Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 10/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 10
Ședința publică de la 30 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Judecător I -
Grefier
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal, avand ca obiect "prelungirea duratei arestarii preventive dispuse in cursul urmaririi penale (art.156 si urmatoarele Cod procedura penala)", formulat deinculpatul, fiul lui si -, nascut la 23.07.1977 - in prezent aflat in Arestul IPJ I, impotriva incheierii de sedinta nr.33 din data de 21.05.2008, pronuntata de Tribunalul I in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de av.ales si av. care substituie pe av.ales.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Av. sustine ca îl substituie pe domnul av. si depune in instanta delegatia de substituire care se ataseaza la dosarul cauzei.
Interpelat de catre instanta, inculpatul recurent sustine ca isi mentine recursul declarat impotriva incheierii de sedinta nr.33 din data de 21.05.2008 a Tribunalului I, refuza sa dea declaratie in instantei de recurs, intelege sa se prevaleze de dispozitiile art.70 Cod procedura penala.
Dupa verificarea actelor si lucrarilor dosarului si nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de inculpat.
Av. sustine ca, a inteles sa recureze incheierea pronuntata de Tribunalul I in data de 21 mai 2008, pentru considerate de nelegalitate si de certă netemeinicie a acesteia, solicitand admiterea recursului si a-i oferi posibilitatea inculpatului de a fi cercetat in continuare in stare normala, fireasca, de libertate.
Mentine, evident, aceleasi puncte de vedere exprimate in dosarul anterior, fiind vorba de aceeasi persoana, dar se impun o serie de aspecte noi vis--vis de motivele avute in vedere de instanta de fond Tribunalul
A aratat in mod constant ca, nici la momentul luarii masurii arestarii preventive nu s-a justificat luarea acestei masuri, sunt 4 luni de cand s-a luat aceasta masura, deci nu se mai poate analiza acele motive avute in vedere initial, ceea ce crede, si instanta de recurs poate sa faca in acest moment, este sa analizeze daca subzista acele temeiuri sau daca au survenit motive noi care sa justifice ca acest om, chiar daca este de etnie rroma, sa fie cercetat in continuare in stare nefireasca, de privare de libertate.
Aceleasi aspecte se impun a fi subliniate, faptul ca in cauza de nu s-au produs probe si nu exista nici indicii temeinice ca inculpatul s-ar face vinovat de infractiunile retinute in sarcina sa.
Este un dosar extrem de vechi, si nu se poate sa nu se intrebe, si cu certitudine si instanta isi va pune aceeasi intrebare, cum de acest om, aproape 2 ani de zile, nu a prezentat nici un pericol, timp in care, de fapt rezulta si din dosarul cauzei, a plecat din tara, a fost in tara, dar nu pentru a trafica persoane ci pentru a munci cinstit, ca muzicant, pentru ca asta este meseria pe care a prestat-o, nu aceea de infractor, cum de in acest interval, daca a inceput un proces penal si a fost inregistrat un dosar pe rolul DIICOT-ului, acest organism, reprezentant al statului, a stat in totala pasivitate si nu a luat nici o masura cu privire la acest om.
ca raspunsul este usor de aflat, si anume ca acest om nu prezinta nici un pericol concret pentru ordinea publica fiind lasat in libertate.
Trebuie de observat un aspect care l-a mentionat instanta fondului, respectiv ca baza factuala ce a determinat luarea masurii preventive, si nici nu s-a modificat de o asemenea maniera, o formula de acest gen ii sugereaza faptul ca instanta incepe sa se indoiasca ca s-ar retine intru-totul ca ar exista anumite aspecte care sa induca ideea ca nu se mai mentin temeiurile care ar fi determinat luarea masurii arestarii preventive initiale.
Se mai are in vedere ca un motiv al prelungirii arestarii preventive, pretinsul numar mare de victime implicate.
Sunt audiate doua persoane pretins victime, se solicita a fi prelungita masura pentru a mai fi identificate si altele, dar nu sunt, si nu rezulta din dosar, din nici un act cert, ca ar mai fi si alte persoane, sunt simple sustineri, care le apreciaza ca nu pot fi considerate ca un temei cert, obiectiv, de a se prelungi masura arestarii preventive.
Daca se va mai identifica sau nu, se va vedea, dar nu se poate pretinde ca se impune o prelungire pentru ca sunt multe victime implicate.
Totodata, se mai sustine ca urmarirea penala se desfasoara cu dificultate intrucat sunt dificultati de ordin fizic, respectiv aducerea in vederea audierii a persoanelor, dar nu se stie cine sunt, daca sunt, probabil posibil vor fi identificate, dar la fel de probabil este ca nu vor fi pentru ca nu sunt victime traficate de acest inculpat.
Se apreciaza ca ritmul instructiei a avut de suferit din cauza atitudinii inculpatului, rezultat din faptul ca aparatorii au depus cereri la urmarirea penala si din cauza amanarilor suferite de cauzele aflate in recurs.
Este adevarat ca s-a sustinut apoi, că ar fi cele perfect legale.
Rezulta clar din codul d e procedura penala ca aparatorul trebuie sa fie incunostiintat cu privire la data si ora efectuarii actului. Daca nu se prezinta, nu se intampla nimic, actul se efectueaza foarte bine si in lipsa acestuia.
Nu crede ca exista vreo dovada la dosarul cauzei, că a fost instiintata sa se prezinte la vreo data si sa nu se fi prezentat. A raspuns cu mare promptitudine.
Daca s-a intamplat la vreun moment sa nu se poata prezenta, a anuntat si s-a facut o dovada in dosarul cauzei.
Totodata, cererile de amanare a cauzelor aflate in recurs, apreciaza si instanta, sunt si au fost perfect legale. Se mai apreciaza ca cele 20 de zile s-au dovedit insuficiente si ca se impune o prelungire mai mare a urmaririi penale, de 30 de zile.
Trebuie sa mai evidentieze doar doua aspecte in argumentarea faptului ca lasarea in libertate a inculpatului nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Un alt aspect care l-a subliniat si colega sa, inscrisuri din care rezulta ca familia inculpatului a detinut in proprietate un apartament cu 4 camere, pe care l-a vandut. Vânzând acel apartament, au strans o suma consistenta de bani, toti membrii familiei care se ocupă cu muzica, sunt muzicanti, tatal, fratii, au lucrat in tara, in strainatate si au obtinut sume licite de bani.
Parintii, chiar daca sunt tigani, si-au ajutat copiii si au obtinut in acest mod bunuri intr-o maniera licita, deci nu se poate sustine ca prin sumele de bani obtinute prin traficarea unor pretinse victime, ar fi achizitionat bunuri de valoare.
Avand in vedere toate aceste aspecte, solicita admiterea recursului si a-i oferi acestui om sansa si posibilitatea de a fi cercetat in continuare in stare de libertate, neputandu-se sustine, asa cum se apreciaza la un moment dat, ca s-ar sustrage de la urmarirea penala, tocmai prin faptul ca a fost plecat din tara, s-a intors, are sechestrat apartamentul, sunt argumente foarte serioase si obiective pentru ca instanța sa-si formeze convingerea ca acest om nu va incerca in nici un mod sa se sustraga de la urmarirea penala.
Av. avand cuvantul, solicita admiterea recursului si casarea incheierii Tribunalului
Sustine ca reitereaza concluziile depuse anterior, cu precizarea ca, considera ca punerea in libertate a inculpatului nu prezinta un pericol pentru ordinea publica, rezultand acest lucru din intregul material probator depus la dosar.
Insista asupra unui aspect, considera ca inculpatul se va prezenta ori de cate ori va fi nevoie la organele abilitate, el nu a fugit, nu s-a sustras de la judecata și se va prezenta la fiecare termen.
Considera ca buna desfasurare a procesului penal se poate realiza si cu inculpatul in stare de libertate.
de aceste aspecte si de cele invocate la instanta de fond, solicita admiterea recursului, casarea incheierii recurate si judecarea inculpatului in stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului public avand cuvantul, apreciaza ca incheierea de sedinta din 21.05.2008 a Tribunalului I este legala si temeinica, a se observa ca instanta de fond, de această dată, a constatat ca nu au fost suficiente cele 20 de zile care s-au acordat, prelungind masura arestarii preventive a inculpatului, fiind o cauza complexa si necesitand prezenta acestuia in repetate randuri la DIICOT I, in conditiile in care nu s-a putut realiza aceasta investigatie, avand in vedere ca in perioada 2 mai - 20 mai inculpatul a fost chemat la instanta de recurs de 7 sau 8 ori incontinuu, situatie in care si dosarul original a fost blocat.
Referatul procurorului DIICOT este foarte bine motivat in vederea argumentarii necesitatii prelungirii arestarii preventive si a actelor noi pentru care se desfasoara investigatii cu caracter special atat pe teritoriul Romaniei cat si al Germaniei.
Apreciaza ca subzista in continuare temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive, sunt intrunite cumulativ dispozitiile art.143 si 148 lit.f Cod procedura penala si solicita respingerea recursului.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine ca nu este vinovat de acuzatiile care i se aduc si vrea sa fie judecat in stare de libertate. In momentul cand va fi gasit vinovat, este de acord ca fie condamnat.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință nr. 33 din 21 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași în baza dispozițiilor art. 159 raportat la art. 155 și art. 156, din Codul d e procedură penală a fost admisă propunerea Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Iași, formulată în dosarul nr. 235 D/P/2006 și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 23.07.1977 în localitatea Podu-, județul I, cu domiciliul în localitatea Podu-,-, județul I, -, în prezent deținut în Arestul I pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 24.05.2008 și până la data de 22.06.2008, inclusiv.
S-a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că baza factuală care a determinat luarea măsurii arestării preventive nu a dispărut și nici nu s-a modificat de o asemenea manieră încât să formeze convingerea că nu mai subzistă temeiurile ce au determinat arestarea inculpatului. Dimpotrivă, instanța constată că după luarea măsurii preventive, în cauză au apărut temeiuri noi, în înțelesul art. 148 alin. 1 lit. "b și c" Cod procedură penală care legitimează cu prisosință prelungirea duratei prevenției, în forma sa cea mai severă. Astfel, în cursul urmăririi penale s-au conturat indicii verosimile cu privire la încercările depuse de inculpat, după arestare, de a influența și obstrucționa cursul anchetei prin îndemnurile adresate persoanelor vătămate - și - de a nu se întoarce în țară și de a nu declara nimic împotriva sa ( 450 dosar ). Se constată astfel că, prin conduita adoptată de inculpat în sensul alterării probelor, se aduce o gravă atingere principiilor legalității și oficialității în baza cărora organele de urmărire penală sunt obligate să administreze cu obiectivitate toate mijloacele de probă necesare aflării adevărului și lămuririi cauzei sub toate aspectele.
Cu privire la durata prevenției, instanța a constatat că aceasta este rezonabilă în accepțiunea art. 5 poz. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale și jurisprudenței, cele trei luni de recluziune preventivă fiindjustificatede natura, obiectul și complexitatea cauzei; de amplitudinea în timp și spațiu a fenomenului de trafic transfrontalier de persoane; de numărul mare al persoanelor (autori și victime) implicate și -necesaredin perspectiva scopurilor urmărite prin art. 136 Cod procedură penală.
În termen legal, încheierea de ședință a fost recurată de inculpatul pentru motive de netemeinicie.
Se susține în motivarea recursului că învinuirile aduse inculpatului sunt reținute în mod arbitrar, fără a exista probe sau indicii în sensul dovedirii sau presupunerii că acesta ar fi săvârșit faptele reținute, iar lăsarea în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, astfel încât nu se impunea arestarea, respectiv, prelungirea acestei măsuri.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală se rețin următoarele:
Prin ordonanța procurorului din data de 05 martie 2008 dată în dosarul nr. 235/D/P/2006 al T - Biroul Teritorial Iașis -a dispus, punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. 1 și 2, art. 13 alin. 1,2,3 din Legea nr. 678/2001 și art. 279 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 33 lit. "a" și art. 37 lit. "b" Cod penal.
Actele de urmărire penală efectuate până în prezent relevă că în cursul anului 2006 inculpatul, împreună cu alții, a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale la exploatarea sexuală a mai multor tinere majore și minore, inițial,pe raza municipiului I, iar din anul 2007 și-a extins activitatea infracțională de exploatare sexuală a tinerelor și în afara țării, urmărind și obținând foloase materiale injuste, precum și faptul că în perioada noiembrie 2007 - martie 2008 deținut fără drept în locuința sa din orașul Podu- un cu gaze marca, seria - -, calibru 9 mm
Măsura arestării preventive - dispusă în baza art. 148 lit. "f" Cod procedură penală - a fost luată cu respectarea condițiilor prevăzute în acest text și a criteriilor menționate în art. 143 și art. 136 alin. 8 Cod procedură penală pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Din evaluarea tuturor condițiilor legale menționate de normele invocate, în estimarea îndeplinirii lor la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, cât și a subzistenței lor ulterioare, raportat la actele procesual-penale ce urmează a fi efectuate în mod just instanța de fond a apreciat că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. "f" Cod procedură penală respectiv, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea presupus săvârșită mai mare de 4 ani și pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului.
Acest ultim aspect rezultă din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, pericol ce este actual și real și rezultă din analiza coroborată a elementelor extrase din mijloacele de probă administrate, respectiv: natura și gravitatea infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, modalitatea concretă de acționare și derulare a activității infracționale, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Prin urmare, la stabilirea pericolului pentru ordinea publică nu se pot avea în vedere numai date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci și date referitore la fapte, care nu de puține ori sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Astfel, în mod corect instanța de fond a examinat plural criteriile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și care impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În temeiul considerentelor expuse, criticile formulate nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să se respingă recursul promovat de inculpat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul, deținut în Arestul I, împotriva încheierii de ședință nr. 33 din 21.05.2008 a Tribunalului Iași, încheiere pe care o menține.
Obligă inculpatul-recurent să plătească statului suma de 80 lei Ron cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.05.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia Elena
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
05.06.2008/2 ex.-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Maria Cenușă, Iulia Elena
