Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 16 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Burlacu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR
DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM -
-BIROUL TERITORIAL GALAȚI -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații ( fiul lui și -, ns. la 07.05.1977 ), în prezent deținut în Arestul G), ( fiica lui și, ns. la 14.04.1952), în prezent deținută în Arestul G ), în prezent deținută în Arestul G ), ( fiica lui și, ns.la 02.10.1952 ), în prezent deținută în Arestul și - ( fiica lui - și, ns. la 10.04.1980 ), în prezent deținută în Arestul G, împotriva încheierii de ședință din 10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză au răspuns inculpații, -, în stare de arest, asistați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.10 din 15.10.2008 eliberată de Baroul Galați -Cabinet individual, inculpata, în stare de arest, asistată de av. și inculpata -, în stare de arest, asistată de av., în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 16.10.2008 eliberată de Baroul București -Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. - apărătorul inculpatei recurente -, arată că, fără să antameze fondul, față de faza procesuală a cauzei - recurs împotriva prelungirii măsurii arestării preventive la propunerea parchetului, critică încheierea Tribunalului Galați sub mai multe aspecte:
. cu încadrările făcute la adresa inculpatei pe care o asistă, care sunt deosebit de grave: Legea nr.39, Legea nr.678.
Solicită a se constata din dinamica probelor administrate în dosar până în prezent că relațiile dintre familia lui și familia lui erau tensionate, raportat la faptul că sora lui, căsătorită cu avea parte de un tratament mai puțin normal, plângându-se în nenumărate rânduri la sora ei, fapt care a generat oarecare stare de tensiune și a degenerat uneori și în certuri, lucru care nu poate sta la baza încadrării făcute de parchet - art.7 din Legea nr.39 care vorbește despre constituirea unui grup care are ca scop comiterea de infracțiuni. Totodată, această încadrare continuă să o critice, pentru că i se pare total deplasată față de activitatea inculpaților. Acest grup trebuie să fie bine structurat, în cadrul lui să existe un sistem de comandă și de execuție, cu niște roluri bine stabilite. Nu este cazul, repetă: transcrierile înregistrărilor telefonice făcute de-a lungul timpului arată fără doar și poate că între aceștia nu putea fi vorba de o asemenea conivență, de o asemenea rezoluție infracțională.
Mai departe, se referă la acuzația de proxenetism care o acuză pe clienta sa. Din cele 5 părți vătămate, 4 sunt aceleași ca și în cazul mamei ei -, au niște declarații pe care le - a lecturat și sunt vagi, nu au o relevan ță concretă față de încadrarea juridică și - așa cum legiuitorul prevede ca proxenetul să beneficieze de venituri sau de bani de pe urma exploatării acelor persoane -, nu le-au racolat, nu le-au obligat să practice acele îndeletniciri, fapt pentru care, neconstituind cumulativ vorbind toarte aceste elemente, nu se poate vorbi despre proxenetism.
Referitor la inculpata, arată că aceasta este mama unui copil minor de 2 ani și 4 luni, lucru știut încă de la începutul acestei cercetări, știut încă din seara zilei când s-a luat măsura reținerii și emiterii propunerii de emitere unui mandat de arestare preventivă. În ziua respectivă inculpata a compărut în fața domnului procuror și i s-a promis că dacă semnează o declarație consemnată de acesta, va pleca acasă la copilul ei. A mai făcut această afirmație în fața unei alte instanțe, dar probabil că nu a cântărit foarte mult și speră ca azi, în fața instanței de recurs să aibă oarecare sonoritate. Art.6 din Codul d e procedură penală asigură dreptul la apărare, indiferent de calitatea persoanei care compare în fața organului de cercetare penală. Atâta cât organul de cercetare penală face o afirmație și induce în eroare clienta sa, i se pare ca fiind un gest și speculând situația sa referitoare la copil, un gest mult exagerat față de modul în care ar trebui să se poarte un procuror anchetator.
Inculpata a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a părăsi localitatea. Cu lacrimi în, de fiecare dată a cerut insistent să stea lângă copilul ei. Soțul acesteia lucrează cu contract de muncă în străinătate, aduce un venit care îi permite să trăiască atât ei, cât și copilului. A adus acte medicale doveditoare că minorul suferă de o anumită boală abdominală, are niște probleme medicale, are și unele probleme psihice. Vecina inculpatei, care în prezent are grijă de copil, i-a solicitat și nici el nu știe ce să- spună acesteia și soțului, cum va reuși ea să ajungă cât mai repede lângă copil, intenția ei nefiind să se sustragă cercetărilor, cu atât mai mult cu cât nu vrea să plece cu copilul în altă parte. Ea rămâne în G, a solicitat și pe fond și cu altă ocazie să rămână aici, să se înlocuiască această măsură a arestării preventive cu interdicția de a părăsi localitatea, ocazie cu care s- a respins această cerere, nu a atacat-o cu recurs, iar recursul nefiind întemeiat, însă a constatat nu fără surprindere că același judecător care a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive pentru, deci pe data de 9 respinge cererea, tot pe data de 9 schimbă termenul pentru prelungire tot același judecător, care, pe data de 10, deci 24 de ore mai târziu, admite propunerea Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive.
Făcându - și "mea culpa", pentru că nu cunoaște atât de bine componența și structura completelor de judecată din Tribunalul Galați nu a invocat și nu a cerut în data de 10 ca doamna judecătoare să se abțină fața de clienta sa, în opinia sa, calificându- se în prevederile în 47 alin 2 Cod pr.penală, care intră în sfera incompatibilității. să spere că doamna judecătoare nu are o sensibilitate față de cerințele DIICOT- ului și vrea să spere că totuși dumneaei este inamovibilă, așa cum ne învață legea, cum știm cu toii că sunt toți judecătorii din România.
Supune atenției și posibilitatea ca în recurs să se caseze hotărârea Tribunalului, să se dispună admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu interdicția de a părăsi localitatea și în subsidiar să se constate situația de incompatibilitate în care s - a plasat d- na judecătoare prin faptul că nu s-a abținut în data de 10, față de clienta sa, acceptând și propunerea Parchetului de prelungire a mandatului de arestare pentru încă 29 de zile.
Din referatul întocmit, se va constata că procurorul solicită această prelungire pentru a redacta rechizitoriul și a fi semnat de procurorul ierarhic superior. Acestea sunt activități care reclamă să admitem noi, societatea civilă, că trebuie să stea în arest?
În concluzie, considerându-se și el, personal, ca făcând parte din societatea civilă, nu acceptă să condamne un copil de 2 ani și 4 luni, deci noi, societatea, nu condamnăm un copil de 2 ani și 4 luni, iar lăsarea în libertate a inculpatei în această situație, prin înlocuire, deci prin aplicarea tot a unei măsuri de siguranță nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nici un pericol social.
Avocat pentru inculpata arată că își cere scuze de dinainte dacă va deranja, este obișnuită instanța cu ea de ani de zile, se știe că bunul simț nu o părăsește, speră că nici bunul simț juridic, deși este în stare să își piardă încrederea și vrea să spună, pornind de la încredere, că dacă pe postul de televiziune se prezintă doi magistrați care nu au încredere în instituțiile statului, atunci și ea spune că a început să se îndoiască de sistemul nostru, și de ce:
La dosar a depus două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile: una, din Spania și una din România, hotărâri care nu au fost la dosar și cu care a vrut să dovedească schimbarea întru totul a temeiurilor care au fost avute în vedere în momentul luării măsurii. Ori, dacă magistratul în momentul în care motivează încheierea își permite să spună, fiind vorba de aceleași victime sau martore sau părți vătămate sau fete, sau cum să le spună, numai pe numele lor nu, că nu are de unde să știe că sunt aceleași activități - adică ce, s-au judecat, au avut proces pentru vreun imobil? - rezultă clar, a depus o hotărâre tradusă, definitivă și irevocabilă, dar magistratul nu are încredere că este vorba de aceeași faptă și de aceleași fete, când sunt nominalizate: și altele, nu le poate preciza numele, pentru că nu dorește să-și încarce memoria cu numele acestora.
Depune hotărâre definitivă și irevocabilă care a trecut prin mâinile instanței, a Curții de Apel Galați din care rezultă că între personal și familia - pentru că încadrarea cea mai grea este de a corupe pe minoră încă de când avea vârsta de 15 ani - există o dușmănie pe viață și pe moarte, că a fost condamnată minora și mama ei pentru sustragere din casa lui a bijuteriilor și dacă nu dovedește cu hotărâre judecătorească patima și dușmănia și că declarațiile acestora - pentru că dosarul este la cantitate nu la calitate - în J din dosar în fiecare volum sunt declarațiile celor trei, deci dacă nu cu un dosar și cu o hotărâre definitivă dovedește că sunt în dușmănie și că declarațiile lor sunt subiective, atunci cum?
Președintele completului atrage atenția doamnei avocat să facă referiri strict la dosar.
Apărătorul inculpatei precizează că ceea ce s-a reținut și încadrarea juridică corectă pentru care s - a luat măsura, nu rezistă la o verificare atentă, a văzut unde instanța, respectiv că nu se poate vorbi în acest moment, dar când să vorbească, după ce trec 7 luni de zile și termen de termen i se spune că se mențin temeiurile în baza cărora a fost avută măsura, unde să se ducă, în piața publică în să semnaleze aceste aspecte?
Din punctul său de vedere și a clientei pe care o apără, despre vinovăția acesteia a spus că sunt multe lucruri care nu rezistă la o verificare atentă și care vor fi combătute în momentul judecării dosarului. Dar acest lucru nu aduce după sine în mod obligatoriu situația de arest a numitei. Aceasta are 56 de ani, nu a fost amendată în viața ei o dată, are 35 de ani vechime în câmpul muncii și nu a stat într - un birou la mașina de scris, a fost sudoriță, a avut muncă grea, a avut mai mulți copii pe care și i-a crescut. Oare chiar se crede că lăsarea sa în libertate ar îngrozi populația din G? Că este în dușmănie cu familia, asta este o altă problemă, dar asta nu are nici o legătură cu starea de libertate.
Solicită să se primească cele susținute cu toată atenția, să se observe că în dosar se vorbește și când au fost descrise bunurile ridicate se spune "; uitați- vă ce avere au, uite câte bunuri au fost confiscate! "
În țara asta, începând de la fostul premier care nu poate să-și justifice nici cel termopanele, darmite casele, toată lumea nu are cum justifica banii. Se reproșa că nu a muncit o zi și că "uitați ce avere are!", dar, care este primul milionar al țării nu a muncit o zi nicăieri.
Solicită a se aprecia lucrurile, pentru că noi trăim într-o societate și în această societate se întâmplă niște lucruri față de care nu vrea să arate decât că persoana celor din boxă nu prezintă pericol public și solicită să fie privit pericolul public și sub aspectele relevate, pentru că sunt niște tare ale societății de care inculpații nu sunt vinovați. Solicită admiterea recursului și pe cale de consecință, punerea în libertate a inculpatei.
Apărătorul inculpaților și - critică încheierea prin care s-a prelungit măsura arestării preventive, pentru netemeinicie. Motivele avute în vedere de către Tribunalul Galați se sprijină pe: gravitatea faptelor, modalitatea de săvârșire și amplul material probatoriu.
Până la urmă, măsura arestării preventive se ia pornind de la persoana inculpatului și nu de la faptele pentru care este trimis în judecată. De aceea există și limitele de pedeapsă. de pericolul social general al faptei. Ori, în cazul de față consideră că inculpații nu prezintă pericol social, și face trimitere chiar la actele efectuate de către Parchet în cauză: în august 2007 se începe urmărirea penală împotriva inculpaților, în septembrie 2008, la mai bine de un an de zile se consideră că prezintă pericol social și sunt propuși la arestare. de un an de zile în care s-au efectuat acte și se spune că și- ar fi continuat activitatea infracțională nu au prezentat pericol social, dar după un an de zile prezintă pericol social.
Dacă într-adevăr societatea ar fi prejudiciată și s-ar afla în pericol prin punerea lor în libertate ar fi trebuit ca Parchetul să ceară măsura arestării preventive imediat după începerea urmăririi penale, când se știa ce fapte au făcut, pentru că de aceea s-a și început urmărirea penală, și având probatoriu suficient. Nu încep urmărirea penală și după un an de zile mă gândesc că ar fi cazul să-i propun la arestare. Care mai e pericolul social? După un an de zile nu am pericol social, deodată am pericol social. Dincolo de acestea, instanța de fond, în urma depunerii hotărârii din Spania care-l vizează pe și tangențial pe ceilalți inculpați și care privește traficul de persoane cu privire la victimele din acest dosar desfășurat la clubul " La " din Spania în perioada 2004/2005, deci exact situația de față, motivează magistratul că nu poate vorbi despre autoritate de lucru.
Este o hotărâre pentru care se va face recunoașterea hotărârii străine, dar care vizează aceleași fapte, aceleași victime, aceiași perioadă și aceeași - să spunem -inculpați. Și atunci, cum nu se poate vorbi despre autoritate de lucru judecat? Și prin urmare, față de această hotărâre și față de cea la care a făcut trimitere doamna avocat privind situația victimei, crede că se ridică multe dubii cu privire la corectitudinea încadrării juridice și însăși a faptelor pe baza cărora s- a început urmărirea penală și ulterior, arestați inculpații.
Dacă există dubii cu privire la încadrarea juridică și la săvârșirea faptelor, o altă instanță găsindu-i nevinovați, atunci cum avem indicii temeinice care să justifice luarea măsurii arestării preventive?
Scopul măsurilor arestării preventive prev. de art.136 Cod pr.penală sunt: împiedicarea sustragerii învinuitului sau a inculpatului sau buna desfășurare a procesului penal. Procesul penal, așa cum arată și parchetul - faza de urmărire penală este în bună parte terminată. Au fost audiate victimele, urmează doar să se întocmească rechizitoriul și să se adune relații cu privire la transferurile de bani. Nu se vorbește de audierea lui x, lui y, așa zise victime.
În ceea ce privește sustragerea, nu există nici o dovadă că ar încerca să se sustragă sau să influențeze în vreun fel procesul penal. Declarațiile victimelor sunt luate, inculpații sunt în faza de a merge în fața instanței care are puterea să hotărască dacă sunt sau nu vinovați, li se va aplica o pedeapsă dacă vor fi vinovați, dar asta nu înseamnă că prezintă un pericol social.
Și nuanțează aici cu privire la - - o femeie în vârstă, cu mari probleme de sănătate,pentru care a depus în numărate rânduri actele medicale: are hipertensiune, diabet, glandă și este suspectă de cancer. Cum poate o persoană care, plastic vorbind, este cu un picior în groapă, să prezinte pericol social .
Instanța nu este în măsură să judece fondul problemei, dar se poate vedea că dintre rândurile acestui dosar nu răzbate nicăieri convingerea că inculpații prezintă pericol social.
Solicită a se privi cu atenție actele depuse, aflate la dosarul cauzei. Se vorbește de înregistrări, unul dintre aceste volume este numai cu înregistrări, a avut curiozitatea să citească 80 % dintre ele. Niciuna nu îl arată pe că ar fi săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată. Sunt convorbiri: o doamnă, un domn,o doamnă, un domn, acestea sunt cei care discută. Și atunci, care sunt probele că ar fi săvârșit faptele pentru că, repetă, o instanță din Uniunea Europeană l- a găsit nevinovat pentru comiterea acestor fapte.
Dacă totuși se apreciază că este necesar a se avea un control asupra inculpaților, solicită admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Dacă vor încălca această obligație, consecințele le cunosc: vor intra înapoi de unde,speră, se va încuviința să iasă.
Reprezentanta Ministerului Public arată că va fi concisă, deși așa de multe ar avea de comentat față de concluziile apărătorilor, în special ale ultimului avocat, îi scapă numele - pentru inculpatul.
Este foarte adevărat, este clar pentru toată lumea că inculpații au încercat prin diferite cereri, de diferite naturi, să își recapete libertatea, cereri care, pe rând, așa cum au fost efectuate, au fost respinse, ultima ieri sau alaltăieri, cu diferite susțineri, inclusiv cu acte medicale pentru -. Starea sa de sănătate a fost analizată a avut posibilitatea de a se uita la un moment dat asupra acestora și nu este așa cum spune domnul avocat, actele medicale într-adevăr conturează o stare precară de sănătate dar nu ridică nici un fel de probleme, inclusiv acel suspect de cancer nu l-a înțeles, nu rezultă de nici unde acest diagnostic, dar nu îi place deloc maniera în care se aruncă cu un soi de noroi în parchet, punându-se în cârca acestuia faptul că ar trimite persoane nevinovate în închisoare.
Domnul avocat a făcut afirmația că a avut curiozitatea să citească un întreg volum, dar nu a avut curiozitatea să citească procesul- verbal pe care procurorii l- au întocmit a doua zi, după ce inculpatul a fost prezentat pentru arestare, interval în care în acel interval de de 24 ore, pe ordonanță fiind, la politie a trimis mesaje către fetele din Spania, ca să le pună în vedere diferite aspecte,
Nu intră acum pe fond, nu analizează decât un singur aspect: soluția Tribunalului este temeinică și legală, recursurile sunt nefondate, instanța de tribunal care a prelungit a doua oară măsura arestării preventive a avut în vedere exact motivele pentru care le - a solicitat, toți factorii care pot converge de către instanță la admiterea sau respingerea unei astfel de cereri,motiv pentru care solicită respingerea recursurilor declarate de cei pentru inculpați.
Inculpata recurentă - solicită a se ține cont că are un copil de 2 ani și 4 luni, care are nevoie de ea, oricum ar fi este mama lui, plânge, depinde de ea.
Inculpata recurentă arată că vrea să fie pusă în libertate. Ea a muncit o viață, niciodată nu s- a ocupat de așa ceva.
Inculpata recurentă - arată că este foarte bolnavă, lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul recurent, referitor la acuzațiile care i s- au adus cu telefonul, arată că pe data de 19 era în celulă la arest cu 3 băieți,iar la ora 2- 3 au venit vreo 6- 7 agenți de la criminalistică și i-au dat pe toții afară din cameră.
La întrebarea instanței,arată că și a fost cercetată în Spania, au fost amândoi arestați preventiv cam vreo 2 luni, li s-a spus să se judece în libertate, cam 2 ani de zile trebuiau să semneze săptămânal la tribunal,parchet.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Inculpații, -, și - sunt cercetați, în stare de arest preventiv, în dosarul nr. 246/D/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, a infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 din legea nr. 678/2001 și a infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 13 din Legea nr. 678/2007.
Prin încheierea de ședință nr- din 19.09.2008 a tribunalului Galațis -a admis propunerea formulată de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați și, în temeiul art. 1491alin. 9 și 10 Cod proc. penală, s-a dispus arestarea preventivă a Inculpații, -, și - pe o durată de 29 de zile cu începere de la data de 19.09.2008 până la data de 17.10.2008.
Pentru a dispune arestarea preventivă a celor patru inculpați instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile impuse de 136, 1rt. 143 și art. 148 lit. f Cod proc. penală deoarece, din cuprinsul actelor de urmărire penală rezultă probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit următoarele infracțiuni:
- inculpatul - infracțiunile de: constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și tentativă la trafic de minori, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.20 Cod penal rap.la art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit.a pen. constând în aceea că începând cu anul 2002 și până în prezent, a constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați și a racolat și cazat în România, transportat și cazat în Spania un număr de nouă tinere majore - victimele, Bezele, -, și, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2004 încercat să o racoleze, în același scop, pe victima minoră.
- inculpata -- infracțiunile de: constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen, cu aplicarea art.33 lit.a pen. constând în aceea că, începând cu anul 2002, constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați, a racolat și cazat în România și a transportat în Spania un număr de șapte tinere, respectiv, și, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției.
- inculpata - infracțiunile de: constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și tentativă la trafic de minori, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.20 pen. raportat la art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit.a pen. constând în aceea că, începând cu anul 2002, constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați, a racolat și cazat în România un număr de cinci tinere, respectiv -, Bezele și în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2004 încercat să o racoleze, în același scop, pe victima minoră.
- inculpata -- infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și tentativă la trafic de minori, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.20 pen. raportat la art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit.a pen. constând în aceea că, începând cu anul 2002, constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați, a racolat și cazat în România un număr de patru tinere, respectiv -, și, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2004 încercat să o racoleze, în același scop, pe victima minoră.
S-a reținut că săvârșirea acestor fapte este dovedită prin următoarele mijloace de probă:
- declarațiile martorilor,;
- declarațiile victimelor, Bezele, precum și a celei audiată sub identitate protejată" -";
- procesele-verbale de recunoaștere din grup de fotografii și planșele foto anexă;
- declarațiile inculpaților și -;
- documentele privind transferurile de bani prin sistemele și;
- procesele-verbale privind intrările-ieșirile în/ din țară ale traficanților și victimelor cu tabele anexate și extrase din baza de date a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
- procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicațiilor telefonice ale inculpatului.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză: proces-verbal de constatare( 21.03.2005- și - returnate din Spania în baza acordului de readmisie- filele 1-4 vol I dosar urm.pen.), declarații victime și ( filele 5,6 vol.I dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto( filele 7-26 vol.I dosar urm.pen.), declarația victimei și procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere din planșe foto ( filele 36-66 vol.I dosar urm.pen.), situația intrărilor și ieșirilor din România a victimei ( filele 68-74 vol.I dosar urm.pen.), proces-verbal și declarația victimei dată în fața instanței din -Spania ( filele 75-82 vol.I dosar urm.pen.), declarația victimei-( filele 83-86,88,89 vol.I dosar urm.pen. filele 44-49 vol.- dosar urm.pen.), situația intrărilor și ieșirilor din țară ale victimei( fila 90 vol.I dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto( filele 91-107 vol.I dosar urm.pen.), declarația victimei ( filele 117-123 vol.I dosar urm.pen. filele 50-56 vol.I dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto( filele 127-138 vol.I dosar urm.pen. filele 162-168 vol.- dosar urm.pen.), declarația victimeiBezele( filele 139-147 vol.I dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto ( filele 148-160 vol.I dosar urm.pen.), declarația victimei ( filele 162-168 vol.I dosar urm.pen. filele 30-34 vol.- dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto( filele 169-173 vol.I dosar urm.pen.), declarațiile victimei ( filele 179-182 vol.I dosar urm.pen. filele 57-61 vol.- dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto( filele 183-209 vol.I dosar urm.pen. filele 158-161 vol.- dosar urm.pen.), declarațiile victimei minore ( filele 211-217 vol.I dosar urm.pen. filele 15-23 vol.- dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto ( filele 218-241 vol.I dosar urm.pen. filele 72-107, 111-134 vol.- dosar urm.pen.), declarațiile victimei ( filele 36-43 vol.- dosar urm.pen.), declarațiile victimei()( filele 197-204 vol.- dosar urm.pen.), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto ( filele 205-241 vol.- dosar urm.pen.), declarațiile martorilor ( filele 246-248 vol.I dosar urm.pen.), ( filele 254-258 vol.I dosar urm.pen.), ( filele 24-26 vol.- dosar urm.pen.), ( filele 67 vol.- dosar urm.pen.), ( filele 69-71 vol.- dosar urm.pen.), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere ( filele 135-146 vol.- dosar urm.pen.), proces-verbal referitor la transferurile de bani efectuate de inculpați( filele 242-259 vol.- dosar urm.pen.), situația intrărilor și ieșirilor din țară ale inculpaților și victimelor ( vol.IV dosar urm.pen.), situația transferurilor de bani( vol.III dosar urm.pen.), procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul ( filele 1-63 vol.V dosar urm.pen.), declarațiile inculpaților și ( filele 156-159, 170-172 vol.V dosar urm.pen.)- rezultă indicii temeinice în sensul disp.art.681pr.pen. de natură a crea presupunerea că inculpații, -, și - au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
Astfel, cei patru inculpați, începând cu anul 2002 și până în prezent au constituit un grup infracțional organizat, au racolat și cazat în România și Spania un număr de 9 tinere majore iar inculpații, și, în cursul anului 2004 au încercat să o racoleze pe victima minoră - victime racolate în vederea exploatării acestora prin obligare la practicarea prostituției.
Din actele de urmărire penală efectuate, rezultă că rețeaua este mai întinsă, din aceasta făcând parte și soția inculpatului -, numitul - concubinul inculpatei și numitul.
Victimele erau racolate de inculpați, cazate în România și apoi transportate în Spania, inculpații suportând cheltuielile pentru eliberarea pașaportului și cele privind transportul- cazate în Spania în apartamente închiriate în acest scop de inculpați, obligate la practicarea prostituției, sumele de bani obținute fiind încasate exclusiv de către inculpați. Acestea erau induse în eroare, spunându-li-se că vor avea un loc de muncă în Spania, ulterior, după obligarea la practicarea prostituției, inculpații precizându-le că le vor strânge banii obținuți cu care le vor cumpăra apartamente în țară.
În momentul în care inculpații erau nemulțumiți de sumele de bani realizate de victime, aceștia le loveau și le amenințau, motiv pentru care o parte dintre acestea au reușit să fugă și să-i denunțe la autoritățile spaniole.( declarație - filele 40-41 vol.I dosar urm.pen. declarația dată de aceasta în fața autorităților spaniole- filele 75-82 vol.I dosar urm.pen. declarație -- filele 117-123 vol.I dosar urm.pen. declarație Bezele - filele 139-147 vol.I dosar urm.pen. declarație - filele 162-168 vol.I dosar urm.pen.).
Din actele de urmărire penală mai sus indicate, rezultă că inculpații racolau, de regulă, tinere care proveneau din familii modeste, cu o situație materială precară, inculpata - încercând să racoleze tinere chiar de pe stradă( în acest sens- declarația martorei -filele 254-258 vol. I dosar urm.pen.).
Inculpații și - nu au dat declarații, prevalându-se de disp.art.70 pr.pen. însă inculpatele și au înțeles să dea declarații doar în fața procurorului, încriminându-i doar pe inculpații și - și nerecunoscând săvârșirea faptelor ce le sunt reținute în cauză ( declarații filele 156-159, 170-172 vol.V dosar urm.pen.).
de natură a crea presupunerea că cele două inculpate au săvârșit faptele pentru care sunt cercetate rezultă nu numai din declarațiile victimei minore și a părinților acesteia - și - despre care cele două inculpate au declarat că sunt în relație de dușmănie ci și din declarațiile victimelor, -, a martorei ( filele 213-214 vol.I dosar urm.pen.- sechestrată în apartament de inculpata ), a martorului, a victimei, a martorei - toate coroborate cu celelalte probe administrate( procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, situația intrărilor și ieșirilor din țară ale victimelor și celor două inculpate, situația transferurilor de bani).
S-a reținut că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și datorită gravității faptelor săvârșite, numărului mare de persoane implicate( atât inculpați cât și victime), perioada mare de în care se reține că s-a desfășurat activitatea infracțională (din anul 2002 și până în prezent), natura și importanța valorilor sociale lezate, caracterul transnațional al faptelor, pericolul social ridicat al acestora ce rezultă din împrejurările și modalitatea concretă de săvârșire( un grup infracțional organizat în familie prezentând un pericol social mai ridicat), urmarea produsă dar și perseverența inculpaților în comiterea acestui gen de fapte, lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive s-a impus și prin prisma disp.art.136 pr.pen. fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal - având în vedere atitudinea procesuală a celor patru inculpați și faptul că celelalte persoane presupuse a face parte din rețea (, ) nu au fost încă identificate și cercetate.
Prin încheierea de ședință nr- din 10.10.2008 a Tribunalului Galați, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați și, în temeiul art. 155 și art. 159 Cod proc. penală s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpaților, -, și - pe o durată de încă 30 de zile cu începere de la data de 18.10.2008 până la data de 16.11.2008.
Pentru a prelungi măsura arestării preventive a celor patru inculpați,instanța de fond a reținut că după luarea măsurii arestării preventive a celor patru inculpați, s-au efectuat următoarele activități:
s-a instituit sechestru asigurator asupra unui număr de 6 imobile aparținând inculpaților, asupra sumelor de bani și a bijuteriilor ridicate de la inculpați, s-a instituit sechestru asiguratoriu asupra conturilor bancare ale inculpaților și ale învinuiților și asupra a două autoturisme ridicate de la inculpatul și s-au obținut relații privind transferurile internaționale de bani.
S-a reținut că prelungirea măsurii arestării preventive este necesară deoarece pentru finalizarea urmăririi penale se impune să se facă cercetării pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în rețeaua infracțională, identificarea și audierea tuturor victimelor infracțiunilor, reaudierea inculpaților, întocmirea rechizitoriului, confirmarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea instanței.
Împotriva încheierii ședință nr- din 10.10.2008 a Tribunalului Galați, au declarat recurs, în termen legal, inculpații, -, și -. Criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului inculpata - susținut că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 nu poate fi reținută deoarece se află în relații de dușmănie cu familia și din probele administrate nu rezultă că a existat un sistem de conducere în care membrii grupării să aibă roluri precise și sarcini prestabilite.
În ceea ce privește infracțiunea de proxenetism a susținut că probele sunt vagi și nu sunt de natură să dovedească existența faptelor și a vinovăției sale, că a fost indusă în eroare de anchetator care i-a promis că va pleca acasă dacă va semna declarația și că are în întreținere un copil.
Inculpata a susținut că nu a săvârșit faptele pentru care este cercetată și că totul este o înscenare din partea familiei cu car se află în relații de dușmănie, deoarece fiica acestora, respectiv victima a fost condamnată deoarece i-a furat din casă 80 grame de aur.
Inculpații și - au susținut că nu a săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, că pentru aceleași fapte au fost cercetați și în Spania și s-a constatat că sunt nevinovați, situație în care există autoritate de lucru judecat.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către inculpați, dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică și că în mod justificat s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, -, și -.
Astfel, din probele administrate în cauză până la acest moment procesual, rezultă date care susțin acuzațiile aduse inculpaților privind implicarea lor în traficul de persoane de sex feminin din România în Spania, prin constituirea în acest scop a unui grup infracțional organizat, activități desfășurate din anul 2002 și până în prezent.
În acest sens instanța de fond a indicat pe larg care sunt probele ce conduc la suspiciunea că inculpații au comis faptele imputate deși aceștia au negat în declarațiile date că ar fi fost implicați în astfel de activități.
În ceea ce privește incidența prevederilor art. 148 lit. f Cod pr. penală reținute de instanța de fond ca temei pentru arestarea preventivă Curtea constată că acest text de lege este pe deplin aplicabil în cauză, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani.
Astfel, modalitatea în care se reține că inculpații ar fi săvârșit faptele, numărul mare al persoanelor presupus a fi traficate, forma continuată de săvârșire, durata mare în pe care s-a întins activitatea infracțională și gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracțiunilor de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații conduc la concluzia că lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Sub acest aspect este de menționat că aprecierea în concret a periculozității pentru ordinea publică, a necesității luării unei măsuri privative de libertate față de o persoană în vederea prezervării sentimentului de siguranță a colectivității, trebuie să se facă raportat la momentul la care se ia în discuție o astfel de măsură, când la dosarul cauzei există și probele legal administrate ce vin să susțină acuzațiile aduse persoanei respective, fiind astfel fără relevanță împrejurarea că urmărirea penală este începută în cauză de mai mult.
Faptul că inculpatul a mai fost cercetat pentru fapte similare presupus a fi comise în Spania la sfârșitul anului 2004 începutul anului 2005 și a fost achitat din lipsă de probe, astfel cum reiese din sentința Tribunalului din depusă de inculpat la dosar, nu poate decât să constituie un indiciu care susține acuzațiile aduse acestuia de autoritățile române. În cauză nu poate fi vorba de autoritate de lucru judecat atâta cât din hotărârea Tribunalului din rezultă cercetarea a vizat doar o perioadă scurtă de, respectiv sfârșitul anului 4004 - începutul anului 2005 și s-a referit doar la cinci victime, pe când în prezenta cauză inculpatul este cercetat pentru o activitate infracțională desfășurată în perioada începând din anul 2002 și până în prezent și numai până în prezent au fost identificate un număr de 10 victime.
Apărarea inculpatei în sensul că totul este o înscenare din partea familiei, familie cu care se află în relații de dușmănie, nu poate fi luată în considerare atâta cât existența faptelor și a vinovăției acesteia sunt susținute și de alte probe, cum ar fi: declarațiile victimelor -, -, Bezele și -, declarațiile martorului, procesele - verbale întocmite cu ocazia efectuării recunoașterilor după planșe foto și documentele bancare privind transferurile bancare.
Nici apărarea inculpaților în sensul că nu poate fi vorba de un grup infracțional organizat deoarece sunt în relații de dușmănie nu este fondată, atâta cât din probele administrate în cauză rezultă că între cei patru inculpați a existat o strânsă colaborare
Nici împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale și au, unii dintre ei, situații familiale deosebite, nu poate determina punerea lor în libertate, câtă vreme faptele de săvârșirea cărora sunt acuzați sunt extrem de grave și cu un impact deosebit asupra opiniei publice.
Faptul că judecătorul care a judecat fondul s-a pronunțat și asupra altor cereri prin care inculpații au solicitat revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive nu constituie un caz de incompatibilitate în sensul art. 46 - 48 Cod proc. penală.
Față de cele mai sus arătate, văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, -, și -, împotriva încheierii de ședință din 19.09.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
În baza prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea va obliga pe inculpați la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații ( fiul lui și -, ns. la 07.05.1977 în G, județul G, domiciliat în com. Banca, sat, județul V și fără forme legale în G,-, -.4,.20, județul G, CNP -, în prezent deținut în Arestul G), ( fiica lui și, ns. la 14.04.1952 în Focșani, județul V, domiciliată în G,-, -.2, scara 2,.24, județul G, CNP -, în prezent deținută în Arestul G ), ( fiica lui și, ns. la 02.10.1952 în sat, com., județul V, domiciliată în G,-, județul G, CNP -, în prezent deținută în Arestul G) și - ( fiica lui - și, ns. la 10.04.1980, în G, județul G, domiciliată în G,-, -.7,.1,.2, județul G, CNP -, în prezent deținută în Arestul G ), împotriva încheierii de ședință din 10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr. penală, obligă pe inculpați la plata a câte 50 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 16.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. 20 Octombrie 2008
Jud.fond
Tehnored.CG/2.ex./20.10.2008
Președinte:Aurel BurlacuJudecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Ion Avram
