Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
R ÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 05 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 23 martie 1991, fiul lui și, născut la 05 octombrie 1991 și, fiul lui și, născut la 10 februarie 1988, în prezent toți aflați în stare de arest preventiv în Arestul D împotriva încheierii de ședință nr.6 din camera de consiliu din data de 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu privire la prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați pentru o perioadă de 20 de zile.
La prima strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, și, toți aflați în stare de arest preventiv, asistați de avocat desemnat din oficiu, cu delegație avocațială nr.1552/05.04.2008, din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu recurenții inculpați, precizând că aceștia susțin faptul că familia le-a angajat apărător, având toți trei același avocat, însă nu cunosc motivul pentru care nu s-a prezentat în fața instanței la termenul de astăzi.
Anterior formulării concluziilor apărătorului, pentru recurenți, în sala de ședință se prezintă doamna avocat ta, care depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială emisă la data de 04.04.2008, din cadrul Baroului D, precizând că a fost angajată în cauză pentru recurenții inculpați. Solicită reluarea cauzei pentru a putea studia actele și lucrările dosarului, anterior formulării concluziilor.
Curtea ia act că prin prezentarea doamnei avocat ta încetează delegația avocatului desemnat din oficiu, și pentru a da posibilitatea apărătorului ales să consulte actele și lucrările dosarului dispune suspendarea ședinței.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, și, toți aflați în stare de arest preventiv, asistați de apărător ales ta, cu împuternicire avocațială din data de 04.04.2008, din cadrul Baroului
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat ta a luat legătura cu recurenții inculpați, precizând că nu au cereri prealabile de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, de asemenea, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursurilor.
Curtea, luând act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursurilor.
Avocat ta, având cuvântul pentru recurenții inculpați, arată că prin recursul de față înțeleg să critice încheierea de ședință nr.6 din data de 04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților pentru încă 20 de zile, de la data de 8.04.2008 la 20.07.2008, orele 20,00.
Precizează că în motivarea încheierii atacate se reține de Tribunalul Dâmbovița că inculpații nu trebuie judecați în stare de libertate pe considerentul că aceștia trebuie izolați de societate și trebuie educați, astfel că până la terminarea cercetărilor este necesar menținerea stării de deținere, deși la toate cele trei termene (arestare preventivă, verificare și prelungirea acestei măsuri) inculpații au fost audiați și au arătat în ce anume a constat fapta lor.
Apreciază că aceste considerente sunt greșite, deoarece în opinia sa nu cei trei tineri inculpați sunt vinovați de comiterea faptelor, ci partea vătămată- minoră, părinții acesteia și societatea în întregul ei, în condițiile în care minora, în vârstă de 13 ani, frecventa la această vârstă o discotecă, aspect pe care îl consideră inadmisibil.
Subliniază declarația părții vătămate și declarațiile inculpaților, din care rezultă faptul că aceasta este o clientă fidelă a discotecii și că cei trei inculpați au fost avertizați cu privire la reputația minorei de "ușuratică".
Mai arată că vina aparține societății în educarea tinerilor cu privire la viața sexuală, iar din concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița reiese că recurenții nu știau la ce anume se expun la momentul comiterii faptei.
Solicită a se avea în vedere că nu se poate afirma cu exactitate că inculpații sunt conștienți ce anume se va întâmpla cu ei, că aceștia au recunoscut fapta și anume că au întreținut relații sexuale cu partea vătămată, însă nu au violat-o pe aceasta, că fapta este una gravă, însă prezumția de nevinovăție operează în favoarea lor.
În continuare, susține că într-adevăr fapta pentru care inculpații sunt cercetați are anumite limite ridicate de pedeapsă, care au impus privarea de libertate, dar la momentul de față nu mai este necesară menținerea arestării preventive, dat fiind faptul că în mod sigur aceștia au realizat cele întâmplate. Toți sunt bine încadrați în familie, urmează cursuri liceeale, iar reeducarea lor se face în condiții bune în stare de libertate și nu prin izolarea de societate.
Mai arată avocatul recurenților inculpați a se avea în vedere și că la momentul de față nu există probe concludente cu privire la vinovăția acestora, față de infracțiunea de viol.
De asemenea, solicită a se constata că lăsarea în libertate nu ar împiedica cu nimic desfășurarea anchetei, că de bună voie inculpații au fost de acord cu recoltarea de probe pentru stabilirea profilului ADN, că nu au cum anume să încerce zădărnicirea aflării adevărului în cauză, iar actele ce urmează a mai fi efectuate se pot face și cu inculpații în stare de libertate.
Pentru toate cele arătate mai sus, solicită admiterea recursurilor, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive pentru încă 20 de zile, casarea încheierii de ședință atacată și judecarea inculpaților în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că, față de natura faptei săvârșite, de pericolul social concret prezentat de inculpați, de necesitatea efectuării unei expertize medico-legale, precum și necesitate prezentării materialului de urmărire penale, se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive față de inculpați.
Pentru acestea, apreciind încheierea de ședință recurată ca fiind legală și temeinică, formulează concluzii de respinere a recursurilor ca nefondate.
Recurenții inculpați, și având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită și că nu prezintă pericol pentru societate, solicitând admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițas -a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, dispunându-se prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații, și pentru o perioadă de 20 de zile.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, aceștia săvârșind o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol determinat de împrejurarea în care a fost săvârșită infracțiunea.
A mai apreciat instanța de fond că inculpații nu pot fi judecați în stare de libertate, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor infracționale, reacție necorespunzătoare vârstei lor - 16 ani, 17 ani și 20 ani și de altfel, ființei umane, infracțiunea comisă fiind una privitoare la viața sexuală, victima fiind minoră-în vârstă de 13 ani, și protejată prin Constituție și legile penale.
A mai arătat instanța de fond că se impune izolarea inculpaților de comunitate, în regim instituționalizat, deoarece lăsarea lor în libertate poate crea cetățenilor un sentiment de insecuritate vis-a-vis de lipsa de reacție din partea justiției în cazul acestor activități infracționale de excepție.
Această prelungire, se arată că se impune și prin prisma disp. art.1 Cod pr.pen. deaorece este necesară apărarea ordinii de drept a persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, prevenirea infracțiunilor și educarea cetățenilor îîn spiritul resăectării legilor.
De asemenea, s-a mai precizat că inculpații au fost arestați prin încheierea nr.3 din 11.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, reținându-se că din lucrările efectuate în cauză rezultă probe conform cărora ar fi comis câte o infracțiune prev. de art.197 alin.2 lit.a și alin.3 Cod pen. respectiv că în noaptea de 9/10.02.2008, prin constrângere, au întreținut acte sexuale cu partea vătămată, în vârstă de 13 ani. S-a mai menționat că în speță îndeplinite cerințele art.143, 146 și 148 Cod pr. pen.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs inculpații criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea orală a căii de atac, inculpații având pe rând cuvântul prin apărătorul ales, au precizat că motivarea încheierii recurate în mod nejustificat s-a menționat că inculpații trebuie izolați de societate și judecați în stare de deținere până la terminarea cercetării judecătorești, deoarece aceștia au fost audiați, recunoscând că au întreținut relații sexuale cu victima, precizându-se însă că actele s-au derulat cu acordul acesteia.
Apreciază inculpații că aceste considerente mai sunt greșite și pentru că nu cei trei tineri sunt vinovați de comiterea faptelor, ci partea vătămată, părinții acesteia și societatea în întregul ei, în condițiile în care minora, în vârstă de 13 ani, frecventa la această vârstă o discotecă, aspect inadmisibil, precum și că din declarația părții vătămate și declarațiile inculpaților rezultă faptul că aceasta este o clientă fidelă a discotecii și că cei trei inculpați au fost avertizați cu privire la reputația minorei de "ușuratică".
De asemenea, s-a menționat că aceste fapte pentru inculpații sunt cercetați se datorează și lipsei unei educații cu privire la viața sexuală, așa cum rezultă din concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.
În continuare, susține că într-adevăr fapta pentru care inculpații sunt cercetați are anumite limite de pedeapsă, care impun privarea de libertate, dar la momentul de față nu mai este necesară menținerea arestării preventive, dat fiind faptul că în mod sigur aceștia au realizat cele întâmplate, toți sunt bine încadrați în familie, urmează cursuri liceeale, iar reeducarea lor s-ar face prin cercetarea lor în stare de libertate și nu prin stare de detenție, alături de alți infractori.
Avocatul recurenților inculpați solicită a se avea în vedere și că la momentul de față nu există probe concludente cu privire la vinovăția acestora, față de infracțiunea de viol.
Mai solicită a se constata că lăsarea în libertate nu ar împiedica cu nimic desfășurarea anchetei, că de bună voie inculpații au fost de acord cu recoltarea de probe pentru stabilirea profilului ADN, că nu pot să încerce zădărnicirea aflării adevărului în cauză, iar actele ce urmează a mai fi efectuate se pot face și cu inculpații în stare de libertate.
Examinând recursurile formulate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât și sub toate aspectele conform art. 3856alin.3 C.P.P. Curtea apreciază că aceste căi de atac sunt nefondate, astfel cum se va arăta în continuare.
În mod justificat instanța de fond, ținând cont de dispozițiile art.155 alin.1 Cod pr.pen. a apreciat că se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de toți cei trei inculpați, deoarece temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au modificat, acestea impunând în continuare privarea de libertate a acestora. Această privare de libertate se impune datorită modalității în care inculpații și-au derulat actele pentru care sunt cercetați în prezenta cauză, respectiv că trei persoane au forțat prin amenințarea cu un cuțit o minoră de în vârstă de numai 13 ani să întrețină relații sexuale, normale și orale, în urma cărora aceasta și-a pierdut virginitatea.
În motivarea recursului, inculpații au precizat că aceste fapte s-au întâmplat și datorită minorei, care în vârstă de 13 ani frecventa programul unei discoteci. Sub acest aspect, Curtea apreciază că libertatea sexuală a oricărei persoane nu poate fi atinsă de o alta indiferent de locarurile pe care le frecventează și de orele la care o face. În aceeași ordine de idei, inculpații au susținut că ar fi cunoscut de la persoanele care frecventau acea discotecă că partea vătămată era "ușuratică", susținere care însă este contrazisă de raportul de constatare medico-legală nr.106/2008 al Târgoviște, de unde rezultă că aceasta, la examinare, prezenta urmele unei deflorări ce pot data din noaptea de 9/10.02.2008, ceea ce înseamnă că aceasta era virgină înainte de a avea aceste raporturi sexuale cu inculpații, motiv pentru care nu se poate crede că era "ușuratică" în sensul prezentat de către inculpați.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, deoarece așa cum s-a precizat mai sus motivee inițiale subzistă și în prezent, fapt pentru care, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursurile, ca nefondate.
Văzând și disp.art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații -, fiul lui și, născut la 23.03.1991, fiul lui și, născut la 05.10.1991 și, fiul lui și, născut la 10.02.1988, în prezent aflați în Arestul D împotriva încheierii de ședință nr.6 din 04.04.2008 a Tribunalului Dâmbovița, pronunțată în dosarul nr-, prin care s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu privire la prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați pentru o perioadă de 20 de zile.
Obligă fiecare recurent la câte 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05 aprilie 2008.
Președinte, Judecători,
A în, semnează președintele completului
Grefier,
Red. /Tehn.red.
8 ex/07.04.2008
f- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Florentin Teișanu, Mihai
