Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 149/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.149/R/2009
Ședința publică din 04 decembrie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Livia Mango Iuliana Moldovan
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, G și, împotriva Încheierii penale nr.79/C din 2 decembrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art.156 și urm. proc.pen.), inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev.de art.2 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și deținere de droguri de risc, prev.de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. totul cu aplic.art.33 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G, aflat în Arestul IPJ C, asistat de apărător ales, av., inculpatul, aflat în Arestul IPJ C, asistat de apărător ales, av., inculpatul, aflat în Arestul IPJ C, asistat de apărător ales, av., în substituirea av.N și inculpatul, aflat în Arestul IPJ C, asistat de apărător ales, av.- în substituirea av., toți avocații din Baroul Cluj, cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se prezintă apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpații, G și - av., respectiv care solicită acordarea onorariului avocațial parțial pentru studierea dosarului.
Inculpații arată că-și menține declarația dată în fața judecătorului de la instanța de fond și nu au de făcut completări la acestea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită, în temeiul art. 38515pc.2 C.P.P. admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului. Apreciază că încheierea prin care s-a luat această măsură este motivată formal, se arată că se vor efectua acte de urmărire penală fiind vorba despre o rețea extinsă, însă de la luarea măsurii până în prezent s-au efectuat aceste acte de urmărire penală; în ceea ce-l privește pe inculpatul, au fost audiați martorii, și, din declarațiile acestora reieșind că inculpatul a rupt legătura cu aceștia întrucât doar au consumat împreună mai multe cantități de droguri. De asemenea, face referire la percheziția domiciliară care s-a efectuat la domiciliul inculpatului, la percheziția corporala a acestuia, negăsindu-se nicio substanță interzisă de lege. Mai precizează că inculpatul se află la prima abatere, nemaifiind confruntat cu legea penală. că această măsură preventivă nu trebuie considerată ca fiind o pedeapsă, apărătorul inculpatului solicit admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea de îndată în libertate a acestuia.
Apărătorul inculpatului G solicită, în temeiul art. 385.C.P.P. admiterea recursului, casarea încheierii penale nr.79/2009 a Tribunalului Cluj, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În susținerea acestei cereri, apărătorul inculpatului se referă în primul rând la motivarea încheierii penale atacate, în care se face referire la inculpați în general, considerând că ar trebui avut în vedere aportul pe care l-a avut fiecare inculpat în parte la comiterea activității infracționale. Apreciază că pentru a se continua starea de arest a inculpatului ar trebui să existe indicii temeinice, or, aceste indicii nu există. Referindu-se la pericolul social concret apreciază că acesta nu există raportat la inculpatul, acesta se află la prima abatere, nemaiavând confruntări cu legea penală, este tânăr, cantitatea de droguri nu a fost mare, a venit de la Tg. M și a fost prins în urma unui flagrant. Față de aceste considerente, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate chiar dacă mai există acte de cercetare de efectuat, martori de audiat, toate acestea putându-se realize cu inculpatul în stare de libertate, astfel că solicită admiterea recursului, cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului. Apreciază că atât măsura preventivă a arestării căt și prelungirea acesteia trebuie dispusă în funcție de fapta concretă ori încheierea instanței de fond nu face decât considerente generale referitoare la faptele săvârșite de inculpați, neverificându-se în concret dacă se impune sau nu prelungirea arestului față de inculpatul. Solicită să se verifice în dosarul de urmărire penală care sunt faptele concrete, care este gradul de implicare al inculpatului în comiterea faptelor, dacă face parte dintr-o rețea de traficanți sau de consumatori, dacă a vândut - cât a vândut și cui, apreciind că doar în funcție de aceste aspecte instanța se poate pronunța în cauză. Mai arată că este vorba despre o cantitate redusă de droguri pe care inculpatul și-a adus-o pentru consum, fiind prins întâmplător în flagrantul organizat de organelle de poliție dat fiind faptul că ceilalți inculpați erau supravegheați. că până la acea dată inculpatul nu a avut nicio legătură cu drogurile, fiind vorba de o cantitate redusă de droguri, cca. 20 de grame, neexistând indicii că acest inculpat ar putea oferi date care sa ducă la tragerea la răspundere a altor traficanți sau consumatori și nici că ar prezenta pericol pentru ordinea publică, apărătorul inculpatului apreciază că nu se impune prelungirea măsurii arestării față de clientul său, considerând că este exagerată și măsura arestării dispusă față de acesta, astfel că solicită respingerea propunerii de prelungire a arestului ca netemeinică.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza să se dispună respingerea propunerii DIICOT de prelungire a arestului față de inculpat, arătând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. În subsidiar, cere a se lua față de inculpatul o măsură preventivă neprivativă de libertate. Precizează că, potrivit art. 136 al.1 C.P.P. motivele generale pentru care se poate lua o măsură preventivă față de un inculpat ar fi sustragerea de la urmărirea penală, un alt motiv fiind temerea că lăsarea inculpatului în libertate ar duce la împiedicarea bunului mers al urmăririi penale. Apreciază că niciunul dintre aceste motive nu este incident în cauză întrucât lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment nu ar putea împieta buna desfășurare a urmăririi penale - întrucât deja există probe cu privire la cei 4 inculpați - audierea martorilor sau identificarea altor persoane în legătură cu cauza. Referindu-se la reținerea în sarcina inculpatului a literei daa rt.148 C.P.P. apreciază că această literă nu poate fi reținută întrucât inculpatul mai are o condamnare cu suspendare condiționată pentru săvârșirea unei fapte de o cu totul altă natură (furt calificat). Cu privire la reținerea în sarcina inculpatului și a literei f din același articol, apreciază că teza I subzistă, însă în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică arată că fiecare inculpat ar trebui tratat individual, inculpatul necâștigându-și existența din această activitate. Apreciind că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar împiedica buna desfășurare a urmăririi penale și arătând că argumentele aduse de DIICOT referitoare la necesitatea continuării cercetării penale nu îl privesc în niciun fel pe acest inculpat, solicită admiterea recursului declarat, punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar luarea față de inculpat a uneia din măsurile preventive neprivative de libertate prev. de art.145 și 1451.C.P.P.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpații, G și împotriva Încheierii penale nr.79/C din 2 decembrie 2009 Tribunalului Cluj ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Instanța de fond a procedat corect când a admis cererea și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive considerând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Sunt întrunite condițiile cerute de art.143 și 148 lit.f pr.pen. iar urmărirea penală nu a fost finalizată datorită complexității cauzei. Prin urmare, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită instanței cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă solicitând cercetarea sa în libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu prezintă pericol social, nu dorește să se sustragă cercetării, solicită cercetarea sa în stare de libertate arătând că ar trebui să înceapă școala și să lucreze.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea penală din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Cluj, în temeiul art.159 al.7 rap. la art. 155 Cod Procedură Penală, s-a admis sesizarea cu propunere de prelungire a duratei arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și în consecință:
S-a dispus prelungirea cu 30 de zile a duratei măsurii arestării preventive a inculpaților:
1., fiul lui și a, născut la data de 21.02.1986 în C-N, județul C, domiciliat în C-N, str.- - de la B, nr.1B,.1, județul C, fără forme legale în comuna,--25,.1,.4, jud. C, CNP -;
2. G, fiul lui G și, născut la data de 01.03.1987 în Târgu M, jud. M, domiciliat în Târgu M, str.G - de nr.15,.6, județul M, CNP -;
3., fiul lui și, născut la data de 11.02.1988 în Reghin, județul M, domiciliat în Târgu M,-,.20, jud. M,CNP -,
4., fiul lui și, născut la data de 08.03.1981 în C-N, județul C, domiciliat în comuna, sat nr.241, jud. C, CNP -, toți aflați în Arestul IPJ C, cu începere din data de 7 decembrie 2009 până la data de 5 ianuarie 2010.
În baza art. 192 al.3 Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 30.11.2009 s-a solicitat prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, G și, cu o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07.12.2009 și până la 05.01.2010.
În motivarea sesizării s-a arătat că inculpații au fost arestați la data de 08.11.2009, prin Încheierea Penală nr.77/C/2009 a Tribunalului Cluj, pentru o perioadă de 29 de zile. Măsura preventivă a arestării s-a luat față de inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 al.1 din 143/2000 și deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 al.1 din 143/2000, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod Penal pentru fiecare din cele două infracțiuni. În cauză s-au administrat mai multe acte și probe, dar cu toate acestea urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc prev. de art. 3 al.1 din 143/2000, extinderea cercetării și începerea urmăririi penale față de persoanele care au deținut droguri de risc pentru consum propriu prin procurare de la inculpați, efectuarea de confruntări între inculpați și consumatori, procurarea fișelor de cazier judiciar pentru peroanele față de care se va începe urmărire penală,prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului. Pe de altă parte, temeiurile care au determinat arestarea inculpaților, impun prelungirea acestei măsuri.
Din actele dosarului instanța reține următoarele:
Prin încheierea penală nr.77/C/08.11.2009 a Tribunalului Clujs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, G și, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 08.11.2009, după ce în prealabil aceștia au fost reținuți pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 07.11.2009, ora 21, 4o, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 al.1 din 143/2000,cu aplicarea art. 41 al.2 Cod Penal și deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 al.1 din 143/2000, cu aplicarea art. 41 al.2cp. Arestarea s-a dispus în temeiul art.148 lit.f Cod Procedură Penală, pentru cei patru inculpați, în plus, pentru inculpatul s-a reținut și temeiul prev. de art. 148 lit. d Cod Procedură Penală, deoarece a comis din nou o infracțiune.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că începând cu luna iulie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale au deținut în vederea consumului propriu, au oferit, distribuit și comercializat cannabis și rezină de cannabis, pe raza municipiului C-
Sub aspectul condițiilor necesare pentru admisibilitatea unei asemenea sesizări, se constată că în cauză există probe și indicii temeinice că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste probe și indicii formând și presupunerea rezonabilă că asemenea fapte ar putea fi comise de inculpați. Probele amintite constau în procesele verbale întocmite de investigatorul și colaboratorul sub acoperire ca urmare a activității autorizate desfășurate de aceștia, rapoartele de constatare tehnico-științifică din care reiese că substanțele traficate de către inculpați sunt droguri de risc, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, Garda, -,.
Fără a face o analiză a validității acestor mijloace de probă, pentru a nu prejudicia fondul cauzei și pentru a nu aduce atingere prezumției de nevinovăție consacrată de art. 66 al.1 Cod Procedură Penală, și fără a determina contribuția personală a fiecărui inculpat la realizarea unei eventuale activități infracționale, care reprezintă apanajul exclusiv al instanței fondului, putem spune fără echivoc, că în acest moment la dosarul cauzei există indicii temeinice,conf. art. 68cpp, și probe, în sensul art. 63 al.1 Cod Procedură Penală, că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste indicii putând forma bănuiala legitimă unui observator independent și imparțial că ele (faptele) au fost comise de către inculpați. Pe de altă parte este prezent în cauză temeiul de arestare prev. de art. 148 lit.f Cod Procedură Penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru una din faptele comise de inculpați este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică prin rezonanța negativă resimțită de comunitatea din care fac parte inculpații și persoanele pentru care aceștia traficau droguri. Această rezonanță rezultă, în general, din semnalărilemass mediacu privire la proliferarea fenomenului infracțional privind traficul de droguri, din îngrijorarea manifestată în raport de această stare de lucruri de toți membrii societății, în special de cei ce vin în contact cu mediile tinere în care aceste infracțiuni sunt frecvente, respectiv părinți și educatori.
Mai mult, ținem să amintim că îngrijorarea crescândă a societății civile se manifestă pregnant nu numai față de traficul de droguri de risc ci și față de alte substanțe halucinogene, existând două proiecte de lege, cu inițiatori diferiți, prin care se tinde interzicerea comercializării și a altor substanțe chiar mai puțin nocive decât cele din prezenta cauză și clasificate ca și droguri de risc (a se vedea în acest sens http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-substante-halucinogene-cu-livrare-la-domiciliu.html).
În concret, pericolul pentru ordinea publică determinat de cercetarea inculpaților în stare de libertate este conturat de împrejurările proprii acestei cauze, de modul în care inculpații au acționat, de cercul în care și-au desfășurat activitatea, de persoanele cu care au venit în contact în cadrul activității de traficare de droguri întreprinsă, existând liste impresionate de "clienți" cărora inculpații le furnizau, se pare, droguri. Apoi eventuala extindere a urmăririi penale față de alți consumatori, ar face inoportună și ineficientă, pentru buna derulare anchetei penale, cercetarea inculpaților în stare de libertate, aspectul relevat fiind de natură a da posibilitatea inculpaților să își continue acțiunile și după momentul punerii lor în libertate, sau să influențeze pe un curs dorit ancheta penală.
Toate aceste temeiuri care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, impun în continuare privarea lor de libertate.
Este real că motivarea referatului cu propunere de prelungire a arestării inculpaților este relativ lapidară, dar în condițiile în care se amintește în final că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive impun prelungirea acestei măsuri, cu trimitere directă la hotărârea prin care s-a dispus în acest sens, apreciem că reprezintă o motivație succintă dar cuprinzătoare, în sensul art. 156 Cod Procedură Penală, a propunerii de prelungire a arestării, fără a mai relua argumentația judecătorului care a dispus arestarea inculpaților, și care se menține în continuare.
În opinia personală a instanței, apreciem că nu există, în raport de cele exprimate în literatura de specialitate și în practica majoritară a instanțelor, față de inculpatul, temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. d Cod Procedură Penală, dar faptul că acesta a fost anterior condamnat în două rânduri, reprezintă un aspect menit să întărească celălalt temei, și anume cel al pericolului pentru ordinea publică, determinat de cercetarea inculpatului în stare de libertate, în condițiile în care acesta se angajează facil în activități ce intră sub incidența legii penale, existând mult mai pregnant riscul apariției unor diverse tentații.
Mai arătăm că dizertațiile apărării în sensul contribuției restrânse a inculpaților la desfășurarea acțiunilor ilicite și modalitățile de executare a sancțiunilor pe care le riscă inculpații nu pot fi reținute în cadrul acestei proceduri, ele urmând a fi valorificate doar în cadrul unei eventuale judecăți a fondului cauzei.
În altă ordine de idei, urmărirea penală nu a fost finalizată, arătându-se în sesizarea cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive ce acte mai trebuie realizate până la finalizarea acestei faze procesuale.
Luând în considerare datele avute în vedere de instanță când a considerat că cercetarea inculpaților în stare de libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, apreciem că înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin severă, așa cum a solicitat apărătoarea inculpatului, nu ar fi oportună pentru finalizarea urmăririi penale și aflarea adevărului, ținând seama de însăși declarațiile acestui inculpat. Pe de altă parte, temeiurile ce au determinat luarea și prelungirea acestei măsuri nu s-au schimbat.
Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că sesizarea este întemeiată, conform celor mai sus expuse, astfel că în conformitate cu art.155 și art.159 al.7 Cod Procedură Penală va fi prelungită durata arestării preventive a celor patru inculpați cu 30 de zile, începând cu 07.12.2009 și până la data de 05.01.2010.
În termen legal, s-au exercitat în cauză recursuri de către cei patru inculpați.
nculpatul solicită, în temeiul art. 38515pc.2 C.P.P. admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună punerea de îndată în libertate. Apreciază că încheierea prin care s-a luat această măsură este motivată formal, se arată că se vor efectua acte de urmărire penală fiind vorba despre o rețea extinsă, însă de la luarea măsurii până în prezent s-au efectuat aceste acte de urmărire penală; în ceea ce-l privește pe inculpatul, au fost audiați martorii, și, din declarațiile acestora reieșind că inculpatul a rupt legătura cu aceștia întrucât doar au consumat împreună mai multe cantități de droguri. De asemenea, face referire la percheziția domiciliară care s-a efectuat la domiciliul inculpatului, la percheziția corporala a acestuia, negăsindu-se nicio substanță interzisă de lege. Mai precizează că inculpatul se află la prima abatere, nemaifiind confruntat cu legea penală. că această măsură preventivă nu trebuie considerată ca fiind o pedeapsă, inculpatul solicit admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea de îndată în libertate a sa.
Inculpatul G solicită, în temeiul art. 385.C.P.P. admiterea recursului, casarea încheierii penale nr.79/2009 a Tribunalului Cluj, cu consecința punerii de îndată în libertate. În susținerea acestei cereri se referă în primul rând la motivarea încheierii penale atacate, în care se face referire la inculpați în general, considerând că ar trebui avut în vedere aportul pe care l-a avut fiecare inculpat în parte la comiterea activității infracționale. Apreciază că pentru a se continua starea de arest a inculpatului ar trebui să existe indicii temeinice, or, aceste indicii nu există. Referindu-se la pericolul social concret apreciază că acesta nu există, acesta se află la prima abatere, nemaiavând confruntări cu legea penală, este tânăr, cantitatea de droguri nu a fost mare, a venit de la Tg. M și a fost prins în urma unui flagrant. Față de aceste considerente, apreciază că poate fi cercetat în stare de libertate chiar dacă mai există acte de cercetare de efectuat, martori de audiat, toate acestea putându-se realiza cu inculpatul în stare de libertate, astfel că solicită admiterea recursului, cu consecința punerii în libertate.
Inculpatul solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună punerea de îndată în libertate. Apreciază că atât măsura preventivă a arestării cât și prelungirea acesteia trebuie dispusă în funcție de fapta concretă ori încheierea instanței de fond nu face decât considerente generale referitoare la faptele săvârșite de inculpați, neverificându-se în concret dacă se impune sau nu prelungirea arestului față de inculpatul. Solicită să se verifice în dosarul de urmărire penală care sunt faptele concrete, care este gradul de implicare în comiterea faptelor, dacă face parte dintr-o rețea de traficanți sau de consumatori, dacă a vândut - cât a vândut și cui, apreciind că doar în funcție de aceste aspecte instanța se poate pronunța în cauză. Mai arată că este vorba despre o cantitate redusă de droguri pe care și-a adus-o pentru consum, fiind prins întâmplător în flagrantul organizat de organele de poliție dat fiind faptul că ceilalți inculpați erau supravegheați. Inculpatul solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza să se dispună respingerea propunerii DIICOT de prelungire a arestului, arătând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. În subsidiar, cere a se lua o măsură preventivă neprivativă de libertate. Precizează că, potrivit art. 136 al.1 C.P.P. motivele generale pentru care se poate lua o măsură preventivă față de un inculpat ar fi sustragerea de la urmărirea penală, un alt motiv fiind temerea că lăsarea inculpatului în libertate ar duce la împiedicarea bunului mers al urmăririi penale. Apreciază că niciunul dintre aceste motive nu este incident în cauză întrucât lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment nu ar putea impieta buna desfășurare a urmăririi penale - întrucât deja există probe cu privire la cei 4 inculpați - audierea martorilor sau identificarea altor persoane în legătură cu cauza. Referindu-se la reținerea literei daa rt.148 C.P.P. apreciază că această literă nu poate fi reținută întrucât inculpatul mai are o condamnare cu suspendare condiționată pentru săvârșirea unei fapte de o cu totul altă natură (furt calificat). Cu privire la reținerea în sarcina inculpatului și a literei f din același articol, apreciază că teza I subzistă, însă în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică arată că fiecare inculpat ar trebui tratat individual.
Instanța de recurs reține următoarele:
Prin încheierea penală nr.77/C/08.11.2009 a Tribunalului Clujs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, G și, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 08.11.2009, după ce în prealabil aceștia au fost reținuți pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 07.11.2009, ora 21, 4o, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 al.1 din 143/2000,cu aplicarea art. 41 al.2 Cod Penal și deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 al.1 din 143/2000, cu aplicarea art. 41 al.2cp. Arestarea s-a dispus în temeiul art.148 lit.f Cod Procedură Penală, pentru cei patru inculpați, în plus, pentru inculpatul s-a reținut și temeiul prev. de art. 148 lit. d Cod Procedură Penală, deoarece a comis din nou o infracțiune.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că începând cu luna iulie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale au deținut în vederea consumului propriu, au oferit, distribuit și comercializat cannabis și rezină de cannabis, pe raza municipiului C-
Sub aspectul condițiilor necesare pentru admisibilitatea unei asemenea sesizări, s-a constatat în deplină temeinicie că în cauză există probe și indicii temeinice că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste probe și indicii formând și presupunerea rezonabilă că asemenea fapte ar putea fi comise de inculpați. Probele constau în procesele verbale întocmite de investigatorul și colaboratorul sub acoperire ca urmare a activității autorizate desfășurate de aceștia, rapoartele de constatare tehnico-științifică din care reiese că substanțele traficate de către inculpați sunt droguri de risc, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, Garda, -,.
Așadar putem spune fără echivoc că în acest moment la dosarul cauzei există indicii temeinice,conf. art. 68cpp, și probe, în sensul art. 63 al.1 Cod Procedură Penală, că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste indicii putând forma bănuiala legitimă unui observator independent și imparțial că ele (faptele) au fost comise de către inculpați.
Pe de altă parte este prezent în cauză temeiul de arestare prev. de art. 148 lit.f Cod Procedură Penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru una din faptele comise de inculpați este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică prin rezonanța negativă resimțită de comunitatea din care fac parte inculpații și persoanele pentru care aceștia traficau droguri. Această rezonanță rezultă, în general, din semnalărilemass mediacu privire la proliferarea fenomenului infracțional privind traficul de droguri, din îngrijorarea manifestată în raport de această stare de lucruri de toți membrii societății, în special de cei ce vin în contact cu mediile tinere în care aceste infracțiuni sunt frecvente, respectiv părinți și educatori.
În concret, pericolul pentru ordinea publică determinat de cercetarea inculpaților în stare de libertate este conturat de împrejurările proprii acestei cauze, de modul în care inculpații au acționat, de cercul în care și-au desfășurat activitatea, de persoanele cu care au venit în contact în cadrul activității de traficare de droguri întreprinsă, existând liste impresionate de "clienți" cărora inculpații le furnizau, se pare, droguri. Apoi eventuala extindere a urmăririi penale față de alți consumatori, ar face inoportună și ineficientă, pentru buna derulare anchetei penale, cercetarea inculpaților în stare de libertate, aspectul relevat fiind de natură a da posibilitatea inculpaților să își continue acțiunile și după momentul punerii lor în libertate, sau să influențeze pe un curs dorit ancheta penală.
Toate aceste temeiuri determină luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și impun în continuare privarea lor de libertate.
Motivarea propusă de instanța de fond este una legală în condițiile în care se amintește că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive impun prelungirea acestei măsuri, cu trimitere directă la hotărârea prin care s-a dispus în acest sens, o motivație succintă dar cuprinzătoare a admiterii propunerii de prelungire a arestării, cu inserarea tuturor elementelor esențiale ale cauzei și cu referiri exprese la activitatea fiecăruia dintre inculpați.
De reprodus este și opinia instanței de fond ce a apreciat că nu există, în raport de cele exprimate în literatura de specialitate și în practica majoritară a instanțelor, față de inculpatul, temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. d Cod Procedură Penală, dar faptul că acesta a fost anterior condamnat în două rânduri, reprezintă un aspect menit să întărească celălalt temei, și anume cel al pericolului pentru ordinea publică, determinat de cercetarea inculpatului în stare de libertate, în condițiile în care acesta se angajează facil în activități ce intră sub incidența legii penale, existând mult mai pregnant riscul apariției unor diverse tentații.
Urmărirea penală nu a fost finalizată, arătându-se în sesizarea cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive ce acte mai trebuie realizate până la finalizarea acestei faze procesuale.
Apreciem și noi, ca instanță de recurs, că înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin severă, nu ar fi oportună pentru finalizarea urmăririi penale și aflarea adevărului. Pe de altă parte, temeiurile ce au determinat luarea și prelungirea acestei măsuri nu s-au schimbat.
Pentru toate aceste motive, instanța de recurs apreciază că admiterea prelungirii arestului este întemeiată, conform celor mai sus expuse, astfel că în conformitate cu art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală vor fi respinse ca nefondate recursurile inculpaților.
Văzând și disp. art. 192 al.2 proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUN E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, G și, aflați în Arestul IPJ C împotriva încheierii penale nr. 79/C din 2.11.2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 50 lei onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu av. -, av. și av., ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorarii avocațiale parțiale pentru avocații sus-amintiți.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Livia Mango Iuliana Moldovan
