Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 2/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 2/2008
Ședința Camerei de Consiliu din 25 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Chitidean Valentin
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat de
PROCUROR:
Pe rol fiind propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj privind prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul, cercetat pentru două infracțiuni de luare de mită, prev. și prev. de art. 254 alin 1 și 2 Cod penal, raportat la art. 7 alin 1 din Legea 78/2000 ( cinci fapte ) și de trafic de influență, prev. și ped. de art. 257.pen. raportat la art. 7 alin 3 din Legea 78/2000 ( două fapte ), cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, av. A și N, cu delegații avocațiale la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a propunerii.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea propunerii, așa cum aceasta a fost formulată și prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat cu încă 30 de zile.
Solicită a se avea în vedere că față de inculpat s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv prin încheierea penală nr. 1 din data de 2 aprilie 2008, fiind emis în acest sens mandatul de arestare preventivă nr. 2/2 aprilie 2008. În cauză s-a reținut că inculpatul în calitate de subcomisar de poliție în cadrul poliției judiciare, ocupând postul de ofițer specialist II la Biroul Cercetări Penale din cadrul Poliției S M și profitând de funcția pe care o deținea, a pretins și a primit bani și bunuri de la diferite persoane, pentru a instrumenta în mod favorabil unor părți, anumite dosare. Astfel, există presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cerceta, existând în acest probe și indicii temeinice.
Pentru infracțiunea de trafic de influență reținută în sarcina inculpatului, învederează instanței că în calitate de ofițer de cercetare penală, inculpatul a pretins denunțătorului, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în înscrisuri oficiale, suma de 500 euro, susținând că prin influența pe care ar avea-o pe lângă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, l-ar determina pe acesta să dispună o soluție de netrimitere în judecată față de denunțător. Denunțător a refuzat să-i dea inculpatului suma de bani solicitată, însă s-a arătat dispus a presta câteva zile de muncă la construcția casei inculpatului și a reușit să înregistreze cu un telefon mobil discuția purtată cu inculpatul pe această temă.
Pentru infracțiunea de luare mită, solicită a se avea în vedere că rezultă din actele dosarului că la data de 18 ianuarie 2008 cetățeanul a comis o infracțiune la regimul rutier, iar după începerea urmăririi penale dosarul cauzei cu numărul 105/P/2008 a fost repartizat spre soluționare inculpatului. Cu ocazia audierii cetățeanului cu ajutorul interpretului, ulterior denunțător în prezenta cauză, inculpatul a lăsat să se înțeleagă că poate soluționa favorabil dosarul, însă pentru aceasta trebuie să plătească o anumită ceva, fără a menționa la acea dată vreo sumă de bani. Ca urmare a acestei discuții, la data de 23 ianuarie 2008 denunțătorul i-a dat inculpatului un parfum, pe care inculpatul l-a primit și i-a spus denunțătorului că trebuie să se mai întâlnească o dată. În consecință, la data de 30 ianuarie 2008 cei doi s-au reîntâlnit și inculpatul i-a pretins denunțătorului suma de 150 lei, pe care acesta din urmă i-a remis- Ulterior, inculpatul a mai pretins denunțătorului încă două parfumuri bărbătești, care i-au fost remise la data de 12 februarie 2008.
De asemenea, învederează instanței că în cauză există indicii că la data de 3 iulie 2004 numitul l-a agresat pe numitul, cauzându-i o fractură de mandibulă. Cercetările sub acest aspect au fost efectuate în cauza penală nr. 691/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, dosarul fiind repartizat spre soluționare inculpatului. a angajat fiului său, un apărător ales anunțându-l pe inculpat acesta aspect, ocazie cu care inculpatul i-a spus denunțătorului că avocatul nu-l va putea ajuta, acuzația adusă fiului său fiind gravă, însă el îl poate ajuta, în sensul că va administra probatoriul în dosarul cauzei într-un mod care să conducă la adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată. Pentru aceasta însă inculpatul i-a pretins denunțătorului suma de 500 de euro, cu care denunțătorul a fost de acord, dându-i acestuia suma solicitată. Întrucât s-a împăcat cu partea vătămată, iar numărul de îngrijiri medicale ale acestuia atrăgeau o altă încadrare juridică, în cauză s-a a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 182.pen și încetarea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 181.pen. față de numitul. Este de remarcat în opinia sa, că atât declarațiile de împăcare a celor două părți cât și declarația de învinuit a lui sunt luate fără participarea avocatului ales al acestuia. Nu este totodată lipsit de importanță nici modul de administrare a probatoriului, respectiv faptul că, deși pe declarația tipizată și înseriată de învinuit se consemnează că acesta a fost audiat la data de 17 august 2004, în continuarea aceleiași declarații se consemnează o altă dată, 6 august 2004.
Totodată, solicită a se avea în vedere că de la momentul luării măsurii arestului preventiv față de inculpat și până în prezent în cauză s-au audiat 4 denunțători, 12 persoane în calitate de martori și 3 persoane cu privire la care există suspiciunea că au avut legătură cu activitatea infracțională desfășurată de inculpat, s-a identificat și ridicat un suport electronic pe care se regăsește o convorbire ambientală înregistrată cu telefonul mobil al denunțătorului, s-au ridicat copii după dosarele penale în care se presupune că inculpatul a pretins și a primit sume de bani sau alte bunuri, pentru a le soluționa în mod favorabil și i s-au adus la cunoștință inculpatului în datele de 15 și 23 aprilie 2008 noile învinuiri, cu privire la care a fost audiat.
Apreciază, de asemenea, că în cauză există probe din care rezultă că sunt întrunite în continuare temeiurile prev. de art. 148 lit. b și f pr.pen. Astfel, din declarațiile denunțătorului și a martorilor, și rezultă că inculpatul a . să-i determine să nu depună denunțuri sau mărturii împotriva sa.
Solicită a se avea în vedere că în cauză se impune admiterea propunerii pentru finalizarea urmăririi penale respectiv pentru întocmirea notei de redare a convorbirilor telefonice în mediu ambiental, identificarea și audierea eventualilor martori, verificarea dosarelor nr. 1045/P/2007, 1018/P/2007 și 7/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, cu privire la obiectivitatea cu care inculpatul a administrat mijloacele de probă în aceste cauze și prezentarea materialului de urmărire penală.
Apărătorul inculpatului, av. A, în principal solicită respingerea propunerii formulate în cauză ca neîntemeiată, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Solicită a se observa că singura ordonanță cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale ce atrage dispozițiile art. 159.pr.pen. ca temei de drept pentru reținerea calității de inculpat și prelungirea arestului preventiv, este ordonanța din data de 1 aprilie 2008, prin care primește calitatea de inculpat pentru cele două fapte pentru care s-a dispus arestarea preventivă. Pentru celelalte fapte pentru care se solicită prelungirea măsurii arestului preventiv solicită a se constata că există trei rezoluții de extindere a urmăririi penale întemeiate pe dispozițiile art. 2838.pr.pen, pentru care nu s-a mai dispus punerea în mișcare a urmăririi penale, deci pentru care inculpatul are doar calitatea de învinuit și nu pot constitui temeiuri pentru menținerea arestului preventiv.
Solicită, totodată, a se constata nulitatea rezoluției de începere și extindere a urmăririi penale, întrucât începând cu data de 28 ianuarie 2008 și până la data de 27 martie 2008, tot ce s-a administrat în cauză este conform art. 224 alin. 3.pr.pen. lovit de nulitate deoarece lipsește procesul verbal de consemnare a probatoriului. De asemenea, solicită a se observa că la filele 133, 137, 143 și 121 din dosarul de urmărire penală, primul volum, sunt luate declarații de martori de către ofițeri de poliție judiciară în lipsa unei delegări astfel cum o cere art. 217 alin. 1 C:pr.pen. Solicită, astfel a se aprecia incidența dispozițiilor art. 197 alin.2 pr.pen și a se constata nulitatea actelor de urmărire penală amintite.
Constată că în cauză s-a motivat că la de la data luării măsurii arestului preventiv până în prezent s-au efectuat anumite acte de urmărire penală, solicitându-se prelungirea măsurii preventive pentru întocmirea notei de redare a convorbirilor telefonice în mediu ambiental, identificarea și audierea eventualilor martori, verificarea dosarelor nr. 1045/P/2007, 1018/P/2007 și 7/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, cu privire la obiectivitatea cu care inculpatul a administrat mijloacele de probă în aceste cauze și prezentarea materialului de urmărire penală.
Cu privire la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, solicită a se aprecia incidența în cauză a dispozițiilor art. 148 lit. f teza a II-a pr.pen. prins prisma distanței temporale deosebit de mare, raportat la împrejurarea că faptele pentru care s-a dispus urmărirea penală față de inculpat cu privire la denunțătorii și sunt fapte de circa 4 ani. De asemenea, solicită a se analiza și declarațiile martorilor date în data de 17 aprilie 2008 și aflate la dosarul de urmărire penală, vol. I, care nu atrag sub nici o formă și sub nici o interpretare incidența dispozițiilor art. 148 lit. b pr.pen. Totodată, învederează instanței că la data de 10 aprilie 2008 fost audiat martorul, din care rezultă că nu sunt satisfăcute cerințele imperative ale art. 148 lit. b pr.pen. raportat și la practica și dispozițiile CEDO. Consideră că la dosarul cauzei nu există probe, din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Apreciază că în această fază procesuală față de inculpat se poate dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145/1 pr.pen. această măsură fiind de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul inculpatului, av. N, depune la dosar o serie de înscrisuri cu privire la situația personală a inculpatului.
Referitor la fapta denunțată de către, care în final a fost condamnat definitiv în dosarul în care a efectuat cercetări inculpatul, apreciază că denunțul familiei acestuia poate fi luat ca o formă de răzbunare, mai ales că din declarațiile acestora rezultă elemente de detaliu, care denotă caracterul artificial al denunțătorului și al martorilor, care poate fi întrezărit prin verificarea acestor elemente.
Solicită a se acea în vedere că, la fel ca și în alte cauze, sens în care indică dosarul "", deși se argumentează de organele de urmărire penală existența unor denunțuri, acestea sunt formulate la cerere, tinzându-se astfel să se dea o greutate mai mare unor fapte care în final urmează a fi apreciate de judecător. Constată că la dosar există declarațiile a doi procurori cu care inculpatul a colaborat, care aveau menirea de a fi explicative față de potențialitate implicării acestor doi procurori și că nu există nici o infirmare a soluțiilor propuse de inculpat.
Referitor la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, respectiv cel prev. de art. 148 lit. b pr.pen. solicită a se constata că acesta nu există, ci există o singură persoană, care face referire la o discuție mult anterioară, cu privire la o potențială plângere asupra cuiva. Este vorba doar de o susținere ce își are originea într-o prezumție alterată față de polițiști și alte categorii de persoane. Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen. în opinia sa cât timp nu există un dosar fundamentat pe infracțiuni flagrante, trebuie stabilit dacă sumele indicate sunt de natură a produce un efect. De asemenea, apreciază că pericolul trebuie privit comparativ, raportat la profesia și studiile inculpatului, care este o persoană care cunoaște ce drepturi și obligații ar presupune lăsarea sa în libertate. Solicită a se avea în vedere și circumstanțele de ordin personal, respectiv că inculpatul are doi copii minori în întreținere și din documentele depuse rezultă că în acest moment are angajate credite împovărătoare, care au o finalitate previzibilă în ipoteza menținerii măsurii arestului preventiv. Învederează și faptul că inculpatul nu are o stare de sănătate foarte gravă, dar acesta suferă de anumite afecțiuni, care s-ar agrava dacă acesta ar fi menținut în stare de arest preventiv. Apreciază că impactul și efectul arestării inculpatului s-a produs, iar conduita acestuia nu ar fi de natură a aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale.
Cu privire la motivele pentru care se solicită prelungirea măsurii arestului preventiv, solicită a se avea în vedere că doar prezentarea materialului de urmărire penală necesită prezența inculpatului, care însă se poate prezenta și în stare de libertate, întrucât actele ce se impun a fi administrate în cauză nu au legătură cu starea de arest a inculpatului.
La soluționarea cauzei solicită a se avea în vedere și practica instanțelor judecătorești cu privire la pedepsele aplicate unor astfel de infracțiuni, respectiv cu privire la modalitatea de executare a acestora, precum și practica instanțelor cu privire la alte persoane cercetate sub aspectul comiterii unor infracțiuni de corupție prezentate recent în mass media. Consideră că, chiar o stabilire de vinovăție și o trimitere în judecată se poate face cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentanta Parchetului, în replică, solicită a se avea în vedere că prin rezoluțiile din datele 9, 15 și 18 aprilie 2008 s-a dispus extinderea și începerea urmăririi penale față de inculpat pentru fapte noi, necunoscute la momentul arestării inculpatului, precum și că dispozițiile art. 224 alin. 3.pr.pen. instituie o facultate în ceea ce privește întocmirea procesului verbal de consemnare a actelor premergătoare și nu o obligație. Totodată, învederează instanței că declarațiile martorilor s-au luat în baza delegării ofițerilor de către procuror, iar critica referitoare la timpul scurs de la momentul comiterii infracțiunii nu poate fi avută în vedere cât timp organul penal după ce a luat la cunoștință despre existența unei infracțiuni este obligat să facă cercetări cu privire la aceasta. De asemenea, apreciază că tocmai calitatea specială a inculpatului implică un caracter agravant și o periculozitate pentru ordinea publică.
Apărătorul inculpatului, av. A, solicită a se avea în vedere că dispozițiile art. 224 alin. 3.pr.pen. prevăd obligativitatea întocmirii procesului verbal de consemnare a actelor premergătoare, sens în care solicită a se avea în vedere decizia penală nr. 209/R/7 aprilie 2004 Curții de Apel Brașov.
Apărătorul inculpatului, av. N, apreciază că procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare garantează respectarea dreptului și la un proces echitabil dă posibilitatea apărării de a-l valorifica, iar cât timp acest proces verbal ar fi la dispoziția anchetatorilor nu ar mai putea fi valorificat niciodată și s-ar ajunge astfel al un abuz.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că pericolul pentru ordinea publică este un element de actualitate, ca atare trebuie luat în considerare durata scursă de la comiterea faptei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilor apărătorilor săi, solicitând cercetarea în stare de libertate.
CURTEA
Prin propunerea înregistrată la această instanță sub nr- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, a solicitat prelungirea arestării preventive cu 30 de zile a inculpatului fiul lui și, născut la 10.04.1967 în satul com. jud.M,.în S M- jud.M, arestat în Arestul IPJ
S-a motivat că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de luare de mită, prev.de art.254 alin.1,2 pen. rap.la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 și de trafic de influență prev.de art.257 pen. rap.la art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000 și a fost arestat preventiv pe o durată de 29 zile prin încheierea penală nr.1 din 02.04.2008 a Curții de Apel Cluj.
În esență, s-a arătat că profitând de funcția de subcomisar de poliție desemnat să-și exercite activitatea în cadrul poliției judiciare la Biroul Cercetări Penale din Poliția SMa pretins și a primit bani și bunuri de la diferite persoane, pentru a instrumenta în mod favorabil anumite dosare, în sensul de a administra sau nu anumite mijloace de probă, de a propune anumite soluții ori promițând că va intervenii la procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației.
S-a arătat că ulterior arestării s-a dispus extinderea cercetării penale față de inculpat pentru majoritatea actelor materiale ce fac obiectul cercetării penale în prezent fapte denunțate de Iasco, și.
În drept, s-a întemeiat propunerea pe disp.art.148 alin.1 lit.b și f pr.pen. arătându-se că din declarațiile martorilor, și, rezultă că inculpatul a încercat să-i determine să nu formuleze denunț și să nu depună mărturie împotriva sa, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din faptul că a pretins și primit sume de bani în cauze penale privind infracțiuni grave.
S-a specificat că este necesară prelungirea pentru întocmirea notei de redare a unei convorbiri, identificarea și audierea unor eventuali martori, verificarea a altor dosare penale întocmite de inculpat și soluționarea eventualelor cereri de probațiune pe care le va formula inculpatul împreună cu prezentarea materialului de urmărire penală și redactarea actului de inculpare.
Examinând propunerea de prelungire a arestării preventive, pe baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
Într-adevăr, inculpatul a fost arestat prin încheierea penală nr.1/2008 a Curții de Apel Cluj (42), pe o durată de 29 zile, din 2 aprilie 2008 până la data de 30 aprilie 2008, în temeiul art.148 alin.1 lit.b și f pr.pen.
La data arestării temeiul de fapt a constat în împrejurarea că inculpatul era cercetat sub aspectul comiterii a două infracțiuni de luare de mită prev.de art.254 alin.1 și 2.pen. rap.la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, și o infracțiune de trafic de influență prev.de art.257 pen. rap.la art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000, reținându-se că în luna ianuarie 2008, pretins suma de 500 euro de la denunțătorul, pentru a face o propunere de scoatere de sub urmărire penală, lăsând să se înțeleagă că poate interveni la procuror pentru confirmarea propunerii și în aceeași lună a pretins de la denunțătorul suma de 500 euro, într-un dosar în care denunțătorul era cercetat pentru infracțiunea de ucidere din culpă.
Curtea apreciază că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă, iar acestora li s-au adăugat temeiuri noi.
Astfel, față de inculpat s-a dispus extinderea cercetării penale în 9 aprilie 2008 pentru fapta de a pretinde și a primi de la sora numitului suma de 100 Euro pentru a instrumenta în mod favorabil acestuia cauza penală în care era cercetat pentru un accident de circulație (13); în 15.04.2008 s-a extins urmărirea penală pentru că a pretins și a primit de la denunțătorul 150 lei și trei parfumuri pentru a soluționa favorabil cauza privind pe cercetat pentru infracțiune la legea circulației; la 18 aprilie s-a extins urmărirea penală pentru că a pretins denunțătorului 500 Euro pentru a adopta o soluție de netrimitere în judecată, în dosarul în care fiul acestuia era cercetat penal.
Aceste noi învinuiri i-au fost aduse la cunoștință inculpatului (26 și 28) și, contrar susținerilor apărătorilor, nu era necesară punerea din nou în mișcare a acțiunii penale, de vreme ce în cauză s-a dispus anterior punerea în mișcare a acțiunii penale; conform art. 238.pr.pen. în cursul urmăririi penale organul de cercetare penală dacă constată fapte noi în sarcina învinuitului sau inculpatului, ori împrejurări noi care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale ori s-a pus în mișcare acțiunea penală, se dispune extinderea cercetării penale. Din acest text nu rezultă obligația punerii în mișcare prin ordonanță separată a acțiunii penale pentru fiecare faptă, deoarece cercetarea penală are ca obiect exercitarea acțiunii penale, iar prin extinderea cercetării penale operează extinderea acțiunii penale.
Ca atare, aceste noi temeiuri de fapt pot fi avute în vedere la examinarea propunerii de prelungire a arestării preventive.
Afirmația că toate actele premergătoare efectuate între 28 ianuarie 2008 până în 27 martie 2008, când s-a dispus începerea urmăririi penale sunt lovite de nulitate absolută deoarece lipsește procesul verbal de constatare a acestora, nu este conformă cu legea deoarece art.197 pr.pen. nu prevede acest caz de nulitate absolută; declarațiile date în această perioadă au fost reluate de către procuror după începerea urmăririi penale, ca atare nu s-a produs nici o vătămare care să afecteze reținerea existenței indiciilor temeinice pentru arestare. În același timp, susținerea că declarațiile de martori luate de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA, fără a avea delegație - cu toate că la dosar de fiecare dată ofițerii au fost delegați în scris pentru a efectua inclusiv redarea interceptărilor telefonice - nu înlătură indiciile temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Curtea apreciază că există indicii suficiente constând în declarațiile denunțătorilor (92), (96), (101) și (102).
Aceste declarații, contrar susținerilor apărătorilor, nu au un caracter artificial de vreme ce sunt susținute de declarațiile persoanelor care fie au împrumutat banii pentru a-i fi dați inculpatului fie au luat la cunoștință de pretinderea și darea sumelor de bani.
În ceea ce privește existența temeiului de arestare prev.de art.148 alin.1 lit.b pr.pen. constând în existența datelor că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, Curtea apreciază că din declarațiile martorului (163) coleg cu inculpatul, rezultă că acesta s-a interesat pentru inculpat și i-a comunicat acestuia date despre familia și despre cum este posibil să se fi produs denunțul.
Împrejurarea că acest martor a fost audiat după arestarea inculpatului nu prezintă relevanță pentru că această împrejurare rezultă din înregistrarea convorbirilor telefonice, și de aceea a fost reținută împrejurarea chiar în încheierea de arestare.
De asemenea, din declarația lui (161), coleg cu inculpatul, rezultă că inculpatul l-a sunat să-l contacteze pe, ca acesta să aștepte măcar până primește soluția penală în procesul care-l viza.
Aceste declarații sunt întărite de existența interceptărilor convorbirilor inculpatului cu martorul (225).
În același timp, în sprijinul acestui temei al prelungirii se va reține și declarațiile martorilor și, și din care rezultă date că inculpatul a încercat să influențeze aflarea adevărului.
Nu se poate reține afirmația că simpla poziționare subiectivă și declarativă a inculpatului față de cele declarate de aceste persoane împotriva sa, nu ar constitui un temei suficient pentru a se aprecia influențarea adevărului; tocmai faptul că inculpatul a încercat să ia legătura cu aceștia direct sau indirect, denotă intenția sa de a influența probele administrate.
Referitor la temeiul prev.de art.148 al.1 lit.f pr.pen. Curtea reține că din probele administrate constând în declarațiile denunțătorilor, ale aparținătorilor acestora și ale colegilor inculpatului, inclusiv a procurorului șef de la parchetul în raza de competență a căruia lucra inculpatul, rezultă că faptele sale au avut un ecou larg și au indus în comunitate percepția că dosarele de urmărire penală pot fi stopate să nu ajungă în instanță prin mituirea ofițerului de poliție.
Punerea în libertate a inculpatului ar agrava acest sentiment și ar crește neîncrederea în justiție, în rândul comunității din care face parte inculpatul.
Împrejurarea că este căsătorit, că soția sa nu realizează venituri suficiente pentru acoperirea unui credit de 27.000 Euro, că are în întreținere doi copii minori, că a fost supus la două operații în anul 2007 și suferă de o afecțiune a epidermei, nu înlătură temeiurile ce au stat la baza arestării sale.
Susținerea că lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deoarece unele fapte sunt de acum 4 ani, nu poate fi reținută deoarece inculpatul este cercetat pentru fapte comise și în cursul anului 2008.
Curtea consideră că prelungirea arestării preventive a inculpatului este necesară pentru asigurarea bunului mers al urmăririi penale, prin evitarea riscului influențării martorilor ce urmează a fi audiați, și prin prezervarea ordinii publice.
Prelungirea este necesară pentru a se verifica dacă în alte trei dosare penale inculpatul a comis același gen de fapte, pentru redarea înregistrării faptei comise de către inculpat în cazul denunțătorului, pentru identificarea altor martori pentru noile fapte descoperite, precum și pentru prezentarea materialului de urmărire penală și redactarea rechizitoriului.
Așa fiind, în baza art.159 alin.7 pr.pen. va admite propunerea și va dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru o durată de încă 30 de zile, respectiv pentru perioada 1 mai -30 mai 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În temeiul art. 155-159.pr.pen, raportat la art. 143.pr.pen. art. 148 lit. b și art. 148 lit. f pr.pen. admite propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, și în consecință:
Dispune prelungirea măsurii arestului preventiv a inculpatului, fiul lui și, născut la 10.04.1967 în, com., jud. M, CNP -, domiciliat în S M,-, jud. M, arestat în Arestul IPJ C, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 01 mai 2008 și până la data de 30 mai 2008.
În temeiul art. 189.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 aprilie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. 4 ex. /
25.04.2007
Președinte:Chitidean ValentinJudecători:Chitidean Valentin
