Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 4 2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
JUDECĂTORI - - - -
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La o recursul declarat de inculpatul, în prezent deținut în Arestul IPJ G, împotriva încheierii de ședință din 2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal a răspuns inculpatul, în stare de arest, personal și asistat de avocat, avocat ales, în baza împuternicirii din 4.12.2008, depusă la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
S-a adus la cunoștință inculpatului obiectul cauzei și faptul că este asistat de un avocat ales, precum și faptul că are posibilitatea de a da declarații în fața instanței de recurs, în condițiile prev.de art.70 Cod procedură penală.
Inculpatul declară că își menține declarațiile date anterior, că nu mai are nimic de adăugat și că nu mai înțelege să mai dea o altă declarație la Curtea de APEL GALAȚI.
Apărătorul inculpatului depune la dosar două înscrisuri: o caracterizare și un referat de anchetă socială eliberate de Primăria comunei, jud.G, din care rezultă conduita inculpatului anterior arestării sale. Precizează că nu are cereri prealabile de formulat.
Procurorul susține că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat, susține că încheierea atacată este nelegală și netemeinică. Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive nu vizează disp.art.155 Cod procedură penală, nu se arată dacă subzistă temeiurile avute în vedere inițial sau dacă au apărut temeiuri noi. Motivele invocate că nu s-a finalizat urmărirea penală, că este nevoie de analiza materialului probator, de prezentare a materialului și întocmire a rechizitoriului, sunt aspecte care pot fi făcute și cu inculpatul în stare de libertate. Măsura arestării preventive este o măsură de excepție și nu trebuie, prin prelungirea acesteia, să se transforme într-o sancțiune antecondamnatorie.
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la contrabandă și dare de mită. El a făcut o cerere pentru schimbarea încadrării juridice din instigare în tăinuire la infracțiunea de contrabandă, iar pentru infracțiunea de dare de mită, înregistrarea convorbirilor telefonice nu este autorizată.
Conform practicii CEDO în care se arată că trebuie avută în vedere complexitatea cauzei și comportamentul inculpatului, în speță nu-și găsesc aplicabilitatea. Nu este o cauză complexă, martorii au fost deja audiați, inculpatul nu mai poate influența în nici un fel mersul urmăririi penale, s-a prezentat materialul de urmărire penală.
Nu s-au invocat disp.art.148 lit.f Cod procedură penală.
Inculpatul adat declarații în cauză, respectiv la data 6.11.2008, când a fost prins și la data de 27.11.2008, nu și-a schimbat declarațiile date și a ajutat la demascarea altor persoane. Nu prezintă pericol pentru ordinea publică, a avut o comportare corespunzătoare, așa cum rezultă din caracterizările depuse, nu are antecedente penale, fiind la primul impact cu legea penală.
Pentru aceste motive, solicită să se analizeze dacă măsura arestării preventive a fost luată conform legii și dacă prelungirea acestei măsuri se mai impune, dacă lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru societate.
Să se admită recursul inculpatului, să se caseze încheierea atacată și în rejudecare să se respingă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, să se revoce arestarea sau să se dispună înlocuirea acesteia conf.art.139 Cod procedură penală cu alte măsuri preventive din cele prevăzute de art.136 Cod procedură penală, cum s-a dispus și pentru celălalt inculpat.
Procurorulsusține că la data de 14.12.2007 s-a început urmărirea penală "in rem" pentru că existau indiciile săvârșirii infracțiunii de contrabandă, și ulterior la data de 7.11.2008 s-a început urmărirea penală "in personam" pentru inculpat. S-au făcut o serie de verificări, la momentul arestării existând temeiuri că inculpatul ar fi săvârșit două infracțiuni la codul vamal și infracțiunea de dare de mită.
Sunt întrunite în cauză disp.art.148 lit.f Cod procedură penală față de modalitatea comiterii faptelor, pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, aspecte avute în vedere și la prima prelungire. După luarea măsurii arestării preventive s-au făcut o serie de activități, au fost audiași martori. Cei 6 martori au dat declarații olografe când s-a început urmărirea penală, iar când s-a constatat că declarațiile lor sunt importante, s-a considerat că se impune reaudierea lor.
Hotărârea pronunțată de Tribunalul Galați este temeinică și legală în concordanță cu faptele săvârșite, care au probat vinovăția inculpatului. S-a avut în vedere și persistența infracțională.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului declarat și menținerea încheierii pronunțate.
Apărătorul inculpatului, în replică, susține că martorii audiați, și nu-l incriminează pe inculpat în declarațiile lor. Nu se justifică nici reținerea unei perseverențe infracționale atât timp cât nu s-a statuat printr-o hotărâre asupra vinovăției inculpatului.
Procurorulnu are nimic de adăugat.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de liberate considerând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din 2 2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 5 2008.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Prin adresa nr. 161/D/P/2007 înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Biroul Teritorial Galația solicitat, în temeiul art. 156.pr.pen, prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 de zile pentru inculpatul sus-menționat, motivat de faptul că cercetarea penală nu a putut fi finalizată, prelungirea măsurii preventive fiind necesară pentru a se efectua mai multe activități specifice fazei de urmărire penală.
În motivarea propunerii s-a arătat că prin rezoluția din data de 14.12.2007 a fost începută urmărirea penală "in rem", iar prin rezoluția din 06.11.2008 a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și instigare la contrabandă (două infracțiuni), prev de art. 254 alin 1.pen și de art. 270 rap la art. 274 din legea 86/2006, cu aplicarea art. 33 lit a pen, constând în aceea că a instigat alte persoane (cetățeni ai M) să introducă ilegal în România, prin alt punct decât cele de frontieră, în datele de 29.11.2007 și 05.11.2008, cantitățile de 20.000 pachete (40 baxuri) de țigări "", respectiv 19.375 pachete (31 baxuri) de țigări "", având o valoare în vamă de 20.000 euro, respectiv 9.687,50 euro, iar anterior datei de 05.11.2008 i-a promis martorului (agent în cadrul G-sectorul Poliției de Frontieră ) că îi va da suma de 750 de euro dacă își va încălca atribuțiile de serviciu, pentru a-i permite să scoată baxurile de țigări "" din zona de protecție a frontierei de stat.
Prin ordonanța din data de 06.11.2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului, iar prin încheierea de ședință din aceeași dată (06.11.2008), pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul -, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 29 de zile.
Ca temei al arestării s-a reținut disp. art. 148 lit f pr.pen.
Analizând cererea, prima instanța a apreciat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la momentul arestării preventive, respectiv art. 148 lit. f Cod de procedură penală - legea prevede pentru faptele pentru care inculpatul este cercetat pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și respectiv există probe că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere modalitatea și împrejurările concrete în care au fost comise faptele, perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul, urmarea produsă, dar și atitudinea acestuia după comiterea faptei.
Totodată, nu este lipsită de importanță și amploarea pe care au luat-o faptele de acest gen în ultima perioadă de timp.
Pe de altă parte, prima instanță a reținut că, potrivit art. 139 alin 1.pr.pen. măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, iar aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că măsura preventivă trebuie revocată din oficiu sau la cerere, atunci când a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menținerea acesteia.
Întrucât din probele adminJ. în cauză până la acest moment nu rezultă că nu au intervenit modificări în ceea ce privește împrejurările de fapt avute în vedere inițial și nici date noi privind persoana inculpatului, prima instanță a considerat că, cererea de revocare a măsurii preventive ca și cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpatul, prin apărătorul său, nu pot fi primite.
În raport de argumentele prezentate și pentru buna desfășurare a urmăririi penale, având în vedere că în cauză urmează a fi efectuate mai multe acte specifice acestei faze procesuale, prima instanță a se apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 156.pr.pen. și se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca netemeinică și nelegală. În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul, prin apărător ales, a susținut că activitățile de urmărire penală indicate în cererea formulată de parchet nu impun prelungirea măsurii arestării preventive și că, având în vedere aspectele pozitive referitoare la persoana inculpatului (lipsa de antecedente penale, buna conduită în familie și societate), s-ar impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau dacă există temeiuri noi care să impună privarea de libertate.
În speță, împotriva inculpatului a fost luată măsura arestării preventive prin încheierea din 6 noiembrie 2008 Tribunalului Galați, în temeiul art.148 alin.1 lit.f în referire la art.143 Cod procedură penală, reținându-se că sunt indicii temeinice în sensul că acesta a săvârșit infracțiunile de dare de mită și de instigare la contrabandă, prev.de art.255 alin.1 Cod penal și de art.25 Cod penal rap.la art.270 în referire la art.274 din Legea nr.86/2006 (Codul vamal), și că lăsarea lui în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Urmărirea penală nu a putut fi finalizată în cele 30 zile pentru care s-a luat inițial măsura arestării preventive, impunându-se efectuarea activităților indicate în cererea formulată de parchet, respectiv: analizarea cererilor de probatorii formulate de inculpați cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală, prezentarea din nou a materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și în momentul de față.
Astfel, din probele adminJ. până la această dată (respectiv: procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile martorilor, și, precum și procesele - verbale de transcriere a convorbirilor telefonice) rezultă indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
Aceste fapte sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere importanța valorilor sociale lezate, modalitatea și împrejurările concrete în care faptele au fost comise, perseverența infracțională a inculpatului și urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au dispărut și impun în continuare privarea de libertate, în vederea finalizării urmăririi penale, în mod corect prima instanță, reținând că sunt îndeplinite cerințele art.155 alin.1 Cod procedură penală, a apreciat că nu se justifică revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului și a dispus prelungirea acestei măsuri.
Față de aceste considerente, văzând și disp.art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 24.04.1967 în G, domiciliat în com. sat, jud.G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, CNP -, împotriva încheierii de ședință din 2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă inculpatul - recurent la plata sumei de 30 lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 4 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 5.12.2008
Tehnored. - 8.12.2008
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
