Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 10 2009
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă Maria Tacea
JUDECĂTORI - - - - Președintele Secției penale
- -
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursul declarat de inculpatul, în prezent deținut în Arestul IPJ G, împotriva încheierii de ședință din 7.12.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive.
La apelul nominal a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.21/18.11.2009.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul inculpatului și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că recursul a fost declarat de către apărătorul inculpatului, după care;
Inculpatul susține că își însușește recursul declarat de către apărătorul său, fiind și voința sa. Nu are cereri de formulat.
Apărătorul inculpatului și procurorul nu au cereri de formulat.
constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat, susține că s-a declarat recurs în cauză întrucât Tribunalul Galați, prin încheierea de ședință din 7 2009, dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului motivat de faptul că s-au menținut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, cele prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile art.143 Cod procedură penală. Nu se aduce nicio motivare clară care să justifice prelungirea arestării preventive în vederea continuării cercetării penale, ci din contră, se reiau argumentele avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Consideră că la momentul actual, inculpatul nu mai prezintă niciun fel de pericol social concret pentru semenii săi, fiind un om pașnic, la prima confruntare cu legea penală, familist, tată a 3 copii. sa violentă, care a determinat moartea victimei, a fost spontană, accidentală, ca o reacție tot violentă a victimei, care aflată sub influența băuturilor alcoolice l-a provocat și l-a urmărit în scopul de a-l, inculpatul neurmărind în nici un fel suprimarea vieții victimei. În acest sens sunt declarațiile martorilor, precum și raportul de constatare medico-legală din care rezultă că decesul victimei a fost indirect, adică nu s-a produs urmare loviturilor aplicate de inculpat, ci loviturii produsă la cap, în cădere, de un plan dur. Din acest motiv apreciază că starea de pericol social al inculpatului nu mai există, acesta s-a consumat la momentul comiterii faptei.
Mai susține că arestarea preventivă nu este imperativă, împotriva inculpatului putându-se lua orice altă măsură preventivă prevăzută de art.136 Cod procedură penală.
Persoana inculpatului nu a fost analizată, nu s-a avut în vedere starea sa de sănătate, vârsta, lipsa antecedentelor penale. De asemenea, nu se analizează dacă s-a modificat semnificativ comportamentul inculpatului, care să justifice temeiurile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală.
Pentru aceste motive, consideră că încheierea atacată este neîntemeiată impunându-se revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate, neprezentând pericol social, conform art.159 alin.8 și art.1403Cod procedură penală. De asemenea, nu s-a motivat respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea prev.de art.145 Cod procedură penală, chiar dacă nu face obiectul recursului.
Depune la dosar concluzii scrise.
Procurorulsusține că încheierea atacată cu recurs este legală și temeinică și că în mod corect s-a dispus prelungirea arestării preventive ținându-se cont de disp.art.148 lit.f Cod procedură penală, de natura relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere prin fapta inculpatului.
Inculpatul nu a recunoscut fapta așa cum s-a petrecut, a arătat că și al a fost trântit la pământ, fapt neconfirmat de martorii audiați. Inculpatul a agresat-o pe victimă, a lovit-o cu doi pumni în față, lovituri care au dezechilibrat-o și a căzut la pământ, lovindu-se la cap.
Apreciază că în cauză sunt indicii temeinice care impun prelungirea arestării preventive pentru finalizarea cercetărilor penale, atașarea raportului de constatare medico-legală și desfășurarea altor activități specifice.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, recunoaște că a lovit victima, că i-a dat doi pumni în față, aceasta fiind în stare de ebrietate. Victima avea fracturile costale din urmă cu trei săptămâni când s-a bătut cu alte două persoane.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din 7.12.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 12.12.2009.
A respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului și că prelungirea acestei măsuri este necesară pentru finalizarea urmăririi penale.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o ca netemeinică și nelegală. În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul, prin apărătorul ales, a susținut că încheierea recurată nu este motivată, instanța preluând motivarea încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă. De asemenea, a susținut că lăsarea inculpatului în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu se justifică prelungirea arestării preventive.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungiră, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau dacă există temeiuri noi care să impună privarea de libertate.
În speță, împotriva inculpatului a fost luată măsura arestării preventive prin încheierea din 13.11.2009 a Tribunalului Galați, în temeiul art.148 alin.1 lit.f în referire la art.143 Cod procedură penală, reținându-se că sunt indicii temeinice în sensul că acesta a săvârșit infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art.183 din Codul penal, și că lăsarea lui în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Contrar celor susținute prin motivele de recurs, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și la această dată.
Astfel, din actele de urmărire penală efectuate până la această dată (respectiv din: procesul-verbal de constatare la fața locului, planșele fotografice, declarațiile martorilor, și, precum și raportul provizoriu de constatare medico-legală) rezultă indicii temeinice, în sensul art.143 raportat la art.681din Codul d e procedură penală, că în seara zilei de 12.11.2009, în timpul unui conflict provocat de victima, inculpatul i-a aplicat acestuia două lovituri cu pumnul în zona feței, care au avut ca urmare decesul victimei.
Totodată, Curtea reține că subzistă și temeiul prevăzut de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală.
Sub acest aspect, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei presupus a fi săvârșită (pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani), importanța valorilor sociale cărora li se aduce atingere - fiind vorba despre o infracțiune contra vieții - urmarea produsă și impactul pe care asemenea fapte îl provoacă asupra colectivității, Curtea apreciază că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, așa cum în mod corect a reținut prima instanță prelungirea arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, care se află în faza finalizării urmăririi penale.
Întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au dispărut și impun în continuare privarea acestuia de libertate, în vederea finalizării urmăririi penale, în mod corect prima instanță, reținând că sunt îndeplinite cerințele art.155 alin.1 Cod procedură penală, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Față de aceste considerente, văzând și disp.art.38515pctg.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 8.08.1964 în com.Pechea, jud.G, domiciliat în com.Rediu, jud.G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, CNP -, împotriva încheierii de ședință din 7.12.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-
Obligă pe inculpatul-recurent la plata sumei de 30 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. 11.12.2009
Tehnired. - 14.12.2009
2 ex
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Constantin Cârcotă Maria Tacea
