prevăzută și pedepsită de art.249 Cod penal.
În fapt, petenta a arătat că a fost căsătorită cu defunctul, decedat la data 01.10.2007 (9), până în aprilie 2007, când s-a pronunțat hotărârea de divorț. Petenta susține că motivul de divorț a fost acela că a aflat de la reprezentanții Băncii Comerciale Române - Sucursala Aleșd că, defunctul a făcut împrumuturi masive, a ipotecat imobilul proprietate comună a soților, situat în Aleșd,-, prezentând în fața notarului public o altă persoană care a semnat în locul ei. În luna decembrie 2006, petenta relevă că reprezentanții băncii i-au cerut să semneze un act adițional la contractul de ipotecă inițial, aceasta refuzând. Cu acea ocazie, petenta a aflat că acel contract de ipotecă a fost semnat în fals de către o altă persoană în numele său.
Totodată, petenta a arătat că soții au deținut în proprietate un apartament situat în Aleșd, Cartierul, --1,.6, ipotecat în favoarea Băncii transilvania - Sucursala Aleșd, contract de ipotecă nesemnat de către ea, ci de către o altă persoană și întocmit la Biroul notarial.
În ceea ce privește pe notarul public, petenta a arătat că acesta a redactat și autentificat contractul de ipotecă cu nr. 86/3697/4 iulie 2006 în lipsa sa, cu toate că acesta avea obligația să verifice identitatea persoanei prezente la sediul biroului notarial și să nu permită unei terțe persoane, decât soției defunctului, să semneze acel contract.
Procurorul, prin ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ dată în dosarul nr. 12/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, întrucât a conexat în acest dosar două plângeri - ale petentului și ale petentei - referitoare la aceeași notari publici, dar care nu au nici o legătură una cu cealaltă, a dispus pentru plângerea lui scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului și aplicarea unei amenzi administrative de 1000 lei, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.249 Cod penal ( pct. 1 și 2) și neînceperea urmăririi penale față de notarii publici și pentru infracțiunile reclamate de petenta ( pct.4) și disjungerea cauzei cu trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea în vederea efectuării cercetărilor penale față de și ( pct.5).
Procurorul a reținut, în esență, că notarul public a întocmit și autentificat contractele de ipotecă nr. 47/2030 din 27.05.2005, nr. 2555//01 din 29.04.2004, nr.1536/PF din 20.12.2005, nr.47 din 31.01.2006 și 16/3697 din 04.07.2006, iar notarul public contractul de ipotecă nr.86/3697 din 04.07.2006, fiind induși în eroare de către defunctul care s-a prezentat la sediul biroului notarial cu o altă persoană în locul soției sale. Totodată, procurorul a arătat că, potrivit expertizei grafice efectuată în cauză semnătura de pe actele expertizate nu aparține petentei.
Prin rezoluția procurorului general din 29 septembrie 2008 s-a respins ca neîntemeiată plângerea petentei cu motivarea că, pe baza unei constatări tehnico științifice grafice s-a stabilit că acele contracte de ipotecă nu au fost semnate de către petentă la poziția " giranți " însă, în mod corect, procurorul care a instrumentat cauza a reținut că notarii publici au fost induși în eroare de către defunctul " cu atât mai mult, cu cât la semnarea acelor acte au fost prezente și alte persoane care nu au putut să constate că nu este vorba de soția defunctului".
Examinând plângerea pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, curtea constată că aceasta este fondată și o va admite ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
În vederea pronunțării soluției în cauza dedusă judecății instanța a dispus atașarea dosarului nr. 973/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, în care se află toate actele premergătoare efectuate în cauză, inclusiv plângerea petentei.
Soluția pronunțată de către parchet nu are la bază un probatoriu elocvent și neechivoc, motiv pentru care se impune în baza dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit.b Cod de procedură penală admiterea plângerii, desființarea ordonanței atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de notarii publici și, urmând ca după administrarea unei probațiuni complete să se dispună o soluție legală și temeinică cu privire la faptele de care sunt acuzați cei doi notari.
În vederea cristalizării stării de fapt, procurorul urmează să procedeze la audierea petentei, care nu a fost audiată în cauză, la audierea celor doi notari cu privire la împrejurarea reliefată de către aceasta că se cunoșteau cu notarul public de mai multă vreme, precum și la audierea persoanelor prezente la semnarea contractelor de ipotecă, respectiv și.
Cu ocazia luării depozițiilor făptuitorilor și martorilor susmenționați procurorul trebuie să aibă în vedere și să lămurească poziția petentei referitoare la aspectul că s-a prezentat la notar o altă persoană decât soția defunctului.
Aceste clarificări se impun cu atât mai mult cu cât în raportul de constatare tehnico științifică nr. - din 26.06.2008 întocmit de către Serviciul Criminalistic din cadrul J B, la capitolul 5 intitulat "Concluzii" se inserează faptul că "datorită inexistenței semnăturii pentru ca și garant ipotecar împrumutat în contractul de ipotecă nr.47/2030 din 27 mai 2005", experții nu s-au putut pronunța, iar în ceea ce privește contractul de ipotecă nr. 2555/ din 20.04.2004 și actul adițional nr. 47/2030/D din 22.05.2006 experții au arătat că semnătura depusă la rubrica garanți ipotecari - - nu aparține petentei.
Este de observat că raportul de constatare tehnico științific nu a fost dispus cu privire la toate actele semnate de către o altă persoană, așa cum susține petenta, ba chiar mai mult s-a dispus cu privire la un contract de ipotecă pe care nu se află nici o semnătură pentru petenta.
Atâta timp cât printr-un act științific s-a demonstrat că petenta nu a semnat actul adițional menționat anterior, procurorul trebuia să lămurească acest aspect prin administrarea probatoriului în cauză.
În consecință, după suplimentarea probațiunii și administrarea oricăror probe pertinente și utile cauzei, pentru dovedire existenței sau inexistenței infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art.246 Cod penal, favorizarea infractorului, prevăzută și pedepsită de art.264 Cod penal și neglijență în serviciu, prevăzută și pedepsită de art.249 Cod penal, procurorul urmează să pronunțe o soluție legală și temeinică
În conformitate cu dispozițiile art.192 alin.3 Cod de procedură penală cheltuieli judiciare în primă instanță rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit. "b" Cod de procedură penală,
ADMITEplângerea formulată de cătrepetenta, domiciliată în localitatea Aleșd, --1,.6, județul B, împotriva ordonanței procurorului dată în dosar nr.12/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, menținută prin rezoluția din 29 septembrie 2008, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pe care o desființează parțial, doar în ceea ce privește pct.4 referitor la neînceperea urmăririi penale față de notarii publici și.
Trimite cauza procuroruluide la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii și pentru învinuirea săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor personale, prevăzută în art.246 Cod penal, favorizarea infractorului, prevăzută în art. 264 Cod penal și neglijență în serviciu prevăzută în art.249 Cod penal în vederea administrării unui probatoriu elocvent și neechivoc care să aibă consecință pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
heltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu făptuitorii.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER,
- - - -
hot. PME/27.11.2008
Tehnored. AS/27.11.2008
2 ex.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela
