Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 24 August 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elena Zainescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată - Biroul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 22 ianuarie 1980, OG, fiul lui și, născut la 12 februarie 1982, fiul lui și, născut la 14 iunie 1979, fiul lui G și C, născut la 20 ianuarie 1978 și, fiul lui și, născut la 25 mai 1988, toți aflați în Arestul P, împotriva încheierii de ședință din data de 20 august 2009 a Tribunalului Prahova, prin care a fost prelungită durata măsurii arestării preventive luată față de aceștia, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26 august 2009 și până la 24 septembrie 2009, inclusiv.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpații, în stare de arest, personal și asistat de apărător ales, în substituire pentru avocat escu, în stare de arest, personal și asistat de apărător ales, și, ambii în stare de arest, personal și asistați de apărător ales și, de asemenea în stare de arest, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Cu acordul instanței, apărătorii recurenților au luat legătura cu aceștia, precizând că nu au cereri de formulat.
Curtea, în temeiul disp. art.1403alin.3 cod proc. penală, aduce la cunoștința inculpaților recurenți dreptul de a face declarației în fața instanței de control judiciar.
Inculpații, și, arată că nu înțeleg să se folosească de acest drept, deoarece își mențin declarațiile date în cauză până la acest moment, iar, de asemenea, nu dorește să fie ascultat de instanța de recurs, cu precizarea că își menține declarația dată în fața acestei instanțe cu ocazia judecării căii de atac împotriva încheierii prin care a fost admisă propunerea de arestare preventivă a sa.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, luând act de aceste declarații, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursurilor.
Avocat, apărător ales al inculpaților, și, precizează că s-a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 20 august 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admisă propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 26 august 2009 și până la 24 august 2009.
Se susține că această încheiere este nelegală, deoarece temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent și nici nu au intervenit altele noi care să justifice măsura sus-menționată.
Menționează că inițial organele de cercetare au apreciat că urmărirea penală a fost finalizată, astfel că la 16 și 17 august 2009 au procedat la prezentarea materialului de urmărire penale inculpaților, ocazie cu care au fost încheiate procese verbale, documente care nu se regăsesc însă la dosarul de fond, deși situația expusă a fost confirmată de procurorul de ședință.
În aceste condiții, noua propunere de prelungire a arestării preventive apare ca fiind nelegală, făcută generic, fără a fi analizată situația fiecărui inculpat în parte, solicitându-se luarea unei astfel de măsuri în condițiile în care, așa cum s-a arătat, la data de 17 august 2009 se ajunsese la concluzia finalizării dosarului.
Referitor la motivele invocate de parchet în susținerea propunerii, respectiv obținerea de informații de la diferite state -Irlanda, Germania, Turcia și altele și confirmarea denunțurilor efectuate de inculpați, se solicită a se constata că acestea reprezintă împrejurări obiective, ce nu pot fi influențate în vreun fel de inculpați în situația punerii în libertate a acestora, în plus, acestea nu se referă la recurenții din cauză iar dacă existau probe în acest sens, în mod sigur se aflau deja la dosar.
În ceea ce privește informațiile solicitate de la alte state, acestea vor fi comunicate pe cale oficială și în mod clar recurenții nu au cum să intervină, mai mult, urmează a se constata că cei trei inculpați nu au nici o legătură cu activitatea desfășurată de numitul pe teritorul Irlandei, iar cu privire la verificarea denunțurilor, este cert că acestea au fost efectuate pentru îmbunătățirea situației, astfel că liberi fiind nu vor încerca împiedicarea bunei desfășurări a procesului.
Se mai invocă de apărătorul recurenților și respectarea atât a principiului egalității de tratament cu celelalte persoane cercetate în cauză, care sunt urmărite penal în starea firească de libertate și care s-au prezentat ori de câte ori au fost chemate de autoritățile judiciare, precum și a prezumției de nevinovăție, acesta din urmă fiind încălcat de organele de urmărire penale
De asemenea, se solicită a se avea în vedere că raportat la activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților nu se poate vorbi de existența unor părți vătămate iar prejudiciul nu a fost stabilit cu exactitate, deși se face referire în dosar la unul de o valoare foarte mare.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea, având în vedere și contribuția efectivă a fiecărui inculpat la comiterea infracțiunilor, precum și faptul că perioada de arest preventiv este mai mult decât suficientă pentru atingerea scopului acesteia.
Avocat, apărător ales al inculpatului, arată că în temeiul disp. art.159 pct. 9 cod proc. penală s-a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 20 august 2009, prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive față de inculpat pentru încă 30 de zile, deoarece aceasta este nelegală și netemeinică.
Solicită a se observa că în motivarea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive, parchet invocă un număr de trei obiective ce impun privarea de libertate în continuare a inculpaților din dosar, respectiv efectuarea unor verificări în Irlanda, Germania, Regatul Unit, Turcia, în sensul de a se stabili dacă inculpații au desfășurat activitatea infracțională și pe teritoriul acestor state, verificări cu privire la confirmarea denunțurilor efectuate de inculpații din dosar și ultimul analizarea unui anumit card.
În ceea ce privește cel dintâi motiv, arată că din înscrisurile aflate la dosar și din cele ce vor fi comunicate ulterior se va constata că inculpatul nu are nici o legătură cu statele indicate, acesta nefiind niciodată arestat pe teritoriul acestor țări.
Referitor la motivul privind confirmarea denunțurilor, se susține că inculpații au adoptat această poziție procesuală tocmai pentru a-și ușura situația legală din dosar și a benefica de prevederile art.18 din legea specială pentru care sunt cercetați, astfel că în situația în care vor fi puși în libertate nu vor efectua nici un fel de demers pentru ca aceasta să aibă efectul contrar, fiind cert că nu vor încerca împietarea urmăririi penale.
Cu privire la cardul bancar la care se face referire de unitatea de parchet și față de care urmează a se efectua cercetări, respectiv identificarea posesorilor celor trei conturi înscrise pe acesta, solicită a se constata că documentul nu a fost ridicat de la inculpatul și chiar și în acest condiții acesta nu ar avea cum să cunoască identitatea persoanelor cărora le aparțin conturile pentru a putea lua legătura cu ele și a influența în vreun fel urmărirea penală.
Se menționează că la momentul discutării unei propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive trebuie avute în vedere dispozițiile art.155 și urm. cod proc. penală, respectiv a se constata dacă mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate și dacă acestea din urmă își mai regăsesc corespondent în prezent, or, așa cum s-a arătat, cele trei obiective - pur tehnice - cuprinse în propunere nu fac dovada că inculpatul în situația în care ar fi pus în libertate ar avea posibilitatea să impieteze aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât atitudinea lui procesuală a conturat aflarea adevărului și în alte cauze penale.
Față de susținerile expuse, se solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond respingerea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive conform disp. art.159 pct.8 cod proc. penală, într-un prim subsidiar, înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, în temeiul art.139 alin.1, art.139 alin.35rap. la art.145 comb. cu art.136 lit.b) cod proc. penală, iar un ultim subsidiar, reducerea perioadei de prelungire a privării de libertate de la 30 de zile la 10-15 zile, având în vedere că actele materiale ce urmează a fi efectuate pot fi îndeplinite în acest timp.
Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul, arată că recursul ce face obiectul cauzei de față vizează încheierea de ședință din 20 august 2009 prin care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive față de inculpat, măsură apreciată ca fiind greșit, deoarece la momentul de față nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate și nici nu au apărut altele noi care să justifice această dispoziție.
Se mai susține că urmărirea penală a fost finalizată și nu există date din care să rezulte că inculpatul în situația în care va fi pus în libertate s-ar sustrage cercetărilor sau ar îngreuna desfășurarea acestora, mai mult, nu sunt probe la dosar din care să reiasă că acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în condițiile în care a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul dosarului.
Pentru motivele arătate, se solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea conform disp. art.145 cod proc. penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că s-a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive față de cei cinci inculpați pentru încă 30 de zile având în vedere că până la acest moment urmărirea penală desfășurată față de aceștia nu este completă, dosarul este unul greu, probele se administrează cu dificultate, inculpații desfășurându-și activitatea infracțională pe teritoriul mai multor state europene și nu numai.
Arată că într-adevăr în cauză nu se poate vorbi de părți vătămate, însă aceasta deoarece adevăratele persoane prejudiciate au fost despăgubite de băncile la care dețineau cardurile compromise de inculpați, bănci care de altfel nu au formulat cererii de constituire de părți civile tocmai pentru păstrarea unei bune imagini, de unitate bancară cu un sistem de securitate foarte bun.
Așa cum se poate constata, organele de cercetare nu au fost sesizate de unitățile bancare ci dimpotrivă acestea din urmă au fost înștiințate de procuror ca urmare a identificării infracțiunilor comise de inculpați.
Activitatea infracțională față de care se fac cercetări este una vastă, făcându-se mai multe verificări în Australia și Olanda - unde inculpații au fost monitorizați și anunțate organele judiciare competente, existând probe în acest sens, respectiv interceptări, carduri compromise; o parte din rețeaua din care aceștia fac parte au acționat pe teritoriul Irlandei și - pe teritoriul primului stat fiind reținut învinuitul iar în alte două persoane; chiar și în Statele Unite ale Americii- care nu face parte din Uniunea Europeană - au fost efectuate interceptări.
Se susține că rezultă astfel un dosar foarte greu, ce presupune o cercetare amplă, fiind efectuate mai multe comisii rogatorii, însă comunicarea se realizează destul de dificil.
Față de aceste motive, cu mențiunea de a fi avute în vedere și cele indicate pe larg în propunerea de prelungire a arestării preventive, se solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea încheierii de ședință din 20 august2 009 a Tribunalului Prahova ca fiind legală și temeinică, urmând a se constata și faptul că perioada privării de libertate a acestora se încadrează în cele 180 de zile recomandate pentru desfășurarea urmăririi penale de codul d e procedură penală.
Având cuvântul în replică, avocat, arată că susținerile reprezentantului Ministerului Public sunt nefondate, deoarece chiar dacă mai trebuie efectuate cercetări față de alte persoane, legea prevede posibilitatea disjungerii, iar inculpații nu trebuie să fie privați de libertate dacă probatoriile se administrează greu, cert fiind că starea de libertate a acestora nu împiedică desfășurarea anchetei.
De asemenea, avocat, având cuvântul în replică, solicită a se constata că motivarea propunerii de către parchet face referire la alte persoane decât inculpații din cauză.
Recurenții inculpați, și, având cuvântul personal, solicită cercetarea lor în stare de libertate, obligându-se să se prezinte ori de câte ori vor fi chemați de organele de urmărire penală.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din 20 august 2009 a Tribunalului Prahova dispusă în dosarul penală nr-, s-a admis în baza art.155 și urm. cod proc. penală propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție--Serviciul Teritorial Ploiești și s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților:, zis "", fiul lui și, născut la 22.01.1980 în P, domiciliat în P,-,. 6A,. B,. 21, jud. P, CNP. -, recidivist; OG, zis "" fiul lui și, născut la 12.02.1982, în P, domicliat in P,-, jud. P,CNP. -, recidivist;, zis "", fiul lui și, născut la data de 14.06.1979, în mu.P, domiciliat în P,-,.38,.A,.34, jud. P, CNP -, cu antecedente penale;, zis "", fiul lui G și C, născut la data de 20.01.1978, în mun.P, domiciliat în P,-,.17,.C,.51, jud. P, CNP -; recidivist;, zis "", fiul lui - și, născut la data de 25.05.1988, în mun.P, domiciliat în P,-, jud. P, CNP -, fără antecedente penale; în prezent aflați in Arestul, pe o perioada de 30 de zile, începând cu data de 26.08.2009 și până la data de 24.09.2009 inclusiv.
În motivarea soluției tribunalul a reținut următoarele:
Prin Ordonanțele nr.64/D/P/2009 (42/D/P/2008) din 29.04.2009 a -Biroul Teritorial Prahova, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire sau aderare la un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiunea de falsificarea și punerea în circulație de instrumente de plată electronică falsificate, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și infracțiunea de efectuare de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului instrumentului, fapte prevăzute de art.8 din Legea 39/2003, art.24 alin.1 și 2 din Lg.365/2002, art.25 din Lg.365 /2002, art.27 alin.1 și 2 din Lg.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 si art.33 lit.a pen.
La data de 30.04.2009 Tribunalul Prahovaa admis propunerea de arestare preventivă a acestora și s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de cei cinci inculpați pentru 29 de zile, de la 30.04.2009 până la 28.05.2009 inclusiv, instanța constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 C.P.P. privind existența unor probe si indicii temeinice că inculpații pentru care s-a solicitat arestarea preventivă au săvârșit infractiunile pentru care sunt cercetați precum și dispozitiile art.148 lit.f intrucat C.P.P. inculpatii, au savasit infractiuni pentru care legea prevede inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta un pericol concret pentru ordinea publică.
În sarcina inculpaților s-a reținut că, începând cu a doua Jaa nului 2007, și inculpații, s-au constituit într-un grup profilat pe comiterea de infracțiuni cu instrumente de plată electronică.
Cu toate că, în ansamblul său, activitatea membrilor grupării nu prezintă toate trăsăturile unui grup infracțional organizat ( o ierarhie predeterminată) membrii grupului la care am făcut referire mai sus au întreprins din momentul constituirii, în mod constant acte din sfera infracționalității cu instrumente de plată electronică.
Existența grupării rezultă atât din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate cât și din analiza imaginilor stocate în urma înregistrării video la -uri, unde permanent sunt cel puțin trei persoane din grupare cu diferite sarcini ( montare față falsă, retragere de numerar sau supraveghere zonă ). De altfel, din declarația lui rezultă că membrii grupării aveau atribuții determinate, ceea ce situează această rețea la limita grupului infracțional organizat.
În concret, aceștia achiziționau dispozitive electronice confecționate artizanal disimulate în carcase din plastic (denumite în discuțiile dintre membrii grupului "baghete"), care ulterior erau atașate la - uri în zona de introducere a card-urilor. Aceste dispozitive citeau și stocau datele de identificare ale card-urilor bancare cu ocazia utilizării acestora de către titulari. În același timp inculpații introduceau într-o baghetă din plastic un telefon mobil sau o micro-cameră video, baghetă ce era atașată pe - uri, deasupra tastaturii, având rolul de a surprinde momentele de introducere codurilor PIN de către titulari cu ocazia utilizării instrumentului de plată electronic (card). Acest mod de operare este cunoscut sub denumirea de "skimming".
La diverse intervale de timp după instalarea pe -uri (variind între 1oră și 4 ore), dispozitivele descrise anterior erau recuperate, iar datele de identificare ale card-urilor ce fuseseră copiate și stocate erau descărcate într-un sistem informatic iar ulterior rescrise pe card-uri blank. Cu aceste card-uri blank membrii grupării efectuau retrageri frauduloase de numerar, de la diverse -uri.
În cadrul grupului nu exista o specializare a membrilor în sensul că fiecare avea atribuții nedeterminate, cu excepția lui, care poseda cunoștințe temeinice de electronică și care soluționa problemele de tehnică intervenite în derularea activității. Cu toate acestea, a efectuat și acte materiale specifice celorlalte infracțiuni din domeniul comerțului electronic.
Astfel, în luna iulie 2007, membrii grupării au achiziționat o gură de bancomat, tip "vampir" ( dispozitiv electronic confecționat artizanal pentru copierea datelor de identificare ale cardurilor), împreună cu o carcasă ce conținea un telefon mobil pe care le-au utilizat în stațiunea Nord, - ul 0764, în perioada 01-05.08.2007.
În acest interval, o parte din membrii grupării, respectiv, și au fost surprinși de camerele de supraveghere ale -ului băncii din Nord, în timp ce montau gura de bancomat și bagheta și - după un anumit interval de timp- când o ridicau de pe bancomat.
La data de 06.08.2007, la - ul 0764, lucrătorii Poliției i Nord au descoperit dispozitivele mai sus menționate, anunțând ulterior care a procedat la ridicarea acestora începând cu ora 02:30 din data de 06.08.2007.
Ulterior au fost solicitate și obținute imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale - ului respectiv în perioada descrisă anterior, precum și jurnalul electronic cuprinzând operațiunile efectuate la, stabilindu-se că membrii grupării au compromis prin skimming mai multe sute de numere de card. Cu toate că au conștientizat faptul că dispozitivele montate pe - ul în cauză fuseseră descoperite, fiind capturate de autorități, și au trecut la faza următoare a circuitului infracțional, în sensul că au scris datele copiate de pe card-urile autentice, realizând "clone" ale acestora, pe card-uri blank.
Cu aceste "clone", începând cu dimineața zilei de 06.08.2007 au efectuat retrageri frauduloase de numerar pe raza mun.B, de la diferite -uri, aparținând mai multor unități bancare, aspecte ce au rezultat în urma comunicării de aceste unități a imaginilor video și a registrelor cuprinzând operațiunile efectuate la -uri.
Este de menționat, ca o caracteristică a activității de skimming desfășurate de către membrii grupării, că nu acționau în mod singular, existând una sau două persoane care supravegheau zona, atât pe timpul montării sau ridicării dispozitivului, cât și o scurtă perioadă de timp după montare pentru se asigura că aceasta funcționează corespunzător.
din cadrul Institutul pentru Tehnologii au constatat, în urma analizei efectuate asupra dispozitivului ridicat de pe 0764, că este funcțional ( în acest sens fiind identificate mai multe numere de carduri în memoria skimmerului ), că permite achiziționarea datelor de pe cardurile ce tranzitează fanta, precum și memorarea și transmiterea acestora către echipamente care permit acest tip de comunicație, iar în memoria telefonului mobil marca Sony-Ericsson, fără carcasă, model, prevăzut cu cameră video de 2 megapixeli, sunt stocate mai multe fișiere cu extensia "3gp", format specific fișierelor video, folosite în telefonie mobilă.
O parte dintre persoanele prejudiciate în urma activității acestora au realizat faptul că de pe card-urile pe care le dețineau au fost efectuate operațiuni financiare frauduloase, sesizând în acest sens organele de poliție și băncile emitente.
Ulterior, pe parcursul anului 2008 în cadrul grupului au fost cooptați și ceilalți inculpați zis ""și, zis "" și în 2009, zis "", realizând diverse activități infracționale din gama skimming-ului.
În cursul urmăririi penale, pe baza verificărilor efectuate de organele de poliție judiciară s-a constatat că la data de 9 decembrie 2008, zis "" a expediat, prin intermediul firmei de curierat rapid "", un colet către Australia, destinatar fiind, colet ce conținea un receptor TV și o telecomandă, în interiorul căreia era disimulată un dispozitiv tip "gură falsă de bancomat". Autoritățile australiene au oprit coletul la livrare, informând autoritățile polițienești române cu privire la conținutul acestuia, în acest sens au fost și discuțiile purtate telefonic de membrii grupării, la data de 11.11.2008, între și inculpatul (aflat la data respectivă în Australia).
În urma sesizării efectuate de organele de poliție judiciară române, autoritățile australiene au reținut pentru cercetări pe - și, ce se prezentaseră să ridice coletul expediat de. În aceleași împrejurări au mai fost reținuți pentru cercetări și și, persoane care se aflau tot în Australia. Toți cei depistați cu această ocazie au fost eliberați.
În urma exploatării Autorizației de interceptare cu nr.19/2009, emisă de Tribunalul Prahova, s-a stabilit că, zis"", zis "" sub coordonarea lui și au retras fraudulos sume de bani, utilizând card-uri "clonate", la data de 22/23.02.2009, în intervalul orar 22:30-01.30.
Au fost solicitate și obținute imaginile surprinse de camerele de supraveghere și jurnalele electronice ale -urilor mai multor bănci, ocazie cu care s-a stabilit că la retragerile frauduloase au fost folosite card-uri emise de unități bancare din Olanda și SUA și au fost efectuate la -uri aparținând BRD, BANK, prejudicial total fiind stabilit la peste 80.000 lei, BANK.
În formă de tentativă s-a încercat retragerea frauduloasă de numerar de pe alte aproximativ 100 de card-uri, care însă nu aveau fonduri.
La solicitarea organelor de poliție judiciară delegate în cauză au fost înaintate de către autoritățile olandeze fotografii în care au fost surprinși zis"", zis "" în timp ce compromiteau, în luna februarie, respectiv în perioada 11-15 februarie 2009, card-uri utilizate la -uri ale Băncii, ale căror date au fost folosite la retragerile din Otopeni.
Acest episod este surprins și în procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 22/23.02.2009 de către coautori (filele 49-88).
Efectuarea retragerilor de la -urile din Otopeni de către și a fost supravegheată și dirijată telefonic de către inculpații și -, așa cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate în baza autorizației de interceptare numărul 19/2009 emisă de Tribunalul Prahova.
La perchezițiile efectuate la domiciliile inculpaților și, au fost găsite și ridicate de către organele de poliție, peste 100 de carduri cu bandă magnetică atât incripționate cât și blank (volumul III- filele 31 și urm.; filele 60 și urm.),despre care susține că i-ar fi fost încredințate spre păstrare în urmă cu mai mult de un an de către un prieten poreclit "", din Portugalia, precum și un aparat de citit și inscripționat carduri cu bandă magnetică tip 206 și un element component al dispozitivului de skimming la, respectiv o baghetă metalică pe care urma să se monteze o cameră video miniaturală care ar fi capturat codurile PIN ale victimelor.
Instanța de fond reține că probatoriile administrate în cauză până în acest moment și anume listing-urile operațiunilor efectuate în perioada 28 iulie 2007 - 6 august 2007 la -ul Bank-Secursala Nord, imaginile surprinse de camerele de supraveghere în data de 11 august 2007, procesul verbal de identificare al numitului în timpul efectuării de retrageri frauduloase de numerar, procesul verbal prin care a fost identificat coletul expediat de către, aflat în Sydney - Australia, planșe fotografice precum și fotografiile efectuate de autoritățile australiene privind conținutul coletului, imaginile înregistrate în noaptea de 22/23 februarie 2009 la -ul BRD Otopeni când au fost surprinși inculpații, și, în timp ce retrăgeau numerar folosind card-uri emise de unitățile bancare din Olanda și SUA, fotografiile înaintate de autoritățile olandeze privind înregistrarea imaginilor de la -ul băncii din Olanda unde, zis și inculpatul au montat un skimmer în vederea obținerii datelor de verificare a card-urilor, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit la data de 19.10.2007 de Institutul de Tehnologii, procesele verbale de percheziție domiciliară, declarațiile date de și în fața autorităților elene, unde au fost arestați pentru înșelăciune cu mijloace electronice în dauna unor bănci, declarațiile inculpaților, și denunțul acestuia din urmă, constituie indicii temeinice și motive verosimile în a considera că inculpații pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală au comis fapte penale.
Tribunalul a considerat așadar că măsura arestării preventive se impune a fi prelungită în vederea completării probatoriului, întrucât membrii grupării și-au desfășurat activitatea infracțională pe teritoriul mai multor state, Anglia, Irlanda, Germania, Franța, Portugalia și în acest scop s-au efectuat mai multe comisii rogatorii în vederea identificării tuturor părților vătămate, până în prezent nefiind comunicate rezultatul acestor cercetări necesare soluționării cauzei.
De asemenea, tribunalul a reținut că au apărut elemente noi care justifică prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, respectiv implicarea altor persoane alături de inculpați în săvârșirea unor infracțiuni de același gen, gruparea infracțională cuprinzând așadar mai multe persoane și este necesar stabilirea prejudiciului, confruntarea între inculpați și celelalte persoane cercetate în prezenta cauză, efectuarea de cercetări cu privire la faptele pentru care s-au făcut denunțuri, activități ce se impun a fi desfășurate cu inculpații în stare de arest preventiv.
S-a apreciat că în ipoteza în care inculpații ar fi lăsați în libertate ar exista riscul ca aceștia să comită fapte de același gen și chiar să influențeze buna desfășurare a procesului penal, prelungirea stării de arest fiind în conformitate cu dispozițiile art.155 și urm. cod proc. penală și art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și, pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpații recurenți au susținut în esență că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună prelungirea acestei măsuri.
Recurenții, și arată că urmărirea penală a fost finalizată s-au încheiat procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală și o nouă propunere de prelungire a arestării preventive este total nejustificată.
S-a mai invocat faptul că în cererea de prelungire a măsurii arestării nu se face referire la situația fiecărui inculpat în parte iar cercetările ce urmează a se efectua prin comisii rogatorii în Irlanda, Germania și Turcia nu-i privesc.
Totodată, s-a mai arătat că verificarea denunțurilor efectuate nu justifică prelungirea măsurii, întrucât acestea au fost date pentru îmbunătățirea situației lor juridice.
S-a susținut de asemenea că în aceeași cauză sunt cercetați și alți inculpați în stare de libertate și pentru egalitate de tratament și ținând seama de prezumția de nevinovăție au solicitat în principal, respingerii propunerii de prelungire a arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
La rândul său, inculpatul, prin apărătorul ales, a susținut că nu se mai justifică prelungirea arestării preventive, întrucât motivele invocate de parchet în susținerea cererii sunt pur tehnice, astfel că efectuarea verificărilor în Irlanda, Germania, Regatul Unit, Turcia, precum și a denunțurilor prezentate de inculpați și verificarea unor instrumente de plată electronică (card-uri), nu justifică privarea de libertate, cu atât mai mult cu cât relațiile ce urmează a fi comunicate nu se referă la activitatea sa, el nefiind arestat pe teritoriul acestor țări.
Și recurentul a susținut că urmărirea penală a fost finalizată, că nu există date din care să rezulte că prin lăsarea sa în libertate s-ar îngreuna desfășurarea procesului și nu sunt probe că prezintă pericol pentru ordinea publică.
Se solicită, în principal, admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu o măsură restrictivă de libertate prev. de art.145 cod proc. penală.
Curtea, examinând încheierea recurată, în raport de criticile invocate, de actele și lucrările dosarului și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 cod proc. penală, constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prelungirea măsurii arestării preventive poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice această măsură, potrivit art.155 alin.1 cod proc. penală.
În cauză, curtea constată că în mod justificat tribunalul a prelungit măsura arestării preventive a inculpaților întrucât se mențin în continuare temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și au apărut temeiuri noi care impun privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, probatoriile administrate în cauză de organele de urmărire penală până în acest moment, așa cum corect a reținut instanța de fond, fac dovada existenței unor indicii temeinice în sensul dispozițiilor art.681cod proc. penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații față de care s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală au comis fapte penale.
Totodată, sunt îndeplinite și în prezent cerințele prev. de art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală, respectiv pentru infracțiunile cercetate și pretins a fi comise de inculpați legiuitorul a prevăzut pedepse mai mari de 4 ani închisoare iar lăsarea în libertate a acestora prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, concretizat prin gravitatea deosebită a faptelor comise, perioada mare de timp în care inculpații au acționat, multitudinea faptelor comise, perseverența infracțională și desfășurarea actelor infracționale și pe teritoriul altor state, precum și starea de recidivă a acestora, cu excepția inculpatului.
De asemenea, instanța de fond a reținut corect că au apărut temeiuri noi care au impus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților și anume denunțurile făcute de inculpați, care urmează să fie verificate pentru a se stabili întreaga situație de fapt, gradul de participare și de vinovăție al fiecărui inculpat, precum și prejudiciile cauzate și implicarea mai multor persoane în gruparea infracțională organizată în scopul săvârșirii de infracțiuni.
Susținerea inculpaților că prelungirea arestării preventive este nelegală deoarece urmărirea penală a fost finalizată, fiindu-le prezentat materialul de urmărire penală nu poate fi primită, câtă vreme procurorul de caz a făcut dovada că au apărut elemente noi, menționate mai sus, ceea ce impune administrarea de noi probatorii și anume identificarea persoanelor care au cooperat cu recurenții la săvârșirea faptelor, audierea acestora și eventual efectuarea de confruntări cu inculpații, activități ce se impun a fi desfășurare cu inculpații în stare de arest preventiv.
Toate aceste mijloace de probă nu pot constitui decât elemente probatorii care să justifice în sensul prev. de art.155 cod proc. penală prelungirea măsurii preventive luată față de inculpați.
Potrivit disp. art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituție măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile pentru a se considera că s-a comis o infracțiune sau existe motive temeinice de a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârșească o nouă infracțiune, fiind necesar astfel apărarea ordinii de drept a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În cauză, așa cum s-a arătat, probatoriile existente la dosar pot fi apreciate în mod rezonabil ca indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpații a infracțiunilor pentru care sunt cercetați și lăsarea lor în libertate ar cauza o tulburare a ordinii publice, creându-se în rândul opiniei publice temerea că organele abilitate să asigure ordinea de drept și să respecte drepturilor și libertăților cetățenilor nu i-au măsuri ferme, de izolare a celor care săvârșesc fapte cu un grad ridicat de pericol social cum sunt cele pentru care s-a început urmărirea penală.
Critica referitoare la faptul că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive se referă în mod generic la activitatea inculpaților fără a se arăta pentru fiecare inculpat, în concret, participația la comiterea actelor infracționale nu este întemeiată, din contră în încheierea atacată tribunalul a făcut referire la contribuția fiecărui recurent la comiterea faptelor ce le sunt imputate potrivit probatoriilor administrate până în prezent și pentru a se finaliza urmărirea penală și a se dovedi participarea acestora la faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală este necesar administrarea tuturor probatoriilor solicitate de parchet astfel că prelungirea arestării inculpaților se justifică pe deplin.
De altfel, Curtea verifică încheierea atacată, respectiv îndeplinirea cerințelor legale pentru prelungirea, în cursul urmăririi penale, a măsurii arestării preventive a inculpaților și nu contribuția exactă a fiecărui inculpat la comiterea infracțiunilor, stabilirea acesteia fiind obligatorie la întocmirea actului de sesizare a instanței și cum infracțiunile comise necesită un probatoriu complex care presupune o muncă laborioasă și o perioadă de timp suficientă pentru administrarea acestuia, în mod legal instanța de fond a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
Referitor la critica invocată privind încălcarea principiului egalității de tratament pe motiv că alte persoane sunt cercetate în aceeași cauză în stare de libertate, este lipsită de temei deoarece recurenții au avut un rol determinant în comiterea actelor infracționale și în atragerea acestor persoane la săvârșirea faptelor.
Neluarea aceleiași măsuri față de toți inculpații din cauză nu impune revocarea arestării preventive pentru recurenți, legiuitorul prevede în art.136 alin.8 cod proc. penală că la alegerea măsurii se ține seama printre altele și de antecedentele penale ale inculpaților, ori, în cauză, cu excepția inculpatului, toți ceilalți sunt recidiviști, ceea ce demonstrează perseverența acestora în comiterea faptelor penale.
Prelungirea arestării preventive a recurenților nu înseamnă încălcarea prezumției de nevinovăție, cum au susținut recurenții, dreptul la libertate și la siguranța persoanei este exceptat potrivit art.5 lit.c) din atunci când persoana este arestată sau reținută în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente dacă există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune, așa cum este situația inculpaților din prezenta cauză.
Susținerea recurentului că verificările ce urmează a se efectua în Irlanda, Turcia și Regatul Marii Britanii nu-l privește, nefiind arestat și nici reținut de nici o autoritate din aceste state și nejustificat a fost prelungită arestarea preventivă nu poate fi primită ca argument pentru admiterea recursului și nici pentru înlocuirea acestei măsuri cu o măsură restrictivă de libertate întrucât temeiurile care au stat la baza luării arestării preventive nu s-au schimbat și mai mult au apărut temeiuri noi așa cum s-a menționat mai sus.
În ipoteza în care inculpații ar fi lăsați în libertate există riscul ca aceștia să continue să comită fapte penale și chiar să influențeze desfășurarea procesului penal, relevante în acest sens fiind și informațiile obținute din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în seara zilei de 28.04.2009, când a fost anunțat de o persoană neindentificată că în următoarele zile se va desfășura o acțiune a poliției ce vizează membrii grupării, elemente care demonstrează justețea prelungirii măsurii arestării preventive a acestora.
Față de considerentele arătate, Curtea constată că încheierea atacată este legală și temeinică, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților s-a dispus motivat de necesitatea efectuării actelor de urmărire penală menționate și subzistând și în prezent temeiurile inițiale care au stat la baza arestării preventive a inculpaților nu se poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură neprivativă de libertate, așa cum au cerut recurenții.
Drept urmare, criticile recurenților fiind neîntemeiate, recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate în temeiul dispă. art.38515pct.1 lit.b) cod proc. penală, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat conform disp. art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 22 ianuarie 1980, OG, fiul lui și, născut la 12 februarie 1982, fiul lui și, născut la 14 iunie 1979, fiul lui G și C, născut la 20 ianuarie 1978 și, fiul lui și, născut la 25 mai 1988, toți aflați în Arestul P, împotriva încheierii de ședință din data de 20 august 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.
Obligă recurenții la cheltuieli judiciare către stat, după cum urmează: în sumă de 200 lei, din care 100 lei - onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului P; ceilalți recurenți în sumă de câte 100 lei cu același titlu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 august 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
12 ex./27 August 2009
. fond - Trib.
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal/Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Negulescu, Elena Zainescu
