Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 974/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod Procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 974
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - Judecător
- - - Președinte Secție
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Pe rol, soluționarea recursului penal promovat de petenta împotriva sentinței penale nr. 82 din 29 iunie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Olt - Secția Penală, privind pe intimatul.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Recurenta - petentă, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond admiterea plângerii, judecarea cauzei pe fond și condamnarea intimatului pentru infracțiunea de lovire, precum și obligarea acestuia la plata contravalorii lucrării dentare. În motivarea recursului, a fost criticată modalitatea de evaluare a probelor administrate de petentă, aceasta invederând că martorii audiați confirmă săvârșirea infracțiunii de către inculpat, precum și că acest conflict a fost observat și de alți martori, care nu au fost audiați nici de procuror și nici de instanță.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că parchetul a administrat toate probele solicitate de părți, fără a se confirma agresiunea pretinsă de petentă; s-au invocat declarațiile martorilor care au asistat la conflict și au relatat că intimatul nu a exercitat acte de violență asupra petentei. În privința solicitării de administrare de probe testimoniale în faza de judecată, s-a arătat că această solicitare încalcă dispozițiile art.2781Cod pr.penală, legea permițând numai dovezi cu înscrisuri, concluzionându-se că procurorul a administrat toate probele din speță, soluția de scoatere de sub urmărire penală a intimatului fiind legală și temeinică.
Intimatul, având ultimul cuvânt, a solicitat respingerea recursului, arătând că incidentul descris de petentă nu s-a produs, după cum rezultă și din declarațiile martorilor audiați, iar certificatul medico-legal prezentat de petentă indică o altă dată decât aceea a presupusului incident.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 82 din 29 iunie 2009 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalul Olt - Secția Penală a dispus respingerea plângerii formulată de persoana vătămată - domiciliată în C,-, jud. O, împotriva rezoluției emisă la data de 09.12.2008 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt cu nr. nr. 469/P/2007, ca fiind nefondată.
A fost menținută rezoluția de scoatere de sub urmărire penală și a fost obligată persoana vătămată la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că, prin cererea formulată, persoana vătămată a formulat plângere în condițiile art. 2781C.P.P. împotriva rezoluției procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt cu nr. 469/P/2008, din data de 9 decembrie 2009, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, sub aspectul faptei prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal.
În motivarea plângerii, s-a susținut că soluția procurorului nu a avut în vedere toate probele administrate în cauză și nu s-au coroborat declarațiile persoanei vătămate cu concluziile din certificatul medico-legal și declarațiile martorilor.
În acest sens, s-a arătat că au fost ignorate declarațiile martorelor și, care au arătat că au auzit la data de 26.05.2008 discuția dintre persoana vătămată și învinuit, iar cu privire la cei doi agenți de poliție ascultați în dosar, că există neconcordanțe în declarațiile acestora față de ceea ce au făcut efectiv, în sensul că au menționat că persoana vătămată mirosea a băuturi alcoolice, că a adresat amenințări învinuitului și nu prezenta leziuni traumatice, deși, pentru aceste constatări trebuia să efectueze testul alcoolemiei, respectiv dacă ar fi adresat amenințări, trebuia să încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, iar pentru atestarea leziunilor trebuia să-și expună punctul de vedere un specialist. De asemenea, a făcut referire la relatările martorului și a asistentei, arătându-se că nu au fost reținute împrejurări esențiale pentru cauză declarate de cei doi.
Analizând plângerea petentei, tribunalul a analizat prioritar respectarea procedurii prev.de art.2781alin.1 Cod pr.penală (respectarea termenului de 20 de zile, îndeplinirea procedurii prev.de art.278 alin.3 Cod pr.penală), precum și competența materială de soluționare a plângerii, în raport de calitatea intimatului (lucrător de poliție în cadrul Poliției judiciare), considerându-se legal investit.
În privința temeiniciei plângerii, prima instanță a reținut următoarele:
Petenta a reclamat săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev.de art.180 alin.2 Cod penal, împotriva intimatului, la data de 26 mai 2008, plângere susținută - în opinia petentei - de certificatul medico-legal nr.599/C/28 mai 2008 eliberat de SML O, conform căruia aceasta a prezentat leziuni care au necesitat circa 10 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, alături de depozițiile martorelor și.
Tribunalul, analizând probele invocate de petentă, a reținut că leziunile despre care petenta a susținut că i-au produse în cursul incidentului nu se regăsesc în constatările medicului legist, respectiv că petenta a arătat că i-au fost aplicate lovituri ce au vizat gura și buzele, precum și o lucrare protetică care a fost deteriorată, în timp ce în certificatul medico-legal este descrisă o echimoză în zona pectoral stânga a corpului petentei.
De asemenea, s-a reținut că martorele și, au relatat numai despre o ceartă dintre părți, respectiv că au auzit când petenta adresa injurii intimatului, fără a percepe și săvârșirea unor acte de violență între cei doi.
Aceste împrejurări de fapt se coroborează cu datele rezultate din depozițiile martorilor, și, audiați la urmărirea penală la solicitarea intimatului, în sensul că și acești martori au relatat despre starea de iritare a persoanei vătămate și despre faptul că aceasta nu prezenta urme de violență vizibile.
Mai mult, tribunalul a reținut că în cauză au fost audiați și doi martori, angajați ai Serviciului de Ambulanță - și - care au relatat despre leziuni ale petentei cu altă localizare decât aceea reclamată de aceasta, respectiv leziuni costale, craniene și în zona gurii, care s-au produs în timpul unui conflict desfășurat într-o altă locație (curtea locuinței petentei, situată la altă adresă decât locul conflictului din prezenta cauză, -.7 în strada - - din orașul C) și la o altă dată.
Totodată, s-a reținut că între părți există o situație conflictuală, determinată de desfacerea căsătoriei prin divorț dintre intimat și fiica petentei, apreciindu-se că nu există certitudinea unei succesiuni în timp între conflictul reclamat de petentă și conflictul din care au rezultat leziunile consemnate în certificatul medico-legal.
Față de aceste constatări, s-a concluzionat că susținerile petentei, dezvoltate în plângerea întemeiată pe dispoz.art.2781Cod pr.penală, nu sunt fondate, astfel: depozițiile martorilor și au fost analizate corespunzător, stabilindu-se că acestea nu furnizează date concludente privitor la săvârșirea de acte de violență de către învinuit; depozițiile agenților de poliție au fost corect apreciate în ansamblul probator întrucât relatarea acestora despre absența urmelor de violență și emanația mirosului de alcool etilic a fost posibilă în limita percepțiilor personale, fără a avea semnificația unui act de constatare al specialistului; în privința conduitei agresiv verbale a petentei s-a arătat că este probată cu declarațiile majorității martorilor audiați.
În ceea ce privește temeiul soluției de scoatere de sub urmărire penală, respectiv art.10 lit.d Cod pr.penală, s-a arătat că situația de fapt reținută de procuror evidențiază că intimatul învinuit nu este autorul infracțiunii prev.de artr.180 alin.2 Cod penal, situație în care temeiul corect al soluției era art.10 lit.c Cod pr.penală, însă aceasta reprezintă o eroare materială care se poate rezolva exclusiv de organul judiciar emitent, conform art.195 Cod pr.penală.
Pentru aceste considerente, plângerea formulată de petentă a fost apreciată ca nefondată și, în temeiul art.2781alin.8 lit.a Cod pr.penală, a fost respinsă.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs petenta, invocând critici de netemeinicie, în sensul că probele administrate la urmărirea penală au fost greșit apreciate, fiind ignorate depozițiile martorilor audiați la cererea petentei, care confirmă săvârșirea infracțiunii de lovire de către intimatul învinuit; s-a solicitat admiterea plângerii și reținerea cauzei pentru judecare în scopul condamnării învinuitului și obligării la plata de despăgubiri, reprezentând contravaloarea lucrării dentare deteriorate.
Curtea, analizând recursul promovat în speță, reține:
Petenta a formulat plângere penală împotriva învinuitului, reclamând că la data de 26 mai 2007, fost agresată cu pumnii, fiind lovită în zona feței, în zona gurii, după care a fost strânsă de gât și de mâini, pe fondul unei altercații determinate de acuzația petentei că învinuitul ar fi sustras bunuri din apartamentul fost bun comun al învinuitului cu fiica petentei; totodată, petenta a declarat că incidentul a fost stopat prin intervenția martorului, incident care a fost perceput auditiv și de martorele și.
Ori, în desfășurarea urmăririi penale, procurorul a procedat la audierea martorilor indicați de petentă, fiecare dintre aceștia trei relatând că au auzit discuția contradictorie dintre părți, precum și injuriile reciproce dintre aceștia, dar fără să observe exercitarea vreunui act de violență de către învinuit asupra petentei; edificatoare în acest sens, este declarația martorului dată la 18 2008, în care acesta relatează că "în timpul cât am fost prezent la fața locului, nu am observat ca să lovească pe fosta sa soacră, ", precum și faptul că după coborârea în fața blocului, petenta s-a urcat pe o bicicletă și a plecat, afirmând că se va deplasa la poliție și fără ca martorul să observe prezența unor urme de violență.
Aceleași împrejurări de fapt rezultă și din declarațiile martorilor și, care au arătat că s-au deplasat la locuința învinuitului, care anunțase că fosta sa soacră a produs un scandal în această locație, martorii întâlnind părțile și observând că petenta nu prezenta urme de violență și a plecat de la locul incidentului folosind o bicicletă.
Totodată, din conținutul certificatului medico-legal nr.599/C /28 mai 2007, rezultă că petenta a prezentat echimoze situate pectoral stânga, pe fața anterioară a ambelor brațe și pe fața dorsală a brațului stâng, precum și o lucrare protetică pe dinții 11, 21 deteriorată, fără leziuni recente la nivelul buzelor, despre care s-a concluzionat că necesită 9-10 zile îngrijiri medicale, pot data din 26 mai 2007 și au fost produse prin lovire cu corpuri dure, respectiv compresiune cu degetele.
Analizând însă probele testimoniale administrate la urmărirea penală, se constată că acestea nu se coroborează cu datele din certificatul medico-legal privitor la autorul agresiunii, în sensul că niciunul din cei trei martori care au perceput incidentul dintre părți (, și ), nu a relatat că a observat acte de violență exercitate de învinuit asupra petentei și nici pe petentă să reclame, față de martori, că ar fi fost agresată de învinuit.
În ceea ce privește depozițiile martorilor și care au alcătuit echipajul ambulanței solicitată de petentă în ziua de 26 mai 2007, se constată că aceștia au transportat pe petentă la spital de la domiciliul acesteia, petenta motivând această intervenție prin faptul că ar fi fost agresată cu pumnii de către învinuit, acuzând dureri în zona capului și în zona abdominală, dar fără să prezinte urme de violență vizibile.
În acest context, se reține că actele de urmărire penală au fost complete, fiind administrate toate probele solicitate de petentă, probe care nu confirmă învinuirea formulată de aceasta, sens în care, soluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului este temeinică, plângerea formulată în baza art.2781Cod pr.penală, fiind astfel nefondată.
Pentru aceste considerente, recursul petentei atrage incidența art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, urmând să fie respins ca nefondat, întrucât sentința recurată este legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul penal promovat de petenta împotriva sentinței penale nr. 82 din 29 iunie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Olt - Secția Penală, privind pe intimatul.
Obligă recurenta la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- --- - - -
Grefier,
Red. Jud.: ---
Jud. fond:.
Dact. 2 ex./ - 10 2009
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Robert Emanoil Condurat
