Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 104/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. operator de date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 104/
Ședința publică din 10 decembrie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. - -, președinte secție, judecător
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier: -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpat, fiul lui și, născut la data de 14 iunie 1968, în prezent aflat în arestul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A, împotriva încheierii nr. 107/CC din data de 08 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, desemnată din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 4828/2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat ia legătura cu acesta deoarece se află în stare de arest.
Întrebat fiind de instanță, recurentul inculpat precizează că dă declarație.
Curtea, procedează la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată
că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta, cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, hotărârea tribunalului este legală și temeinică. S-au atașat la dosarul fondului concluziile medico-legale și în plus arată că subzistă temeiurile temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat. De asemenea, arată că subzistă și pericolul public pe care inculpatul îl prezintă.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită
judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal formulat, deliberând, constată:
Prin încheierea nr.107/CC din 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a admis propunerea Ministerului public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, și, în temeiul dispozițiilor art.155 și urm.Cod pr.penală, s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 14.06.1968 în comuna, județul A, -, domiciliat în comuna, sat, bloc nefamiliști,.A,. 302, județul A, aflat în Arestul A, cu încă 30 de zile, începând cu data de 13.12.2009, până la data de 11.01.2010, inclusiv.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar onorariul avocat din oficiu în sumă de 100 lei, s-a dispus a se suporta din fondurile.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că, prin încheierea nr.73/CC/16.09.2009, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Argeș, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru 29 zile, începând cu 16.09.2009 până la 14.10.2009, în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală.
S-a reținut, în fapt, că în noaptea de 14.09.2009, în urma unui conflict spontan generat de consumul de alcool, inculpatul a aplicat victimei, de 37 ani, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, producându-i leziuni ce au condus la deces.
Instanța de fond a apreciat că, prelungirea măsurii preventive este justificată, pe de o parte, de faptul că urmărirea penală nu este completă, probele ce urmează a fi administrate prin natura lor științifică având o deosebită relevanță, iar pe de altă parte, există pericolul pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică, dacă inculpatul ar fi lăsat în stare de libertate și cercetarea penală s-ar efectua fără ca acesta să fie privat de libertate.
Acest pericol, apreciază tribunalul, rezultă din gradul de pericol social concret ridicat al faptei pentru care este cercetat inculpatul, de modalitatea și împrejurările în care s-a comis fapta, de persoana inculpatului, care orice implicare în agresiunea asupra victimei, indicând ca autor al acesteia o altă persoană, antecedentele penale ale acestuia pentru fapte de violență - vătămare corporală gravă și tâlhărie, aspecte ce reliefează comportamentul antisocial al inculpatului, cu implicații negative asupra ordinii de drept și morale din colectivizare.
S-a apreciat, astfel, că propunerea este întemeiată și, în baza art.155 și urm.Cod pr.penală, s-a admis, prelungindu-se durata arestării preventive a inculpatului cu încă 30 de zile, în intervalul 13.12.2009 - 11.01.2010, inclusiv.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând admiterea recursului, cu consecința punerii sale în libertate.
Examinând încheierea atacată, prin prisma recursului declarat, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acesta se impune a fi respins, pentru considerentele ce vor urma:
In cauză, s-a solicitat prelungirea arestării preventive, potrivit prevederilor art.155 și urm. Cod pr.penală, prelungire care, în mod corect, a fost admisă, în opinia curții, de către tribunal.
Astfel, potrivit art.155 Cod pr.penală, arestarea inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Așadar, sunt două condiții prevăzute de lege pentru a se dispune prelungirea arestării preventive, pe de o parte motivarea propunerii iar, pe de altă parte, existența în continuare a temeiurilor inițiale ale arestării, și anume cel prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală.
In legătură cu prima condiție a motivării, în cauză există această motivare în referatul parchetului, unde se arată că urmărirea penală se impune a fi completată, nefiind finalizate concluziile raportului medico-legal de autopsie și ale expertizei ADN, dispusă în cauză, probe pe care tribunalul le-a apreciat ca deosebit de concludente în vederea justei soluționări a cauzei.
De asemenea, este îndeplinită și cealaltă condiție menționată, și anume a subzistenței în continuare a temeiului inițial al arestării, prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, întrucât pericolul concret pentru ordinea publică, la care face referire acest temei, există și în prezent, pericol pe care, în mod corect tribunalul l-a raportat la natura faptelor de o deosebită violență presupus a fi săvârșite de inculpat ce au condus la decesul victimei, la care adaugă și antecedentele penale ale acestuia, tot pentru fapte de violență, cum ar fi cele de vătămare corporală gravă și tâlhărie, toate acestea îndreptățind atât instanța de fond cât și instanța de control judiciar, să aprecieze că acest pericol subzistă, ceea ce impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Desigur, această ultimă condiție vizând existența în continuare a temeiului inițial al arestării se impune a fi raportată și la existența unor probe sau indicii temeinice, ce dovedesc presupusa activitate infracțională a inculpatului, în funcție de care s-a și dispus luarea măsurii arestării preventive - textul art.148 alin.1 Cod pr.penală, făcând referire și la prevederile art.143 Cod pr.penală - în cauză existând astfel de probe sau indicii, cum ar fi declarația martorului, cercetat și el în această cauză, care se coroborează și declarațiile altor martori, înlăturându-se astfel susținerea recurentului-inculpat în declarația dată că nu el este vinovat de decesul victimei.
Ca atare, rezultând această presupusă activitate infracțională a inculpatului, curtea constată că nu se impune, potrivit art.136 alin.8 Cod pr.penală, alegerea unei alte măsuri preventive decât cea a arestării, astfel că, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, iar în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care urmează a fi inclus și onorariu avocat oficiu, ce va fi avansat din fondurile
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14.06.1968 în comuna, județul A, -, domiciliat în comuna, sat, bloc nefamiliști,.A,. 302, județul A, aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.107/CC din 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul avocat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
dr.- -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
22 decembrie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
