Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. -
2199/2009
Î Ν C Η Ε Ι Ε R Ε NR. 319
Ședința publică din 17 septembrie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitrița
JUDECĂTOR 2: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 3: Ion Tudoran
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurenții - inculpați și împotriva încheierii din data de 04.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții - inculpați și, aflați în stare de arest și asistați juridic de apărător desemnat din oficiu, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/17.09.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 7).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apărătorul desemnat din oficiu depune memorii din partea inculpaților, pe care instanța le încuviințează, fiind atașate la dosar, filele (8-10).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu recurenților - inculpați, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond respingerea propunerii Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpați întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Solicită a se reține și circumstanțele personale ale inculpaților, precizând că inc. are un copil minor în întreținere, iar inc. este bolnav cardiac. Mai mult, susține că inculpații au manifestat o atitudine sinceră și de regret vis-a-vis de comiterea faptelor, iar perioada petrecută în detenție a condus la conștientizarea gravității săvârșirii acestora.
În subsidiar, apărarea solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate, considerând hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Solicită a se avea în vedere materialul probator administrat la dosar până în prezent, precizând că urmărirea penală nu este finalizată, urmând a se efectua o expertiză medico legală psihiatrică pentru cei doi inculpați și alte acte de cercetare.
Apreciază că sunt îndeplinite disp. art. 155 și urm. C.P.P. precum și disp. art. 148 lit. f C.P.P. existând suficiente date și indicii în sensul că lăsați în libertate inculpații ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. solicită admiterea recursului, susținând că în perioada aretării nu a fost audiat de procuror. Arată că are 12 martori care îi pot susține nevinovăția.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. solicită admiterea recursului și continuarea cercetărilor în stare de libertate. Susține că în perioada de patru luni petrecută în arest a fost transferat de la un loc de detenție la altul, au fost bătuți și maltratați în arest, mai mult nu există nici probe în dovedirea faptei reținute în sarcina sa.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 04.09.2009 a Tribunalului București, Secția a II a penală, constată:
Prin încheierea din 04.09.2009, în dosarul nr- al Tribunalului București, s-a admis propunerea formulată de parchetul de lângă Tribunalul București. În baza articolului 155 Cpp s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și pe o durată de 30 zile începând de la 11.09.2009 până la 10.10.2009 inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.09.2009 pe rolul Tribunalului București, Secția a II- a Penală, sub numărul -, formulată în dosarul nr. 1640/P/2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 155 și urm. din Cod procedură penală, prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților și, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11.09.2009 până la 10.10.2009, inclusiv, inculpații fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și 2/1 lit. a Cod penal și art. 20 rap. la art. 174-176 lit. d Cod penal cu aplic art. 33 și art. 37 lit. b Cod penal.
În fapt s-a reținut în noaptea de 7/8.05.2009, inculpații au pătruns în locuința părții vătămate situată în comuna 1, județul I, și i-au aplicat acesteia lovituri cu corpuri dure la nivelul craniului în scopul de o deposeda de bunuri și valori. Loviturile au pus în primejdie viața victimei.
Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților a fost motivată pe considerentele că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în continuare și impun privarea de libertate a inculpaților, lăsarea acestuia în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, fiind în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, s-a învederat instanței faptul că prelungirea măsurii arestării preventive este necesară și pentru efectuarea următoarelor acte de urmărire penală: efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice pentru cei doi inculpați, continuarea cercetărilor și investigațiilor în scopul stabilirii tuturor activităților ilicite ale celor doi inculpați, expertizarea mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării locului faptei.
Tribunalul examinând actele și lucrările dosarului a constatat că rin p. încheierea de ședință din data de 15.05.2009, pronunțată de Judecătoria C în dosarul nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 de zile, de la data 15.05.2009 la data de 12.06.2009, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
La data de 04.06.2009, cauza a fost declinată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria la Parchetul de pe lângă Tribunalul București apreciindu-se că există date și probe din care rezultă că faptele celor doi inculpați constituie tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav în concurs cu aceea de tâlhărie.
Potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedură penală, în cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea preventivă a inculpaților și, respectiv art. 148 lit. f si art. 143 Cod procedură penală, se mențin și justifică în continuare privarea de libertate a acestora, neexistând împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri.
Astfel s-a constatat că probele administrate până în prezent în faza de urmărire penală relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 alin.1 Cod procedură penală și art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații și, au săvârșit infracțiunea pentru care sunt cercetați, astfel cum a fost menționata și descrisa.
Tribunalul a avut în vedere în acest sens următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, plângerea și declarațiile părților vătămate și, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, și, procesul verbal de constatare a percheziției domiciliare și procesul verbal de conducere în teren și foto - filmare și alte mijloace de probă din care reiese împrejurările în care faptele au fost comise și modalitatea de săvârșire.
De asemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 148 lit. f Cod procedură penală, atât în ceea ce privește pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților care este mai mare de 4 ani, cât și sub aspectul existenței probelor că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestei ultime condiții, Tribunalul a avut în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii presupus a fi fost comise de inculpați, modalitatea concretă de săvârșire a aceștia - împreună pe timpul nopții, urmările grave produse (punerea în primejdie a vieții unei persoane), aspecte ce denotă periculozitate și conduc la concluzia că inculpați prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, cercetarea acestora în stare de libertate fiind de natură să creeze un sentiment de insecuritate și teamă în rândul societății civile, viața omului fiind valoarea supremă ocrotită de lege.
De asemenea,Tribunalul a ținut cont și de împrejurarea că inculpații nu sunt la primul contact cu legea penală.
Totodată, Tribunalul a avut în vedere și împrejurarea că prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților este necesară și pentru efectuarea actelor procedurale care să ducă la finalizarea cercetării penale, menționate în referatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Cele 30 de zile pentru care Tribunalul a dispus prelungirea arestării preventive luate față de inculpați, vor trebui valorificate de către organele de urmărire penală, astfel încât să nu se ajungă în situația de a li se imputa o anumită pasivitate în efectuarea actelor necesare finalizării urmăririi penale și eventualei trimiteri în judecată a inculpaților, Curtea Europeană a Drepturilor Omului apreciind caracterul rezonabil al duratei arestării preventive și în funcție de acest criteriu, al pasivității organelor judiciare.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și criticând-o pe considerente de netemeinicie, deoarece instanța, în mod greșit, a reținut existența unor indicii privind săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în concurs cu tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav.
Analizând hotărârea recurată, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea, în baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, va respinge recursurile ca nefondate, pentru următoarele considerente:
Din examinarea dosarului de fond, rezultă că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor deosebit de grav în concurs cu tâlhărie, luându-se - în faza urmăririi penale - măsura arestării preventive.
La prelungirea măsurii arestării preventive în mod corect instanța de fond a avut in vedere existenta unor indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunilor de către inculpați, admițând propunerea parchetului în concordanță cu dispozițiile legale.
Instanța a constatat de asemenea,în mod corect, că există probe directe și indicii temeinice (probe indirecte), în sensul art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă ( decurgând din date și informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că cei în cauză este posibil să fi săvârșit faptele prevăzute de legea penală, astfel cum sunt analizate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Gusinskij Rusiei, cauza Durmus Turciei, cauza Jecius Lituaniei) că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru sunt cercetați și pentru care s-a emis mandatul de arestare preventivă.
Tribunalul a apreciat că în cauză există indicii temeinice și probe în sensul prev. de art.143 Cod procedură penală, care să justifice presupunerea rezonabilă în sensul săvârșirii de către inculpați a faptelor. Sub acest aspect, instanța a avut în vedere, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, procesul-verbal de recunoaștere după fotografii, raportul de constatare tehnica-științifică, declarațiile martorilor.
De asemenea, Tribunalul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea faptele reținute, respectiv tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav.
Tribunalul a reținut în cauză și existența temeiurilor prevăzute de art.136 alin.6 Cod procedură penală și de art.148 Cod procedură penală.
Analizând condiția negativă, tribunalul a constatat că existau la acel moment procesual date care justificau temerea că este necesară starea de arest pentru a împiedica inculpatul să săvârșească alte infracțiuni sau date care să justifice temerea că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, prin alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În noaptea de 07/08.05.2009, în jurul orei 300, inculpatul împreună cu -, după o înțelegere prealabilă au pătruns în locuința părții vătămate, situată în comuna 1,-, jud. I, prin escaladarea gardului și în continuare a unei schele artizanale confecționate din lemn, prin mansarda casei. Aceștia au lovit-o pe partea vătămată de mai multe ori cu un levier tip "picior de " în zona capului și a corpului, obligând-o să le arate unde sunt ascunși banii sau alte valori. Victima nemaiputând rezista agresiunilor le-a arătat acestora cele solicitate, inculpații sustrăgând suma de aprox. 1.500 Euro din locul.
În aceste condiții, împrejurarea că au dispărut temeiurile care au impus luarea măsurii preventive, neexistând probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, nu poate fi susținută.
Potrivit art.5 din CEDO și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de împiedica săvârșirea unei noi infracțiuni(atât inculpatul cât și inculpatul au antecedente penale în mandatele de arestare preventivă reținându-se și dispozițiile art. 37 litera b Cod penal), fiind necesară astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Reținând că infracțiunile pentru care s-a emis mandatul de arestare sunt infracțiuni grave și că există indicii privind săvârșirea de către inculpați, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Văzând și art.192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Conform art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 04.09.2009 a Tribunalului București, Secția a II-a penală, în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent la câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care se avansează onorariul avocatului din oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi,
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
-
Red./27.09.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Piciarcă DumitrițaJudecători:Piciarcă Dumitrița, Lefterache Lavinia, Ion Tudoran
