Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 103/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
757/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheierea nr.103
Ședința publică din data de 3 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați -, -, -, -, -, - și împotriva Încheierii de ședință nr.9/C din Camera de Consiliu din data de 31.III.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați -, personal, -, personal, -, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător ales, din cadrul Baroului T, cu delegația nr.130/3.IV.2009, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.708/3.IV.2009, -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului G, cu delegația nr.0014.649/3.IV.2009, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului T, cu delegația nr.40/2.IV.2009, -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.27.955/3.IV.2009, -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului T, cu delegația nr.20/30.III.2009, și, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.72/3.IV.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Recurenții-inculpați -, - și -, prin apărătorul ales, arată că, pe de o parte, lăsarea lor în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, inculpatul - este un elev model în clasa a XII-a, participant la olimpiade, în timp de inculpatul - este căsătorit și are un minor, ambii au recunoscut, în mare parte, comiterea infracțiunilor, iar, pe de altă parte, prelungirea arestului preventiv nu este necesară, deoarece cauza este complexă, prin urmărirea penală a 31 de inculpați, ce urmează să fie reaudiați, cu finalizarea expertizării tehnice în sistem informatic a celor 16 laptop-uri și a celor 700 CD-uri ridicate, efectuarea de adrese către țările din care provin persoanele vătămate, audierea unor martori, activități care necesită un volum consistent de muncă și o întindere în timp, astfel că nu pot fi ținuți în stare de arest preventiv pentru finalizarea actelor de procedură, solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea acestora în stare de libertate, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, arată că pericolul concret pentru ordinea publică nu este dovedit, cu atât mai mult cu cât prejudiciul material este relativ mic, este student, are o familie și nu este cunoscut cu antecedente penale, în timp ce celelalte persoane implicate sunt urmărite penal în stare de libertate, iar prelungirea arestului preventiv nu este necesară, întrucât a fost finalizată expertiza tehnică în sistem informatic a laptop-ului care-i aparținea, fără a fi fost găsite date relevante, nu există plângeri penale directe ale persoanelor vătămate, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, lăsarea sa în libertate.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul ales, arată că, deși infracțiunile sunt încă din anul 2006, organele de cercetare penală au manifestat pasivitate, astfel că au fost cauzate mari prejudicii materiale unor cetățeni americani, ori scopul procesului penal presupune constatarea faptelor penale și luarea măsurilor la timp, în vreme ce, în această cauză, arestarea preventivă a fost dispusă mult mai târziu, motivat de existența unei stări de insecuritate în rândul opiniei publice, fără a fi avute în vedere vârsta sa, faptul că nu a mai comis alte fapte penale, declarațiile constante de recunoaștere și dorința sa de a acoperi prejudiciul material în sume de 3.500 Euro și de 4.000 dolari, împrejurarea că, în grup, pare periculos, însă, individual, nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, arată că nu există probe cu privire la aderarea sa la un grup infracțional organizat, întrucât cunoștea doar pe doi dintre inculpați, cu care vorbea la telefon, iar, începând cu primăvara anului 2006, nu a mai comis vreo faptă penală, dimpotrivă urmează cursurile unei facultăți, are o prietenă care va naște în curând, nu are antecedente penale, a recunoscut faptul că a ridicat unele sume de bani la solicitarea unei cunoștințe, astfel că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recurentul-inculpat -, prin apărător ales, arată că a trecut o perioadă mare de timp, care a diminuat pericolul concret pentru ordinea publică, provine dintr-o familie organizată, este elev în clasa a XII-a, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut faptul că a ridicat sume de bani pentru "", însă nu are legătură cu ceilalți inculpați, așa încât solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul ales, arată că nu a negat săvârșirea infracțiunilor, deși la domiciliul său nu s-a găsit nimic, astfel că lăsarea sa în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât conducătorii grupului sunt liberi, iar prelungirea arestului preventiv nu este necesară, avându-se în vedere durata mare de timp previzibilă a procesului penal, atâta timp cât, cel puțin, vor fi efectuate expertize tehnice în sisteme informatice și vor fi solicitate plângeri penale de la persoanele vătămate, aflate în străinătate, așa încât solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura a obligării de a nu părăsi localitatea.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, arată că, aflând că pe data de 5.III.2009 au fost efectuate percheziții domiciliare, pe data de 16.III.2009 s-a întors din Spania, unde era plecat din luna septembrie a anului 2008, și s-a prezentat, de bună-voie, la organele de urmărire penală, unde a recunoscut că a ridicat, la îndemnul unei alte persoane, din mai multe locații de pe teritoriul țării, diverse sume de bani, în timp ce echipamentele informatice ridicate de la domiciliul său, expertizate tehnic, nu au fost găsite nici un fel de informații, astfel că, în raport nu cu gravitatea infracțiunii, ci cu datele sale personale, respectiv vârsta de 22 ani, provine dintr-o familie săracă, pe care o mai ajuta cu banii obținuți de la locul de muncă din Spania, lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, după cum prelungirea arestului preventiv nu este necesară, deoarece nu au fost reținute disp. art.148, alin.1, lit.b, Cod procedură penală, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public învederează faptul că, în mod corect, judecătorul de fond a stabilit, printre altele, că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar prelungirea arestului preventiv este necesară pentru buna administrare a probelor, astfel că expertizarea tehnică a sistemelor informatice și identificarea conturilor, de exemplu, constituie motive suficiente și temeinice. Astfel, arată că inculpații au desfășurat o activitate infracțională între anii 2006 - 2009, prin urmare pe o perioadă îndelungată de timp, care a necesitat efectuarea mai multor acte de urmărire penale, precum filaj, identificarea locațiilor folosite pentru organizarea licitațiilor frauduloase, situate pe raza mai multor județe, stabilirea persoanelor vătămate, marea majoritate cu domiciliul în Statele Unite ale Americii, toate având ca scop identificarea corectă a făptuitorilor, astfel că măsura arestării preventive a fost luată cu mult după începerea activității infracționale, însă în raport cu fiecare inculpat, și nu în raport cu ceilalți participanți, după cum a susținut recurentul-inculpat. În concret, inculpatul, a avut rolul de a organiza licitații fictive, împreună cu coinculpații -, -, - și, nu numai pe calculatorul personal, dar și în alte locații, iar, ulterior, a încasat sume de bani trimise de persoanele vătămate și a transferat către alte persoane datele necesare transferurilor bancare, iar faptul că organul de urmărire penală nu a intervenit încă din anul 2006 constituie un dezavantaj pentru inculpatul -, care și-a desfășurat, în continuare, liniștit, activitatea infracțională. Cât privește susținerea inculpaților și -, potrivit căreia nu-i cunosc pe coinculpați, arată că într-un grup infracțional organizat membrii nu se cunosc între ei, ca o caracteristică a modalității de acționare. Nici împrejurarea că expertiza tehnică în sistem informatic nu-l privește pe inculpatul - nu conduce la punerea sa în libertate, atâta timp cât acesta a ridicat sumele de bani, în legătură cu celelalte fapte penale, pentru care se efectuează expertizarea tehnică în sistem informatic, iar lipsa plângerii penale nu are nici un fel de relevanță, întrucât acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu. Cu privire la inculpatul se reține că a ridicat suma de 77.000 Euro și că a racolat persoane, care să ridice alte sume de bani provenind din organizarea de licitații fictive, cu un prejudiciu material total în sumă de 900.000 Euro și de 40.000 dolari Pentru aceste considerente, pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor.
În replică, recurentul-inculpat, prin apărător ales, arată că este singurul care nu este din orașul A și nu există nici o dovadă cu privire la cuantumul total al prejudiciului material.
Recurenții-inculpați -, personal, și, personal, arată că regretă comiterea faptelor penale.
Recurentul-inculpat -, personal, solicită să se țină seama de faptul că percheziția în sisteme informatice a fost efectuată, precum și de împrejurarea că este student.
Recurenții-inculpați -, personal, -, personal, personal, -, personal, arată că regretă săvârșirea infracțiunilor.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales.
Recurentul-inculpat, personal, arată că regretă.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință nr.9/C din Camera de Consiliu din data de 31.III.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția penală a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Teleorman și, în consecință, în temeiul art.159, Cod procedură penală, coroborat cu art.155, Cod procedură penală, a prelungit durata stării de arest preventiv a inculpaților -, -, -, -, -, -, - pe o durată de 30 zile, respectiv 4.IV.2009-3.2009, inclusiv, și pe o durată de 30 zile, respectiv 14.IV.2009-13.2009, inclusiv, constatând că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta, iar suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
În motivare, instanța de fond a arătat că sunt îndeplinite atât disp. art.143, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele penale reținute în sarcina acestora, și anume plângerile părților vătămate, procesele-verbale de stabilire a locațiilor utilizate de inculpați pentru organizarea licitațiilor frauduloase, procesele-verbale de filaj, înscrisuri bancare privind sumele de bani ridicate, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, cât și disp. art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și gravitatea faptelor penale reținute în sarcina acestora, determinate de modalitatea concretă de comitere, și anume în grup infracțional organizat, pe o perioadă mare de timp, cu un prejudiciu material ridicat, în sume de 800.000 Euro și de 40.333 dolari, în dauna unor cetățeni străini, pe fondul unei amplori deosebite a fenomenului infracțional de înșelăciune prin rețele informatice, care depășește granițele naționale. De asemenea, a apreciat că prelungirea stării de arest preventiv este necesară pentru efectuarea unor acte de urmărire penală, mai precis pentru efectuarea de percheziții informatice, obținerea de documente bancare, audierea unor martori și identificarea tuturor participanților penal. A arătat că este inadmisibilă cererea de schimbare a încadrării juridice, prin înlăturarea art.215, Cod penal, formulată de inculpatul -, întrucât, în această etapă a procesului penal, numai procurorul poate dispune, în baza probatoriului.
În termen legal, inculpații -, -, -, -, -, - și au declarat recursuri, nemotivate în scris.
În motivarea orală a recursului, recurenții-inculpați -, - și - au arătat că, pe de o parte, lăsarea lor în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, inculpatul - este un elev model în clasa a XII-a, participant la olimpiade, în timp de inculpatul - este căsătorit și are un minor, ambii au recunoscut, în mare parte, comiterea infracțiunilor, iar, pe de altă parte, prelungirea arestului preventiv nu este necesară, deoarece cauza este complexă, prin urmărirea penală a 31 de inculpați, ce urmează să fie reaudiați, cu finalizarea expertizării tehnice în sistem informatic a celor 16 laptop-uri și a celor 700 CD-uri ridicate, efectuarea de adrese către țările din care provin persoanele vătămate, audierea unor martori, activități care necesită un volum consistent de muncă și o întindere în timp, astfel că nu pot fi ținuți în stare de arest preventiv pentru finalizarea actelor de procedură.
Au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea acestora în stare de libertate, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a susținut că pericolul concret pentru ordinea publică nu este dovedit, cu atât mai mult cu cât prejudiciul material este relativ mic, este student, are o familie și nu este cunoscut cu antecedente penale, în timp ce celelalte persoane implicate sunt urmărite penal în stare de libertate, iar prelungirea arestului preventiv nu este necesară, întrucât a fost finalizată expertiza tehnică în sistem informatic a laptop-ului care-i aparținea, fără a fi fost găsite date relevante, și nu există plângeri penale directe ale persoanelor vătămate.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, lăsarea sa în libertate.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a arătat că, deși infracțiunile sunt încă din anul 2006, organele de cercetare penală au manifestat pasivitate, astfel că au fost cauzate mari prejudicii materiale unor cetățeni americani, ori scopul procesului penal presupune constatarea faptelor penale și luarea măsurilor la timp, în vreme ce, în această cauză, arestarea preventivă a fost dispusă mult mai târziu, motivat de existența unei stări de insecuritate în rândul opiniei publice, fără a fi avute în vedere vârsta sa, faptul că nu a mai comis alte fapte penale, declarațiile constante de recunoaștere și dorința sa de a acoperi prejudiciul material în sume de 3.500 Euro și de 4.000 dolari, împrejurarea că, în grup, pare periculos, însă, individual, nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că nu există probe cu privire la aderarea sa la un grup infracțional organizat, întrucât cunoștea doar pe doi dintre inculpați, cu care vorbea la telefon, iar, începând cu primăvara anului 2006, nu a mai comis vreo faptă penală, dimpotrivă urmează cursurile unei facultăți, are o prietenă care va naște în curând, nu are antecedente penale, a recunoscut faptul că a ridicat unele sume de bani la solicitarea unei cunoștințe, astfel că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a susținut că a trecut o perioadă mare de timp, care a diminuat pericolul concret pentru ordinea publică, provine dintr-o familie organizată, este elev în clasa a XII-a, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut faptul că a ridicat sume de bani pentru "", însă nu are legătură cu ceilalți inculpați.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a arătat că nu a negat săvârșirea infracțiunilor, deși la domiciliul său nu s-a găsit nimic, astfel că lăsarea sa în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât conducătorii grupului sunt liberi, iar prelungirea arestului preventiv nu este necesară, avându-se în vedere durata mare de timp previzibilă a procesului penal, atâta timp cât, cel puțin, vor fi efectuate expertize tehnice în sisteme informatice și vor fi solicitate plângeri penale de la persoanele vătămate, aflate în străinătate.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura a obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea în scris și orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că, aflând că pe data de 5.III.2009 au fost efectuate percheziții domiciliare, pe data de 16.III.2009 s-a întors din Spania, unde era plecat din luna septembrie a anului 2008, și s-a prezentat, de bună-voie, la organele de urmărire penală, unde a recunoscut că a ridicat, la îndemnul unei alte persoane, din mai multe locații de pe teritoriul țării, diverse sume de bani, în timp ce echipamentele informatice ridicate de la domiciliul său, expertizate tehnic, nu au fost găsite nici un fel de informații, astfel că, în raport nu cu gravitatea infracțiunii, ci cu datele sale personale, respectiv vârsta de 22 ani, provine dintr-o familie săracă, pe care o mai ajuta cu banii obținuți de la locul de muncă din Spania, lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, după cum prelungirea arestului preventiv nu este necesară, deoarece nu au fost reținute disp. art.148, alin.1, lit.b, Cod procedură penală.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință nr.5/C din Camera de Consiliu din data de 6.III.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția penală a dispus, în temeiul art. 143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților -, zis "", față de care a fost emis nr.2//6.III.2009, pentru comiterea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, zis "" sau "", față de care a fost emis nr.3//6.III.2009, pentru comiterea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, față de care a fost emis nr.4//6.III.2009, pentru comiterea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, zis "", față de care a fost emis nr.5//6.III.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, zis "", față de care a fost emis nr.6//6.III.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, față de care a fost emis nr.7//6.III.2009, pentru comiterea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, zis "", față de care a fost emis nr.9//6.III.2009, pentru comiterea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, precum și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, față de care a fost emis nr.11//6.III.2009, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, precum și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, iar, prin Încheierea de ședință nr.8/C din Camera de Consiliu din data de 17.III.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția penală a dispus, în temeiul art. 143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului, față de care a fost emis nr.15//17.III.2009, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, precum și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, reținându-se în sarcina acestora că, în perioada cuprinsă între anii 2006-2009, inculpatul l -, împreună cu învinuiții - și - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, pentru comiterea de infracțiuni în sisteme și rețele informatice, la care, ulterior, au aderat ceilalți coinculpați, astfel că, împreună cu inculpații, -, -, - și, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au organizat, în mod repetat, din locații diferite, licitații pe site-uri prin care ofereau bunuri inexistente în realitate, cumpărate de persoane vătămate cetățeni străini, în special din Statele Unite ale Americii, care transferau banii în bănci, fiind ridicate de către inculpații - sumele de 55.948,02 Euro și de 900 dolari, - suma de 32.587,31 Euro, - sumele de 3.518,76 Euro și de 400 dolari, suma de 32.936,84 Euro, -, care avea rol de "săgeată", suma de 8.927,81 Euro, -, cu rol de "săgeată", suma de 13.129,95 Euro, și, cu același rol de "săgeată", sumele de 77.020 Euro și de 1.730 dolari
Curtea apreciază că instanța de fond, în mod legal și temeinic, a stabilit că există în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar prelungirea stării de arest preventiv este necesară.
Astfel, Curtea apreciază că, într-adevăr, este îndeplinită cerința prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice privind comiterea faptelor penale reținute în sarcina fiecărui inculpat, fără a proceda la o analiză amănunțită, atâta timp cât nu a fost contestată. Totuși, având în vedere apărarea inculpaților și -, potrivit căreia nu-i cunosc pe coinculpați și, prin urmare, nu au aderat și sprijinit grupul infracțional organizat, se impune precizarea că inculpații, executând, în mod repetat, doar anumite acțiuni similare, au avut reprezentarea existenței unui ansamblu infracțional, în care rolul acestora este limitat și bine determinat, cu atât mai mult cu cât una dintre trăsăturile esențiale ale unui grup de criminalitate organizată este fragmentarea activității infracționale, astfel ca membrii să nu se cunoască. Invocarea lipsei plângerilor penale ale persoanelor vătămate de către recurentul-inculpat - nu are nici un fel de relevanță juridică asupra arestului preventiv, atâta timp cât există indicii temeinice suficiente că inculpatul a comis faptele penale reținute în sarcina sa, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile concurente reținute în sarcina fiecărui inculpat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din chiar datele de natură a caracteriza pe inculpați, precum instruirea școlară și lipsa antecedentelor penale, cu excepția inculpatului, care, în condițiile respectării ordinii de drept, constituie avantaje, însă, având în vedere acțiunile fiecăruia în parte, desfășurate pe o perioadă de aproximativ 3 ani, timp în care au fost acumulate sume de bani deosebit de importante, toate aceste referințe dovedesc, de fapt, periculozitatea acestora, prin folosirea informațiilor dobândite în procesul educațional într-un scop îndreptat împotriva valorilor oricărei societăți, de fapt pentru obținerea, în mod prematur și facil, a unor venituri, care, de obicei, se acumulează în decursul existenței. Ori, cu toată tinerețea și imaginea bună creată colectivităților din care fac parte, inculpații au dat dovadă, în realitate, de suficientă maturitate, însă cu un efect dăunător, și nu în folosul societății. Împrejurarea că alți participanți penal mai periculoși se află în stare de libertate, invocată de recurenții-inculpați și -, este lipsită de relevanță juridică, atâta timp cât evaluarea periculozității fiecărui inculpat se face nu în funcție de colectivitatea infracțională, ci în raport cu datele personale ale acestuia. Nici pasivitatea organelor judiciare, care au privit, cu îngăduință, pentru mult timp activitatea infracțională a grupului, învederată de recurentul-inculpat -, după cum nici trecerea timpului, invocată de recurentul-inculpat -, nu diminuează periculozitatea inculpatului față de societate.
Cât privește condiția necesității, prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, Curtea apreciază că este îndeplinită cu privire la toți inculpații, aflați în indivizibilitate, astfel că actele de urmărire penală care, în aparență, s-ar referi doar la unul dintre aceștia, privesc, de fapt, pe toți participanții penal. unei urmăriri penale de lungă durată, invocată de recurenții-inculpați -, -, - și -, nu constituie un argument serios pentru punerea în libertate a acestora, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.159, alin. ultim, teza a II-a, Cod procedură penală, durata arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăși 180 de zile. Se impune inclusiv precizarea că necesitatea prelungirii arestului preventiv nu este condiționată de reținerea, ca temei de drept, a disp. art.148, alin.1, lit.b, Cod procedură penală, referitoare la existența unor date privind zădărnicirea aflării adevărului de către inculpat, după cum, în mod greșit, a susținut recurentul-inculpat, atâta timp cât art.136, alin.1, Cod procedură penală, prevede, de sine-stătător, că măsurile de prevenție pot fi luate pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, care include, în mod evident, activitatea de culegere a probelor în bune condiții.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați -, -, -, -, -, - și împotriva Încheierii de ședință nr.9/C din Camera de Consiliu din data de 31.III.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, va obliga pe fiecare recurent-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați -, -, -, -, -, - și împotriva Încheierii de ședință nr.9/C din Camera de Consiliu din data de 31.III.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent-inculpat la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3.IV.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a a
GREFIER,
ta-
Red. și dact.: jud.
Trib. T - Secția penală:.
2 ex.
Președinte:Mariana ConstantinescuJudecători:Mariana Constantinescu, Daniela Panioglu, Raluca Moroșanu
