Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 14/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 14/2009
Ședința publică din 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda
Grefier
- Serviciul Teritorial Alba reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații:, a, T și împotriva încheierii penale nr. 39 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, avocat și avocat; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat în substituirea avocatului; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, avocat și avocat; inculpata recurentă, în stare de arest preventiv, asistată de apărători aleși, avocat și avocat; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat în substituirea avocatului Hârceagă; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat; inculpata recurentă a, în stare de arest preventiv, asistată de apărători aleși, avocat și avocat; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat; inculpatul recurent T, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat în substituirea avocatului; și inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat;
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind de instanță, inculpatul, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat.
Instanța, având în vedere prevederile art. 70 și art. 38514Cod procedură penală, pune în vedere inculpaților dreptul de a fi ascultați de instanța de recurs sau de a nu face nicio declarație, atrăgându-li-se atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.
Față de împrejurarea că toți inculpații recurenți au consimțit să dea declarație în fața instanței de recurs, Curtea procedează la audierea acestora, declarațiile lor fiind consemnate în procese verbale separat atașate la dosar.
Apărătorul ales al inculpatei recurente, avocat, depune la dosar un set de acte medicale.
Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți, și, avocat, solicită admiterea recursurilor, desființarea încheierii atacate și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpaților.
Apreciază că la acest moment, având în vedere împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Consideră că fapta inculpaților nu este de natură penală, ci este vorba de o convenție civilă, apreciind astfel că în mod greșit s-a luat măsura arestării preventive a inculpaților. Subliniază conduita negativă a părților civile care au dorit să se îmbogățească peste noapte, apreciind că nu se poate ignora această conduită.
Arată că s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpaților pe motivul subzistenței pericolului pentru ordinea publică, care nu poate fi confundat cu pericolul social. Arată că inculpații sunt din AIi ar părțile civile din alte localități din țară, astfel că apreciază că nu se poate manifesta acest pericol pentru ordinea publică. Apreciază că prostia trebuie sancționată, astfel că părțile civile trebuie să plătească.
Arată că de la ultima prelungire a măsurii preventive până în prezent inculpații nu au fost audiați niciodată, apreciind astfel că cercetarea penală este finalizată și că aceasta se poate derula și fără prezența inculpaților în stare de arest.
Precizează că inculpatul are 4 copii minori, că inculpatul are 4 copii minori, că inculpatul este nevinovat, așa cum rezultă din probele de la dosar, că inculpatul este minor, iar inculpatul are o situație materială mai dificilă, motive pentru care apreciază că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și solicită admiterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți, a și T, avocat, solicită admiterea recursurilor, desființarea încheierii atacate și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților și cercetarea acestora în stare de libertate.
Apreciază că pentru ca o hotărâre să fie corectă aceasta trebuie să fie legală și temeinică și învederează că încheierea atacată este netemeinică.
Învederează instanței faptul că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților nu a fost temeinic argumentată, aceasta cuprinzând doar datele personale ale inculpaților, apreciind că măsura arestării preventive se poate dispune doar pentru fiecare persoană în parte. Având în vedere cele arătate mai sus, apreciază că și încheierea atacată este netemeinică.
Arată că pentru a se face o propunere de prelungire a măsurii arestării preventive trebuie să existe probe că punerea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol social, dar învederează că în ultima perioadă s-au administrat probe care nu ar fi putut fi influențate de inculpați dacă aceștia s-ar fi aflat în stare de libertate, precum și faptul că din probele aduse nu rezultă că mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, pericolul social diminuându-se cu trecerea timpului, apreciind că nu se justifică prelungirea măsurii preventive.
Arată că unii dintre inculpații sunt cercetați în stare de libertate și nu a fost influențat niciun martor sau parte vătămată, astfel că se pune problema inegalității de tratament.
În ce-l privește pe inculpatul, arată că acesta a recunoscut că a încercat să facă acte de înșelăciune, dar acestea nu au dus la rezultatul scontat.
Referitor la inculpatele și, arată că acestea nu mai prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, nu au antecedente penale, sunt mame a unor copii, iar soții lor, cei care întrețineau familia, sunt și ei arestați. Cu privire la inculpata, arată că s-au depus la dosar acte medicale privind internarea copilului său. Arată că în aceeași situație este și, care suferă de anumite boli. Precizează că din actele dosarului rezultă că acestea sunt complici la săvârșirea infracțiunilor, aspecte față de care apreciază că trebuie analizat pericolul social concret.
În ce-l privește pe inculpatul, arată că acesta suferă de boli cronice, a slăbit 12 kg de când este arestat și este întreținător de familie.
Cu privire la inculpații T, și, arată că nu s-au mai adus probe împotriva lor.
Raportat la lipsa antecedentelor penale și particularitățile fiecărei persoane, consideră că se impune a se dispune separat pentru fiecare dintre inculpați.
Pentru motivele arătate mai sus, solicită admiterea recursurilor și cercetarea inculpaților în stare de libertate.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, avocat, solicită, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d raportat la art. 3856Cod procedură penală, admiterea recursului și desființarea încheierii atacate, pe care o apreciază netemeinică și nelegală.
Apreciază că în ce-l privește pe inculpatul nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, acesta neavând antecedente penale, având un grad de participație redus, recunoscând săvârșirea faptei. Apreciază că măsura arestării preventive și-a atins scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală. În subsidiar, solicită aplicarea prevederilor art. 145 Cod procedură penală, și anume obligarea de a nu părăsi localitatea.
Arată că achiesează la concluziile apărătorilor aleși ai celorlalți inculpați.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți, și a, avocat, solicită admiterea recursurilor formulate.
Învederează instanței un caz similar, aflat pe rolul Tribunalului Alba, în care inculpații, după circa 2-4 luni au fost puși în libertate pentru faptul că nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Raportat la motivele propunerii de prelungire a măsurii preventive - pericolul pentru ordinea publică - consideră că nu este întrunită această condiție, având în vedere că părțile civile și vătămate nu locuiesc în aceeași localitate cu inculpații, astfel că inculpații nu ar putea intra în legătură cu acestea. Apreciază că în acest moment nu mai poate fi invocat pericolul concret în ce-l privește pe inculpatul.
Cu privire la inculpatele și a, arată că și soții acestora sunt arestați preventiv în cauză și fiecare a lăsat câte doi copii acasă. Având în vedere actele medicale depuse la dosar, apreciază că inculpata nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Arată că, copiii inculpatei au stat până acum cu sora lui, dar aceasta nu mai poate avea grijă de copii.
Pentru aceste motive apreciază că nu se mai impune prelungirea arestării preventive a inculpaților, și
Reprezentanta solicită respingerea recursurilor ca neîntemeiate.
Arată că a fost criticată încheierea Tribunalului Alba pentru următoarele motive:
1. Pentru inculpații, și, s-a spus că fapta nu ar constitui infracțiunea de înșelăciune, ci doar o convenție civilă;
Arată că art. 215 al. 3 Cod penal privește inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
Precizează că din modalitatea în care inculpații prezenți în fața instanței au conceput activitatea infracțională (inducerea în eroare a părților vătămate), începând prin aceea cu au postat anunțuri publicitare în ziare prin care anunțau că achiziționează mașini de cusut, că sunt reprezentanții firmelor, indicând un număr de telefon la care au și răspuns, oamenii nu au avut niciun dubiu că inculpații se ocupă cu această activitate, doar din momentul în care inculpații îi apelau pe părțile vătămate pentru a le mai cere bani, s-a trezit suspiciunea părților vătămate, motiv pentru care apreciază că părțile vătămate nu pot fi considerate vinovate pentru provocarea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, așa cum a susținut apărătorul inculpaților.
2. Cu privire la susținerea că cercetarea penală ar fi finalizată, arată că această afirmație este neîntemeiată, învederând instanței faptul că organul de urmărire penală a strâns probele necesare până în prezent în mod continuu și o face în continuare, așa cum rezultă și din motivarea propunerii de prelungire a măsurii preventive. Arată că cercetarea penală nu este finalizată, obținându-se autorizații pentru interceptarea convorbirilor telefonice, pentru listing-uri, pentru a se face toate legăturile între inculpați, între inculpați și părțile vătămate, pentru demonstrarea vinovăției inculpaților. Pentru acestea apreciază că nu se poate susține că în această perioadă cercetarea penală ar fi finalizată.
3. Referitor la susținerea privind perioada arestării preventive a inculpaților arată că este respectată dispoziția procedurală potrivit căreia prelungirea arestării preventive nu poate depăși 180 de zile, apreciind că în speță este vorba de un termen rezonabil, în acord și cu dispozițiile CEDO.
4. Referitor la susținerile privind unele probleme familiale și de sănătate ale inculpaților, arată că nu contestă problemele familiale ale inculpaților, dar precizează că aceștia nu erau angajați înainte de a fi arestați. Pentru familiile cu copii minori, arată că potrivit dispozițiilor Legii nr. 272/2004 privind protecția drepturilor copilului, există posibilitatea aplicării unor măsuri de ocrotire, astfel că apreciază că nici acest motiv invocat nu este suficient pentru a fi respinsă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive.
5. Cu privire la susținerea că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive nu ar fi temeinic argumentată, arată că apărătorii aleși ai inculpaților nu au criticat hotărârea instanței, ci doar propunerea de prelungire a măsurii preventive. Precizează că propunerea este temeinic argumentată. Solicită să se observe că condițiile prevăzute de art. 155 al. 1 Cod procedură penală referitoare la prelungirea arestării preventive nu s-au schimbat, iar prin activitatea de urmărire penală s-au administrat probe aproape concludente privind vinovăția inculpaților. Apreciază că la acest moment trebuie examinat dacă cerințele art. 148 lit. f și art. 155 Cod procedură penală sunt incidente în cauză. Arată că inculpații susțin că nu ar mai prezenta pericol pentru ordinea publică și că prin trecerea timpului s-ar fi diminuat rezonanța în rândul societății că persoane asupra cărora planează bănuiala săvârșirii unor infracțiuni ar fi cercetate în stare de libertate, dar solicită instanței să aibă în vedere numărul persoanelor vătămate - circa 1000 de oameni - și ce ar însemna pentru acestea punerea în libertate a inculpaților.
6. Cu privire la susținerea că ar exista în prezent pe rolul Tribunalului Alba un dosar legat de fapte similare în care inculpații au fost puși în libertate, arată că în acel dosar nu este vorba de un grup infracțional organizat, ceea ce prezintă un pericol social deosebit, precum și faptul că instanțele trebuie să examineze în concret fiecare caz.
7. Referitor la susținerea că în cauză sunt cercetate peste 40 de persoane, din care unele în stare de libertate, arată că într-adevăr în cauză sunt cercetate peste 40 de persoane, dar arată că numai față de inculpați s-a pus în mișcare urmărirea penală, ceilalți fiind persoane față de care doar s-a început urmărirea penală și care au deschis conturi pe numele inculpaților și au dat card-urile inculpaților.
Arată că un inculpat a declarat că a auzit-o pe inculpata vorbind la telefon, spunând unde se poate vira banii, precum și faptul că s-au realizat filmări când se extrăgeau banii de pe bancomate.
Recunoaște faptul că și victimele au avut contribuția lor la săvârșirea infracțiunilor dar arată că inculpații au profitat de slăbiciunea părților vătămate.
8. Referitor la susținerea că inculpatele și ar avea probele de sănătate, învederează că pe rolul Tribunalului Albas -a judecat cererea inculpatei de revocare a măsurii arestării preventive pentru motive medicale, dosar în care s-a dispus efectuarea unei expertize medicale care să stabilească afecțiunea de care suferă aceasta, din concluziile căruia rezultă că inculpata ar suferi de stres de situație, afecțiune care nu face imposibilă continuarea stării de arest, motiv pentru care cererea inculpatei a fost respinsă.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursurilor și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat și că a fost constrâns de către procurori să recunoască faptele. Învederează că de luni va intra în refuz de hrană.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că are diabet, hipertensiune, probleme cu ficatul și că de luni va intra în refuz de hrană. De asemenea, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței și invocă situația sa familială, solicitând efectuarea unei confruntări referitoare la cumpărarea card-urilor.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arătând că nu este vinovat, că a fost constrâns de procurori și că de luni va intra în refuz de hrană.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arată că are doi copii, că nu a cumpărat niciun card, solicitând efectuarea unei confruntări privind primirea card-urilor și arată că de luni va intra în refuz de hrană.
Inculpata, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că a fost ridicat de la locul de muncă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate apreciind că nu există probe împotriva sa și arătând că au existat constrângeri din partea procurorilor pentru a-și schimba declarațiile. Apreciază că măsura arestării preventive este una abuzivă, având în vedere că nu este vinovat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că a fost amenințat de către procurori că dacă nu recunoaște săvârșirea faptei, soția sa va fi arestată.
Inculpata a, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovată și că nu a vorbit la telefon pentru a indica conturi bancare și că nu i s-a prezentat în acest sens nicio înregistrare a convorbirilor telefonice.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, învederând instanței că a muncit în străinătate o perioadă destul de lungă de timp.
Inculpatul T,având ultimul cuvânt,solicită cercetarea sa în stare de libertate, învederând instanței că nu i-a fost prezentată nicio probă care să demonstreze vinovăția sa și arătând că este nevinovat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin încheierea penală nr.39 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 155 C.P.P. prelungirea arestării preventive a inculpaților, zis, ( fost ), zis, zis, zis, zis, sau, zis,,a, zis,, T pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 27.06.2009 și până la data de 26.07.2009; iar în ce-l privește pe inculpatului, zis,- minor, pe o perioadă de 20 de zile începând cu data de 07.06.2009 și până la data de 26.06.2009.
În baza art. 189.C.P.P. s-a dispus ca suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției, iar în baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut în motivarea de către Tribunal următoarele:
Prin propunerea înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr-, la data de 3 iunie 2009, Ministerul Public - Direcția de Investigație a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Albaa solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților zis "", (fost ), zis, - zis, zis, zis, sau, zis, a, T, zis, zis, -, cercetați în dosar nr. 3D/P/2009 sub aspectul comiterii infracțiunilor de:
1. zis ""- pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen. și "uz de fals în formă continuată", prev. de art. 291 teza 2.pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
2. (fost ), zis, pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
3. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
4. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
5. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
6. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
7. zis, sau - pentru săvârșirea infracțiunilor de: inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct.5 din aceeași Lege și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
8. -, pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire și aderare a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct. 5 din aceeași Lege și complicitate înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
9., pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire și aderare a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct. 5 din aceeași Lege și complicitate înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
10. A, pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire și aderare a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct. 5 din aceeași Lege și complicitate înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
11., zis, pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire și aderare a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct. 5 din aceeași Lege și complicitate înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
12. T, pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire și aderare a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct. 5 din aceeași Lege și complicitate înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen.
13.., zis pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire și aderare a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.2 lit.a și b pct. 5 din aceeași Lege și complicitate înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2,3,5 pen. cu aplic. art.41 al.2 pen. ambele cu aplic. art.99 și urm pen, e p. o durată de 30 de zile, iar în ce-l privește pe inculpatul minor s-a solicitat luarea măsurii arestării pe o durată de 20 de zile.
S-a reținut în sarcina inculpaților că în cursul anilor 2007 - 2008, în municipiul AIs -a constituit o grupare infracțională organizată, care a acționat pe raza județelor A, H, Sibiu, A în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pentru a obține venituri ilicite din inducerea în eroare mai multor persoane cu privire la achiziționarea unor mașini de cusut.
Membrii grupului (, și alții.) au dau anunțuri prin agenții de publicitate ( B, C, B, B, B, etc. de ex.
- la data de 07.05.2008, ora 09:24, - de la nr. de telefon - - - apelează pe - - telefon - -, se recomandă și solicită anunțuri in ziare locale, dar ii spune ca numai C se poate si cele centrale, dar îi trebuie și o copie după BI când trimite banii că acum trecea buletinul ei;
- la data de 25.08.2008, ora 15:00, zis "" - de la nr. de telefon - - - apelează pe - (o femeie) - telefon - - - se recomandă ca fiind. la. Îi comunică un nr. de telefon din Germania - -. zis "" trebuie să plătească pt. anunțuri suma de 484 lei pe numele. Va trimite banii de pe numele ;
La data de 25.08.2008, ora 16:28 - zis "" - de la nr. de telefon - - - apelează pe - un X și o femeie - - telefon -- - zis "" se recomandă ca fiind. Îi spune că din jud., o să vireze suma de 500 RON pt. anunțuri;
- la data de 03.09.2008, ora 14.44, zis "" - de la nr. de telefon - - - apelează pe a - telefon - - - mâine va depune banii pt. anunțuri în România Liberă, Libertatea și Ev. Zilei pe numele a,
- în perioada 27.02.2008 - 05.03.2008, de pe postul telefonic cu nr. de apel -, post telefonic înregistrat pe numele inculpatei, s-au efectuat mai multe convorbiri cu, Media P, cu numitul - inițial victimă, apoi persoană folosită de inculpați pentru postarea de anunțuri publicitare ( a se vedea listingul postului telefonic vol. 68, fila - 1-47) etc.la care sunau ei sau le cereau victimelor înșelate să sune, pentru a le scuti de plata unor taxe, în mai multe ziare naționale: Evenimentul Zilei, Libertatea, România Liberă, Ziua, Clik, Gândul, Național și locale, de ex.: de C, Raid de P, Obiectiv din T, din T, Informația de S, Monitorul de V, de C, Monitorul de B, etc. de pe tot cuprinsul țării în care anunțau că sunt reprezentanții unor firme străine sau românești interesate de achiziționarea de mașini de cusut vechi, de diferite mărci, oferind pentru acestea prețuri fabuloase, mergând de la câteva zeci de mii de euro la câteva sute de mii de euro, lăsând pentru contact diferite numere de telefon. După ce victimele îi contactau la telefon, autorii le comunicau un așa zis preț de catalog al mașinii în cauză și apoi îi determinau pe aceștia să depună diferite sume de bani în mai multe conturi bancare pe care le indicau victimelor telefonic, spunându-le că sumele sunt pentru procurarea unor certificate de autenticitate a mașinii, certificate ce ar fi necesare pentru achiziționarea de către ei a mașinii de cusut.
La telefon autorii își dădeau nume fictive (de ex., .,etc) și se prezentau cu calități fictive (director firmă, avocat, notar, secretară firmă, colecționar, etc.)
Ulterior, în funcție de naivitatea victimei, autorii, sub promisiunea achiziționării mașinii de cusut le solicitau să plătească în aceleași conturi bancare precum și în altele, alte sume de bani, reprezentând:
- taxa pentru certificatul de autentificare care atesta ca victima este unic proprietar,
- taxa pentru transferul bancar care se face din Germania, Elveția sau Austria in România,
- taxa de urgență,
- taxa talonului de evaluare,
- taxa de consultare a bazei de date,
- taxa de deplasare la domiciliul victimei, prin care victima suportă cheltuielile de transport,
- taxa de restituire a banilor depuși în cazul în care victima nu mai vrea să încheie tranzacția,
- taxa notariale pentru notarul firmei,
- taxa avocat pentru a se deschide acțiune împotriva celor care și-au însușit sume de bani de la firma colecționară, etc.
După ce victimele plăteau sumele solicitate evident nimeni nu se prezintă pentru a le achiziționa mașina iar autorii, care foloseau cartele telefonice prepaid, nu mai răspundeau la telefon. Pentru a întării convingerea victimelor în sensul că afacerea este reală mai multor victime le-au fost trimise prin fax diferite înscrisuri false, denumite certificat de autentificare, contract de comision, antecontract de vânzare cumpărare, pe care erau menționate, nume de firme fie reale (din alte județe decât A) fie fictive și alte date false.
Pentru inducerea în eroare a persoanelor vătămată au fost folosite mai multe conturi bancare deschise la Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare, Bank, CEC Bank, Banca Transilvania și Bank, pe numele următoarelor persoane:, B, G, (fostă ), (fost ), G, G, A, (fostă ), a, (fost ), G, etc. Până în prezent au fost înșelate peste o mie de persoane de pe tot cuprinsul țării, prejudiciul total depășind suma de 3.300.000. lei RON.
S-a mai reținut în propunere că, pentru a induce în eroare persoanele vătămate și a nu putea fi prinși apoi de către organele de poliție autorii foloseau mai multe telefoane mobile (terminale) și mai multe cartele. erau deseori schimbate în același telefon mobil, fiind rotite între ele. După un timp se schimba și terminalul telefonic și cartelele folosite în acesta. De asemenea autorii schimbau între ei telefoanele mobile și cartelele și discutau mai mulți de pe același post telefonic.
Examinând propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive prin prisma disp. art. 155 C.P.P. în raport de materialul probator administrat până în prezent în cauză, Tribunalul a apreciat că în cauză temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a fiecărui inculpat în parte, respectiv, există indicii temeinice respectiv presupunerea rezonabilă că fiecare din inculpații pentru care s-a formulat propunere de prelungire a arestului preventiv a comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, fapte pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind întrunite cerințele art. 143, 148 lit. f) Cod procedură penală.
temeinice care au fost analizate de instanță în contextul procesual al soluționării unei propuneri de arestare preventivă, sunt evidențiate în prezenta cauză de interceptările convorbirilor telefonice precum și cele audio-video în mediu ambiental, declarații de martori, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare.
Aceste indicii subzistă în pofida împrejurării că inculpații au negat în fața judecătorului comiterea infracțiunilor. Totodată, din interceptările convorbirilor telefonice și cele audio-video în mediu ambiental rezultă indiciile legăturii dintre inculpați și modul de operare în ce privește rețeaua infracțională organizată.
Lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică generat de rezonanța socială negativă a faptului că o persoană asupra căreia planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate ridicată comisă în grup organizat, sunt cercetate în stare de libertate.
La aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică, judecătorul de fond a avut în vedere și împrejurarea că în cauză s-a extins urmărirea penală asupra altor inculpați, cu privire la care s-a făcut propunere de arestare preventivă admisă în primă instanță de către tribunal.
Gravitatea faptelor rezultă din modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, fiind totodată evidențiată și de prejudiciul cauzat precum și de împrejurarea că unii dintre inculpați au antecedente penale sau sunt recidiviști, acest aspect fiind de natură să întărească concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit art. 681Cod procedură penală sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Or, aceste indicii în ce-i privește pe fiecare din inculpații pentru care s-a formulat propunerea de prelungire există în cauză, așa cum s-a arătat anterior. Astfel Tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, măsura arestării fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și în acord cu scopul prev. de art. 136 alin. 1 și 8 Cod procedură penală.
Aspectele de natură familială precum și starea precară de sănătate invocate de către unii dintre inculpați nu sunt de natură să conducă la lăsarea lor în libertate și nici la înlocuirea acesteia cu altă măsură preventivă, câtă vreme la arestarea preventivă a inculpaților instanța a luat în considerare toate criteriile prev. de art. 136 alin.8 Cod pr. penală.
În raport de cele arătate instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.155, 143 și 148 lit. f) Cod pr.penală cu privire la inculpații majori și dispozițiile art. 148 lit. f) Cod pr.penală și art. 160 /h alin.3 Cod pr. penală cu privire la inculpatul minor.
În ce privește susținerea că în cauză au fost încălcate disp. art. 159 al. 2.pr. referitoare p. la publicitatea ședinței de judecată, s-a apreciat că aceste dispoziții sunt prevăzute sub sancțiunea nulității relative, iar susținerile privind nulitatea propuneri de prelungire a arestări preventive, s-a reținut că aceasta este legală, ds. nr. 3D/P/ 2009 al Biroului Teritorial Alba, fiind preluat de către Serviciul Teritorial Alba I al DIICOT și înregistrat sub ds.. 27/D/P/2009.
Împotriva acestei încheieri penale au formulat recurs în termen, nemotivat în scris prin cererea de declarare a recursului, inculpații, a, T și.
În susținerea motivelor de recurs inculpații recurenții, și, personal și prin apărătorul ales, au solicitat admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, motivând, în esență, că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de înșelăciune deoarece între părți a intervenit un contract civil, că nu trebuie neglijată nici conduita culpabilă a părților vătămate și în cauză nu există pericol pentru ordinea publică așa cum este definit de lege cu atât mai mult cu cât părțile vătămate sunt din toată țara, că cercetarea penală este finalizată și că aceasta se poate derula și fără prezența inculpaților în stare de arest.
Se mai susține că raportat la datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, iar în ce-l privește pe este minor și are la rândul lui un copil minor iar legea prevede pentru minori un regim sancționator mai blând.
Se mai arată în ce-l privește pe inculpatul recurent că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei fapte penale, astfel că se impune punerea acestuia în stare de libertate.
Recurenții inculpați, a, și T, personal și prin apărătorul legal au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpaților, susținând că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților nu a fost temeinic argumentată, aceasta cuprinzând doar datele personale ale inculpaților, că nu există probe că punerea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol social, că nu există date la dosar din care să rezulte că inculpații ar influența urmărirea penală în cazul în care inculpații s-ar aflat în stare de libertate, precum și faptul că din probele aduse nu rezultă că mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, pericolul social diminuându-se cu trecerea timpului, apreciind că nu se justifică prelungirea măsurii preventive.
Se mai critică hotărârea atacată sub aspectul că judecătorul de fond a omis principiul egalități de tratament, față de împrejurarea că alți inculpați din dosar sunt cercetați în stare de libertate, iar în ce le privește pe cele două inculpate se mai motivează, în esență, că acestea se află în situații deosebite, au copii minori, că raportat la actele de la dosar nu s-au găsit nici un fel de probe împotriva lor, că inculpata suferă de multiple boli iar starea de arest trebuie raportată și la aceste aspecte, elemente din care se poate deduce că cele două inculpate nu prezintă un pericolul pentru ordinea publică.
Se mai arată în susținerea recursurilor că raportat la contribuția fiecărui inculpat la comiterea faptelor, precum și la atitudinea și la datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat nu se mai justifică prelungirea măsuri arestării preventive.
Recurentul inculpatul în susținerea orală a motivelor de recurs personal și prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) Cod procedură penală, admiterea recursului și desființarea încheierii atacate, pe considerentul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, acesta neavând antecedente penale, având un grad de participație redus, a recunoscut săvârșirea faptei, fiind atins scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală.
În subsidiar, solicită aplicarea prevederilor art. 145 Cod procedură penală, respectiv aplicarea măsuri preventive obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând legalitatea și temeinica încheierea penală atacată prin prisma motivelor invocate de inculpații recurenți, precum și din oficiu, conf. art. 385/6 Cod procedură penală,cu referire la dispozițiile art. 155, 136, 143, 148 lit. f) Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Curtea de Apel, sistematizând expunerea de motive ale recurenților inculpați constată că toate criticile invocate se subsumează următoarele probleme de drept: lipsa indiciilor temeinice că inculpații au comis o faptă prevăzută de legea penală, neîndeplinirea cerințelor art. 136 și 143 al. 1 Cod procedură penală și a cazului de arestare preventivă prevăzut de art. 148 lit. f) Cod procedură penală
Potrivit art. 155 Cod procedură penală arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Conform art. 148.C.P.P. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143.C.P.P. și dacă există vreunul din cazurile prev. de 148 lit. a) - f )
C.P.P.În speță, în încheierea penală atacată Tribunalul a reținut că se impune prelungirea arestări preventive a inculpaților, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate, respectiv, există indicii temeinice că inculpații recurenți ar fi săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de cerințele legii, instanța de control judiciar trebuie să verifice în ce-i privește pe inculpații recurenți, existența indiciilor temeinice că aceștia ar fi săvârșit faptele pentru care sunt cercetați și existența pericolului concret pentru ordinea publică în eventualitatea cercetării lor în stare de libertate.
Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că s-a început urmărirea penală împotriva recurenților inculpați pentru săvârșirea mai multor infracțiuni deosebit de grave, respectiv,inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe grave, în formă continuată, complicitate la înșelăciune cu consecințe grave, în formă continuată, uz de fals în formă continuată,constând în aceea că inculpații în perioada 2007-2008 s-au constituit într-o grupare infracțională organizată, care a acționat pe raza județelor A, H, Sibiu și A, în scopul obținerii de venituri ilicite prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe grave.
În fapt, inculpații recurenți, prezentându-se sub diverse nume fictive drept reprezentanți ai unor firme străine sau colecționari au dat anunțuri prin mai multe publicații că sunt interesați să achiziționeze mașini de cusut de diferite mărci cu mari sume de bani. După ce victimele îi contactau le solicitau acestora diferite sume de bani, pe care să-i depună în conturi pe care le deschideau anterior la mai multe bănci, sub pretextul procurării unor acte de autenticitate a mașinilor de cusut precum și pentru achitarea mai multor taxe, pretinzând că fără achitarea acestor sume de bani nu se puteau perfecta vânzările. Ulterior, după ce victimele transferau sumele solicitate în conturile indicate de inculpați, aceștia nu se mai prezentau pentru perfectarea vânzărilor și nu mai răspundeau la telefoane. În scopul săvârșirii acestor fapte inculpații se foloseau de telefoane cu cartele pre-paid nenominalizate precum și de mai multe înscrisuri falsificate, care să întărească convingerea victimelor că ofertele sunt serioase și că după îndeplinirea condițiilor solicitate de inculpați urma ca victimele să încheie tranzacțiile și să-și primească sumele de bani convenite pentru vânzarea mașinilor de cusut.
Din actele depuse la dosar rezultă indicii temeinice că inculpații ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați, indiciile rezultând din plângerile părților vătămate, declarațiile martorilor audiați, interceptările convorbirilor telefonice, înregistrările audio-video în mediu ambiental, procesele verbale de percheziție domiciliară la locuințele inculpaților unde s-au găsit mai multe extrase de conturi bancare evidențiind rulajul conturilor.
Susținerile inculpaților că faptele de care sunt acuzați nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fiind doar convenții civile și fiind culpa victimelor că s-au lăsat înșelate deoarece oricine putea să-i dea seama că ofertele de achiziționare a mașinilor de cusut nu sunt serioase, sunt contrazise de actele de urmărire penală administrate până în prezent.
Curtea constată că există bănuiala rezonabilă întemeiată pe probele administrate până în prezent că victimele erau de fapt înșelate prin pretinderea unor sume de bani pentru certificate de autenticitate și diverse taxe, chiar solicitarea unor asemenea taxe întărind convingerea victimelor că inculpații le prezintă o ofertă serioasă.
Față de actele de urmărire penală existente până în prezent la dosarul cauzei rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații recurenți au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, astfel că este îndeplinită cerința prev. de art. 143.
C.P.P.Nu este de neglijat a se preciza că de la luarea măsurii arestări preventive în cauză au fost efectuate mai multe acte de cercetare penală, respectiv, au fost solicitate judecătorul competent autorizarea efectuării unor percheziții în sistem informatic, autorizarea obținerii de date de la operatorii de telefonie mobilă, s-a dispus audierea prin comisie rogatorie a unui număr de 163 persoane vătămate care domiciliază în 33 de județe din țară, s-a procedat la audierea părți vătămate, la audieri de martori, precum și la audierea învinuiților și reaudierea inculpaților din prezenta cauză.
Curtea, verificând prevederile art. 148 lit.) f teza aI-a C.P.P. care a fost reținut ca temei a arestării preventive a inculpaților, se apreciază că sunt îndeplinite cerințele legale în ce privește pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele presupus a fi săvârșite de inculpați.
În ce privește a doua cerință prev. de art. 148 lit. f) C.P.P. cea referitoare la pericolul social concret, Curtea constată că și acesta este îndeplinit.
Astfel, în raport de circumstanțele reale reținute drept cadru al comiteri faptelor pentru care inculpații sunt anchetați penal, și pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a început urmărirea penală, caracterul organizat al acestor activități ilicite desfășurate de către inculpați - pentru a obține veniturile ilicite pe care mizau inculpații au înțeles să constituie un grup cu atribuții bine determinate și și-au planificat acțiunile în așa fel încât să-și atingă scopul, denotă un pericol social concret, cu atât mai mult cu cât prin acțiunile lor inculpații au prejudiciat un număr mare de persoane, într-o perioadă îndelungată de timp, iar sumele obținute ilegal în această modalitate le-au permis să-și sporească activitățile infracționale.
Susținerile inculpaților că faptele pe care le-au săvârșit nu prezintă un pericol social concret pentru societate, în contextul în care nu a existat un contact direct între inculpați și victime, sunt lipsite de temei, dată fiind amploarea actelor infracționale și ecoul produs în rândul opiniei publice, că mai mulți inculpați presupus a se fi organizat în scopul săvârșirii unor fapte de o mare gravitate și care ar fi afectat un număr mare de persoane, sunt cercetate în stare de libertate.
Orice faptă contrară normelor de conduită, constituind substanța ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbură atât ordinea juridică, cât și mediul social, ocrotit în valorile sale fundamentale prin normele dreptului penal.
Această tulburare, coroborată cu riscul repetabilității atitudinii neconforme, creează o stare de insecuritate pentru raporturile sociale și, concomitent, un sentiment de revoltă și dezaprobare din partea colectivități, care resimte necesitatea unei reacții împotriva făptuitorului, pe măsura gradului de pericol social concret al faptei și autorului ei.
Curtea nu poate împărtăși opinia recurenților inculpați cum că în cauză s-a diminuat rezonanța faptelor având în vedere data comiterii actelor materiale, întrucât este de necontestat că faptele presupus a fi comise de recurenții inculpați au generat un sentiment de neliniște, un sentiment de nesiguranță și insecuritate în rândul colectivității, rezonanța care continuă și în prezent, raportat la actele de cercetare penală efectuate în cauză.
Nu sunt întemeiate nici susținerile referitoare la eventuala durată mare procesului penal și pretinsa egalitate de tratament cu alți inculpați cercetați în dosare similare deoarece nimeni nu poate anticipa în prezent cât va un proces penal și nici cauzele penale nu sunt similare. De altfel, singurele cerințe care trebuie îndeplinite pentru luarea măsurii arestării preventive a unor inculpați sunt cele cerute de lege, estimările inculpaților asupra duratei procesului penal și presupusa asemănare cu alte fapte penale cercetate neavând relevanță.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că sunt îndeplinite și cerințele art. 5 Convenția (europeană) a drepturilor omului în ce privește arestarea preventivă a inculpaților, în contextul în care din actele de urmărire penală administrate până în prezent există motive verosimile de a bănui că aceștia au săvârșit faptele de care sunt acuzați.
De asemenea, existența unor temeiuri plauzibile de a-i bănui pe inculpați de comiterea de infracțiuni și riscul ca ei să se sustragă justiției sunt motive suficiente care să legitimeze luarea unei măsuri preventive adecvate, așa cum este cazul în speță ( Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 26 octombrie 2000, cazulKudla Poloniei).
Curtea de Apel reamintește că, urmare a căii de atac folosită de către inculpații recurenți, este chemată să verifice dosar îndeplinirea în cauză a exigențelor art. 155 Cod pr. pen rap. la art. 136, 143 și 148 Cod pr. pen.
În recursurile lor inculpații își susțin nevinovăția și solicită cercetarea în stare de libertate din acest motiv. Curtea observă că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra vinovăției inculpaților, Tribunalul fiind investit doar cu propunerea de prelungire măsurii preventive luată inițial, urmând ca asupra eventualei vinovății a fiecărui inculpat să se pronunțe instanțele de fond, apel și recurs dacă vor fi investite cu judecarea prezentei cauze, astfel că vinovăția sau nevinovăția inculpaților nu are vreo relevanță în actuala fază a procesului penal.
În ce privește susținerile recurenților inculpați referitoare la starea lor de sănătate sau a membrilor de familie și la situație familială grea, Curtea de Apel constată că aceste motive nu constituie temeiuri pentru lăsarea în libertate a inculpaților dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se lua față aceștia măsura preventivă a arestării, ci ele vor putea constitui circumstanțe judiciare în procesul de individualizare a pedepsei în ipoteza condamnării lor.
Curtea nu consideră întemeiată nici critica adusă de inculpați propunerii de arestare preventivă și încheierii atacate că nu s-a motivat de către procuror și, apoi, de către judecător pentru fiecare inculpat în parte motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază măsura prelungirii arestării preventive. Se observă că inculpaților recurenți li se impută faptul că împreună, în diverse forme de participație, ar fi acționat în vederea atingerii scopului comun de a înșela victimele iar aceste aspecte rezultă din actele de urmărire penală administrate până în prezent, Tribunalul făcând referire în motivare atât la faptele presupus a fi săvârșite, cât și la inculpați.
Tot astfel, Curtea precizează că asigurarea operativității procesului penal, sub aspectele privind garanția respectări termenelor prevăzute pentru anumite activități, desfășurării procesului penal în bune condiții și împiedicarea făptuitorului de a se sustrage urmăriri penale, impune, în situații determinate, luarea sau, după caz, prelungirea unor măsuri preventive.
Or, în speță, din actele și lucrările dosarului rezultă că judecătorul de fond în mod legal și temeinic, a constatat că sunt îndeplinite cerințele determinate de legea procesuală pentru admiterea propunerii procurorului, încheierea penală fiind motivată corespunzător, conform dispozițiilor art. 155 Cod pr. pen, art. 136, 143 și 148 Cod pr. pen.
Prin urmare, încheierea penală nu este susceptibilă de critică sub acest aspect.
Curtea de Apel constată că inculpații recurenți au fost arestați preventiv la data de 29 aprilie 2009, măsură prelungită în condițiile legii, prin încheierea penală nr. 28/13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală - dosar nr-, rămasă definitivă prin Încheierea penală nr. 12 din 15 mai 2009 Curți de APEL ALBA IULIA - Secția pentru cauze cu minori și de familie.
Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, Curtea constată că nu poate împărtășii susținerile recurenților inculpați referitoare la desfășurarea anchetei penale. Aceasta deoarece, de la data prelungirii măsuri preventive organele de anchetă penală au continuat să efectueze acte de urmărire penală, respectiv, s-a procedat la audieri de martori și de învinuiți, de părți vătămate, au fost reaudiați inculpații arestați în cauză, s-a procedat la efectuarea de percheziții domiciliare.
Față de cele expuse anterior și pentru buna desfășurare a urmăriri penale, Curtea de Apel apreciază că se impune în continuare prelungirea măsuri arestării preventive a inculpaților, cum corect a dispus și judecătorul de fond.
În ce privește susținerile inculpatului minor, prin apărătorul legal referitoare la faptul că arestul preventiv este o măsură de excepție în ce-i privește pe minori, Curtea de apel prin raportare la dispozițiile art.art. 160/e și 160/ pr. și p. art.37 lit.b) din Legea nr.18/1990 cu privire la ratificarea Convenției privind drepturile copilului, constată că în cauză detenția provizorie a minorului până la acest moment procesual este legală.
Măsura arestării preventive în ce-l privește pe minorul mai mare de 16 ani poate fi luată dacă sunt întrunite nu doar condițiile prevăzute de art. 143 cod pr. penală, dar și dacă există vreuna dintre cauzele expres și limitativ expuse de legea penală în dispozițiile art. 148 al.1 cod pr. penală.
Măsurile privative de libertate în cazul minorilor pot fi luate în scopul bunei desfășurări a procesului penal ori al împiedicării sustragerii lor de la urmărirea penală, judecată, ori de la executarea pedepsei ( art. 160 /f alin. 1 cod pr. penală ).
La alegerea măsurii ce urmează a fi luată se ține seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura ( art. 136 alin. 8).
Curtea în analiza criticilor invocate de inculpatul minor, potrivit textelor de lege citate nu poate omite natura infracțiunilor pentru care este cercetat minorul și datele ce caracterizează persoana acestuia, date care relevă că atare măsură este oportună pentru protecția minorului și pentru desfășurarea în bune condiții a urmării penale.
Față de cele arătate, Curtea apreciază că în prezent, din aceleași considerente, nu se impune a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Așa fiind, Curtea de Apel, conf. art. 385/15 pct. 1 lit. b) C.P.P. va respinge recursurile inculpaților, a, T și, ca nefondate.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații recurenți, (fost ), a, T și la plata sumei de câte 80 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, (fost ), a, T și împotriva încheierii penale nr. 39 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosar nr-.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe numitul recurent inculpat la plata sumei de 180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar pe ceilalți recurenți inculpați la plata sumei de câte 80 lei, cu același titlu.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, în cuantum de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. / Tehnored.
2 ex./09.06.2009
jud. fond
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda
