Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 21/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE
PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA NR. 21/
Ședința publică de la 01 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Epure
JUDECĂTOR 2: Valentin Iancu
JUDECĂTOR 3: Lucia Dragomir
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
Pe rol judecarea recursurilor penale declarate de inculpații - și, deținuți în arestul IPJ C, împotriva încheierii de ședință nr.25/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect propunere prelungire arestare preventivă.
În conformitate cu dispozițiile art. 297 Cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul în stare de arest și asistat de avocat G în baza împuternicirii avocațiale nr. 42448/2009 emisă de baroul Constanța, recurenta inculpată în stare de arest și asistată de av..
Traducerea din limba română în limba spaniolă și invers pentru recurentul a fost asigurată de d-na translator autorizat de limba spaniolă de către Ministerul Justiției, conform autorizației nr. 21690/20.02.2008 depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită părțile fiind citate cu respectarea prevederilor art. 176-181 Cod pr. penală.
La acest termen au fost atașate dosarele cu nr-, -, - ale Tribunalului Constanța, astfel cum s-a dispus la termenul anterior.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod pr. penală, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea pune în discuție dacă sunt chestiuni prealabile de formulat în cauză.
Avocat pentru recurenta solicită ca Ministerul Public să depună la dosar traducerile în limba română a documentelor comerciale care au însoțit marfa și care se regăsesc depuse în volumele 4 și 5 de urmărire penală în limba portugheză, înscrisuri la care a făcut trimitere și instanța în luarea măsurii arestării preventive,
Reprezentantul Ministerului Public arată că prin propunerea de prelungire a arestării preventive s-a arătat ce activități urmează a fi efectuate, s-a menționat că urmează să fie traduse toate documentele din limba portugheză în limba română. Pe de altă parte documentele care privesc importul celor două containere de cherestea în care s-au găsit drogurile, din examinarea lor se poate observa cu foarte mare ușurință că la rubrica exportator este menționată societatea din, respectiv - Reprezentacao, iar la rubrica importator este menționată societatea SRL din România, administrată de. Inculpații nu au negat relația comercială în ceea ce privește achiziționarea de cherestea cu societatea din, deci administratora și-a asumat această activitate.
Nu au fost depuse traducerile acelor înscrisuri, acesta fiind unul din motivele pentru care se solicită prelungirea arestării preventive. Iar acest aspect nu împietează instanța în a menține în continuarea măsura arestării preventive.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod pr. penală, părțile prezente și asistate de apărătorii aleși arată că nu au de ridicat excepții și nici cereri de formulat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 Cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod pr. penală și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513Cod pr. penală.
Avocat G pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și pe fond să se dispună revocarea măsurii prelungirii arestării preventive pentru că și în acest moment ca și în momentul arestării, actele și lucrările dosarului sunt aceleași cel puțin în ceea ce-l privește pe inculpatul.
De la început inculpatul nu a recunoscut niciuna din faptele reținute în sarcina sa, nu s-a constituit într-un grup organizat infracțional și nu a săvârșit celelalte două fapte prevăzute de Legea nr. 143/2000. Materialul probator constă în acele interceptări telefonice, iar referirea în acele convorbiri telefonice nu sunt directe, nu îl nominalizează pe inculpatul. Doar niște coincidențe puse cap la cap s-ar vrea să prezinte niște indicii temeinice, să reprezinte participarea inculpatului la vreuna din acele infracțiuni, adică în perioada în care s-a comis fapta inculpatul se afla la În declarația dată de acesta a explicat motivul pentru care se afla la C, în nici un caz însă nu avea legătură cu cele două containere. O altă coincidență pe care organele de urmărire au reținut-o este aceea că la data de 18.12.2008 cu câteva zile înainte de sosirea containerelor în Portul C, a cesionat societatea în favoarea inculpatei, cesiune ce s-a făcut în mod legal, și în această situație nu avem nicio implicare decât una bazată pe presupuneri, nici prezumții simple nu putem spune că există pentru că toate acele coincidențe la care au făcut referire pot avea alte semnificații. Transferul societății este un act pur comercial, prietenia, amiciția, concubinajul dintre cele două persoane nu are nimic ilicit în el ca atare.
În aceste condiții inculpatul se consideră nevinovat, nu este implicat în săvârșirea celor trei infracțiuni, motiv pentru care înțelege să solicite admiterea recursului astfel cum a fost formulat, revocarea măsurii prelungirii arestării preventive și punerea sa de îndată în libertate.
Având cuvântul avocat pentru recurenta inculpată solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța și, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, în măsura în care se va aprecia pentru buna desfășurare a procesului penal să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea de domiciliu, măsură mai puțin restrictivă.
Pornind de la ceea ce a dispus instanța când a luat măsura arestării preventive în sensul că, inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri și introducere de droguri pe teritoriul României și, de asemenea ca o consecință a unui transport de cherestea pe care l-au efectuat din și totodată că, s-au organizat într-un grup infracțional în condițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, fără ca să se motiveze în ce a constat activitatea fiecărei persoane în parte, astfel încât să aveam această infracțiune. S-a încercat să se motiveze pentru inculpatul că ar fi avut misiunea de a se ocupa de formalitățile vamale ale acestor containere, iar pentru ceilalți doi inculpați nu s-a arătat în nici un moment în ce constă activitatea acestor în cadrul grupului organizat și cine era liderul în această activitate infracțională.
Se vine acum cu o propunere de prelungire a arestării preventive motivat de împrejurarea că sunt necesare a se efectua acele traduceri ale documentelor fără de care până în acest moment nu se putea lua măsura arestării preventive pentru că nu știm ce s-a trecut acolo, este cherestea sau este cocaină. S-a mai solicitat a se efectua verificări la autoritățile din, însă solicită să se observe cu privire la un alt transport că s-ar fi găsit în portul din trei tone de cocaină, ori organul de urmărire penală nu este învestit cu privire la această activitate infracțională, deci nu se putea cere acum prelungirea măsurii arestării preventive pentru altă activitate despre care nu se știe dacă este în sarcina inculpaților sau va fi reținută în sarcina altor persoane.
Un alt motiv invocat de organele de urmărire penală, respectiv de a se solicita autorităților spaniole relațiile pe care le avea în introducerea în România a cantității de o tonă de cocaină și de asemenea toate documentele pe care le-a avut d-lui, respectiv relațiile comerciale cu toate țările din lume, transportul pe care l-a făcut d-lui pe o perioadă de 20 de ani, activitatea pe care a desfășurat-o în Spania. Solicită să se observe că aceste motive nu pot susține măsura prelungirii arestării pentru inculpat, din actele care urmează a se efectua nimic nu o vizează pe inculpata, aceasta este ținută în această activitate infracțională doar pentru o convorbire telefonică, pe care o tot invocă procurorul, respectiv acea convorbire din 29.01.2009 între și aceasta, în sensul că ea face afirmația că este "neliniștită" și că zice "ceva al meu " fără să ne spună ce zice, zice ceva de cocaină, zice ceva de alte aspecte cu care să facem o conexiune la această activitate infracțională, nu spune absolut nimic.
Mai mult decât atât, solicită să se observe că există un proces verbal al investigatorului, ultimul proces verbal din 29.01.2009 când se susține de investigatorul sub acoperire că d-lui a primit suma de bani la stația. în acel proces verbal că nu este implicată nicio femeie în această activitate, că pe toată durata de 10 zile cât a fost autorizat să strângă date el nu a auzit și obținut nicio informație cu privire la implicarea acestei persoane. Dat fiind perspectiva activității investigatorului sub acoperire așa cum a arătat și la instanța de fond, solicită să se observe că au fost nesocotite dispozițiile art. 224 ind.1 Cod pr. penală care reglementează autorizarea investigatorului sub acoperire, în sensul că nu a fost dispusă de procurorul care efectua urmărirea penală, s-a încercat de către judecător să se spună că avem o fază a actelor premergătoare și că nu fusese începută urmărirea penală, însă indiferent că sunt acte premergătoare ele trebuie să fie efectuate tot de către același procuror și fără să existe o rezoluție care să ateste de ce s-a preluat cauza de procurorul șef al serviciului teritorial care va începe urmărirea penală și va pune în mișcare acțiunea penală și va efectua toate celelalte acte.
Cu privire la autorizarea investigatorului și autorizarea interceptărilor convorbirilor telefonice, s-a efectuat de un alt procuror necertificate ulterior de către procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză, respectiv acele procese verbale de redare a convorbirilor telefonice. De asemenea, în autorizația dată investigatorului sub acoperire așa cum este prevăzut de lege avea obligația să strângă date și informații în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni și de identificare a persoanelor, strict trebuia să ia legătura cu acele persoane despre care există presupunerea că fac trafic de droguri. Art. 223 alin.4 ind.3 Cod pr. penală, stabilește ce trebuie să cuprindă această autorizație și în mod expres reglementează în concret actele pe care trebuie să le efectueze investigatorul sub acoperire și persoanele față de care, pentru că numai cu privire la acele persoane și nu cu privire la orice persoană despre care noi avem presupunerea că ar fi săvârșit o faptă penală.
În motivarea cererii se arată că, urmează ca investigatorul sub acoperire pe data de 20.01.2009 când a fost autorizat să ia legătura cu reprezentantul societății, ori în dispoziția ordonanței nu se face nicio trimitere la reprezentantul firmei ci la orice persoane asupra cărora ar exista indicii, ori 223 indice 4 Cod pr. penală, atestă clar că informațiile obținute de investigatorul sub acoperire nu pot fi folosite decât față de persoana pentru care procurorul a dat această autorizație. Deci nu putem extrapola la toate persoanele, chiar și dacă această autorizație este legală, investigatorul sub acoperire a acționat în condițiile legii?, solicită să se observe că acesta și-a depășit atributele, avea strict atribuția să culeagă informații, însă el este cel care contrar dispozițiilor art. 64 alin. 2 nu a făcut decât să determine anumite persoane să săvârșească infracțiuni pentru ca d-lui să strângă probe. sub acoperire este acela care va determina persoanele cu care va intra în contact să dea împuternicire unei anumite persoane - reprezentantul firmei care să se ocupă de formalitățile vamale. Este acela care determină acea persoană care a fost identificată ulterior în persoana lui să ia legătura cu societatea. Firma a și avut un contract de transport și totodată desemnat comisionar vamal o societate din T, dar la solicitarea investigatorului sub acoperire să se renunțe la serviciile acestei firme, existând toată corespondența că firma a refuzat să dea liberul la vamă până când nu se suportă de către firmă cheltuielile de transport, fapt pentru care s-a și făcut acestea și mai departe investigatorul determină pe acea persoană totodată să mai săvârșească o infracțiune pentru a se strânge probe în sensul de a oferi o anumită sumă de bani sumă pe care acesta - o contestă. Chiar și așa fiind lucrurile, pentru a strânge probe s-a ajuns la ceea ce prevede art. 64 alin.2 Cod pr. penală, respectiv să se săvârșească o infracțiune pentru a strânge probe, lucru care s-a și întâmplat în această cauză.
Din perspectiva acestor aspecte solicită să se constate ca fiind ilegale procesele verbale și toate datele care au fost strânse de investigatorul sub acoperire. Acesta este singurul mijloc de probă pe care îl invocă instanța la luarea măsurii arestării preventive când examinează temeinicia indiciilor din perspectiva mijloacelor de probă existente la dosar. Aceste procese verbale ale investigatorului în susținerea presupunerii verosimile a săvârșit această infracțiune, mai sunt susținute de procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice care de asemenea nu au fost autorizate de procurorul care efectua urmărirea penală - textul de lege spune foarte clar că numai procurorul care efectuează urmărirea penală poate să autorizeze investigator sub acoperire și să intercepteze convorbiri telefonice, mai mult decât atât numai în măsură în care alte mijloace de probă nu pot fi utilizate și nu pot ajuta la identificarea persoanelor sau stabilirea stării de fapt și dacă va împiedica soluționarea rapidă a cauzei, ori în motivele care au fost aduse la instanță pentru a se autoriza prelungirea acestei convorbiri telefonice s-a arătat că urgența este determinată de faptul că investigatorul sub acoperire urmează ca să se întâlnească cu aceste persoane ori investigatorul sub acoperire a acționat aproximativ 10 zile, astfel că, în fiecare zi a venit cu alte informații neutile, motiv pentru care urgența nu era justificată pentru folosirea acestor mijloace de probă și din acest punct de vedere aceste procese verbale de redare a convorbirilor telefonice chiar dacă autorizația a fost emisă de un alt procuror ele trebuia să fie certificate de procurorul care a efectuat urmărirea penală, ori în cauză numai un singur proces verbal, ultima conversație din 28.01.2009.
De asemenea, cu privire la convorbirea telefonică care a fost autorizată ulterior solicită să se observe că în cauză exista autoritate de lucru judecat. În dosarul nr. - al Tribunalului Constanța, la 28.01.2009 când a fost înregistrată cererea pentru confirmarea ordonanței de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice lui, procurorul a solicitat de asemenea și interceptarea convorbirilor telefonice ale unei persoane cu numele de indicându-se și numărul lui de telefon. Instanța se pronunță numai asupra confirmării autorizării cu privire la, nu și pentru. Nemulțumit de această soluție, procurorul a formulat o nouă cerere de confirmare pentru utilizatorul, cerere pe care instanța cu foarte mare ușurință o admite și autorizează interceptarea convorbirilor, deși același judecător se pronunțase anterior în sensul admiterii numai în parte cu privire la o altă persoană. În atare situație există autoritate de lucru judecat, astfel încât și din acest punct de vedere acest mijloc de probă este ilegal.
Se mai invocat de către judecător că temeinicia existenței faptei și a pericolului pentru ordinea publică este susținut totodată pe lângă cele 2 procese verbale al investigatorului și a interceptărilor convorbirilor telefonice coroborate cu documente cu care se transporta marfa, ori nu putem reține acele documente în condițiile în care ele nu sunt traduse, și în condițiile în care unul din motivele invocate de procuror în menținerea prelungirii arestării fiind chiar traducerea acestor documente. Ca atare nici măsura arestării preventive a inculpaților nu putea fi luată atât timp cât noi nu avem o traducere pentru a cunoaște ce conține acel transport, dacă îndradevăr este cherestea sau droguri.
Din toate mijloacele de probă administrate nu rezultă că a cunoscut ceva de conținutul celor două containere cu marfa pentru care ea a făcut o comandă. Ea a solicitat să se facă de la firma din un import de cherestea. Faptul că pe data de 18 decembrie 2008 îi cesionează părțile sociale, nu duce la concluzia că s-a realizat ceva ilegal. Chiar probele care au fost administrate și respectiv martorii care au fost audiați au spus foarte clar și au arătat că ea s-a preocupat deja de formalitățile vamale printr-o firmă din Au fost audiate persoane din anturajul lui, cumnata acestuia și alte persoane care au arătat că din luna iulie s-a hotărât să vândă această societate, fiind dată și pe internet, însă nimic nu este dubios și nimic nu poate să ducă la presupunerea că această firmă a fost cumpărată de pentru a face trafic de droguri. În a veni și a argumenta că această cesiune în mod special s-a făcut pentru a exclude sau înlătura orice participare a inculpatului este departe pentru că aceasta nu-l reprezintă. În lipsa altor probelor nu putem să facem presupuneri.
Trebuie să vedem care este latura obiectivă a acestei infracțiuni, de unde rezultă sau ce acte a efectuat fiecare inculpat în acest caz de droguri. Transportul nu a fost făcut de niciunul dintre inculpați și nu este nicio corespondență, un apel telefonic pentru o anumită persoană de contact din. Inculpații nu aveau cum să cunoască ce s-a întâmplat în în portul unde a fost încărcată marfa. Solicită să se observe că la scanarea acestor containere s-a și descoperit în interior sigiliul de origine, deci nu există nici un element care să ateste o relație fie în afara tării cu persoane care ar fi putut și despre care să aibă inculpații cunoștință că au fost introduse acele droguri.
Așa cum există în răspunderea penală, sigur că avem o eroare de fapt care înlătură această răspunderea penală. Neexistând o latură obiectivă a uneia din actele care constituie infracțiunea de trafic de droguri în componența acesteia nu avem faptă și pe cale de consecință nu putem reține, nici nu se putea lua măsura arestării preventive, cu atât mai mult nu putem menține la acest moment măsura arestării preventive față de acești inculpați.
Pe cale de consecință solicită să se constate că motivele pe care astăzi le aduce Ministerul Public pentru a justifica menținerea măsurii arestării preventive nu sunt de natură să determine instanța în a priva aceste persoane de libertate.
Consideră că se impune ca și inculpatul să fie cercetat în stare de liberate, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, pentru a pune la dispoziție organelor de urmărire penală toate acele documente pe care le solicită organele de urmărire penală de la autoritățile spaniole, fiind singurul în măsură să prezinte aceste înscrisuri. De asemenea și pentru a i se da posibilitatea să se apere.
Cu privire la celelalte relații pe care le solicită parchetul nu are nimic comun cu cauza de față, se solicită documente cu privire la cantitatea de 3 tone de droguri care au fost găsite în în același loc de unde au fost exportată marfa către. În argumentarea de către procuror că această marfă avea destinația tot societatea, există un proces verbal cu informații de la o autoritate de informații din SUA, fără să existe o mențiune că destinatarul celor trei tone de cocaină ar fi societatea, nu avem nici un document astfel încât nu putem să facem presupuneri și să venim și să spunem cât este de necesar să mențineți măsura arestării preventive pentru că urmează să vină peste nu știu cât timp și să convingă instanța că acești inculpați au fost implicați și cu privire la acea cantitate de droguri. nu discutăm decât cu privire la fapta pentru care d-lor sunt cercetați în momentul de față, neexistând probe care să justifice acea temeinicie presupunere verosimilă că inculpații au săvârșit infracțiunea.
Concluziile sunt acelea de admitere a recursului, de a revoca măsura arestării preventive și pentru a se avea o garanție pentru buna desfășurare a urmăririi penale, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive pentru inculpata urmând chiar a ajuta organele de urmărire penală cu cele necesare pentru a se asigura soluționarea cu celeritate a cauzei.
Având cuvântul reprezentantul Ministerul Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța ca fiind legală și temeinică. Sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru ca inculpații să fie cercetați în continuare în cursul urmăririi penale în stare de arest preventiv.
Depune la dosar două adrese, respectiv adresa nr. -/21.01.2009, ce poartă rezoluția de repartizare a cauzei spre soluționare procurorului și adresa nr. 3D/P/2009 din 29.01.2009 ce poartă rezoluția procurorului șef serviciu de înlocuire a procurorului, care se afla în concediu de odihnă, urmând ca urmărirea penală să fie efectuată de către procurorul șef, în combaterea aspectelor de nulitate invocate de apărătorului ales al recurentei inculpate.
Fiind vorba de rezoluții administrative, acestea se regăsesc în dosarul de casă al parchetului și care pot fi consultate.
Avocat solicită să nu fie primite aceste înscrisuri.
Curtea reține înscrisurile depuse la dosar de reprezentantul Ministerului Public, întrucât servesc la justificarea argumentelor fiecărei părți.
Reprezentantul Ministerului Public arată că din actele de urmărire penală rezultă că cei trei inculpați s-au constituit într-un grup infracțional organizat, cu scopul de a realiza această activitate infracțională, respectiv de a introduce și trafica în țară cocaină în cantități însemnate.
Inculpata a afirmat în cursul urmăririi penale că a contactat această firmă din pentru un transport de cherestea, deci ea își asumă o relație comercială cu firma - Reprezentacao. A mai declarat în cursul urmăririi penale faptul că a contactat pe internet din localitatea Târgu Tot în fața Curții de Apel dar într-un alt ciclu procesual la momentul când instanța a analizat recursurile la măsura propunerii de arestare preventivă, a precizat că a contactat firma din undeva dintr-o localitate din Spania pe internet și așa a făcut ea rost de cele două containere cu cherestea în care s-au găsit cantitatea de 1080 kg droguri. Nu a putut să-și explice nici ea și nici inculpatul faptul că inculpata presupune că ea ar fi contactat pe internet întradevăr și a găsit societatea exportatoare, nu și-a explicat inculpata și nici inculpatul faptul că inculpatul este de câțiva ani în relații comerciale cu societatea din. Solicită să se observe că în declarațiile date chiar în fața instanței inculpatul și-a însușit relația cu această societate, acesta fiind un alt indiciu coroborat cu declarațiile lor din care rezultă faptul că au acționat în clandestinitate cu scopul de a face importul de droguri în scopul de a face importul de cocaină.
Mergând mai departe se poate observa că din procesele verbale de sesizare din oficiu al organului de poliție judiciară, rezultă de la acel moment date și indicii cu privire la faptul că mai multe persoane intenționau să introducă în România două containere care conțineau droguri. Inculpata și-a asumat relația comercială cu societatea care a exportat cheresteaua în care s-au găsit drogurile.
În cauză s-a autorizat un investigator sub acoperire în scopul identificării tuturor persoanelor care sunt suspecte a fi implicate în activitatea infracțională și care fac obiectul sesizării. Solicită să se observe că față de art. 224 indice 1 Cod pr. penală, conține această teză, investigatorul sub acoperire poate să fie folosit în două scopuri, în vederea strângerii de date și în al doilea scop care poate fi cumulat cu primul de identificare a persoanelor față de care există presupunerea că sunt implicate în activitatea infracțională și prin aceasta solicită respingerea nulităților invocate cu privire la legalitatea ordonanței prin care a fost autorizat investigatorul sub acoperire întrucât nulitatea invocată este lipsită de orice temei juridic și este nefondată. Acea ordonanță a fost emisă în conformitate cu dispozițiile legale, la acea vreme se cunoștea faptul că mai multe persoane care nu sunt identificate sunt implicate în această activitate infracțională ceea ce s-a și dovedit ulterior.
Solicită să se observe că investigatorul sub acoperire a fost numit în mod legal și a acționat în această calitate așa cum a fost de altfel autorizat intră în contact cu primii suspecți care au fost identificați în persoana inculpaților. Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire la 21.01.2009 rezultă faptul că inculpatul face cunoscut investigatorului că o femeie administrator al unei societăți comerciale intenționa să scoată din Portul C cele 2 containere pentru firma acesteia. S-a dovedit întradevăr că femeia era inculpata care este administratora societății și care figurează în toate documentele, inclusiv cele examinate de instanță ca societate importatoare. De altfel, când s-a descoperit celelalte containere în, din actele depuse rezultă că la rubrica exportator este aceeași firmă din care a exportat cele două containere iar la rubrica importator cu totul "întâmplător" este tot firma administrată de inculpată.
Încă de la momentul când a fost contactat investigatorul sub acoperire inculpatul i-a cerut sprijinul, deci nu investigatorul sub acoperire a provocat vreo activitatea infracțională, din contra el a cules date conform cărora mai multe persoane se pregătesc să realizeze o activitate infracțională. Tot inculpatul la prima întâlnire cu investigatorului pe data de 21.01.2009 la asigurat că poate să-i ofere suma de 20.000 euro dacă investigatorul prin cunoștințele sale face posibil ca cele două containere să nu fie controlate fizic.
Inculpații au urmărit ca cele două containere să nu fie supuse controlului fizic pentru că în baza analizei de risc, vama care dă liber la transport poate să efectueze și un control fizic. Ori iată cum inculpații au acționat în calndestinitate întâlnindu-se cu investigatorul sub acoperire prin baruri și nu în sediul autorității vamale pentru întocmirea formalităților, încercând astfel prin investigatorul sub acoperire să-și asigure scoaterea celor două containere în siguranță din Portul
Din următoarele procese verbale încheiate de investigatorul sub acoperire se poate observa că aceeași inculpați au participat în următoarele zile la alte întâlniri, iar pe data de 26.01.2009, investigatorul sub acoperire primește documentele care urmau a fi depuse la autoritățile vamale, documente ce au fost depuse de investigator prin proces verbal încheiat la aceeași dată la dosar. Atunci s-au identificat primele date cu privire la acele containere în care se aflau drogurile.
Pe data de 27.01.2009 cei trei inculpați respectiv, și se deplasează în T unde renunță la declarantul vamal, cel care fusese chemat de autoritățile vamale pentru scoaterea celor două containere. Iată încă o altă activitate materială pe care inculpații nu au negat-
La data de 29.01.2009 când a avut loc mai multe discuții dintre inculpata și, unde pe de o parte rezultă că inculpata se afla împreună cu inculpatul, coinculpatul iar pe de altă parte rezultă că a fost de față în momentul în care un prim transport a ieșit din Portul. Pe data de 29.01.2009 au fost mai multe discuții și nu una singură așa cum se susține de apărare și care i-ar incrimina pe inculpați.
Există la dosar un prim proces verbal a celor mai relevante discuții telefonice. Nu poate fi făcut abstracție și de faptul că în seara de 29.01.2009 investigatorul sub acoperire a primit suma de 10.000 euro de la inculpați pentru că a făcut posibil ca un prim să iasă din Portul
În ce privește cesiunea de creanță arată că nu s-a făcut în mod întâmplător. Această cesiune s-a făcut de formă, mai mult pe lângă faptul că s-a făcut cu 2-3 zile înainte de sosirea containerului în portul C s-a făcut și cu scopul de a ascunde de fapt rolul acestei firme de paravan de introducere a acestei cantități însemnate de droguri.
La dosarul de urmărire penală există răspunsul Oficiului Național de Combatere și a banilor la solicitarea organelor de urmărire penală cu privire la tranzacțiile în care inculpații au fost implicați încă din anul 2003 până la începutul anului 2009, s-a precizat că în perioada de referință figurează cu o sumă în numerar în valoare de 50.000 euro pe data de 30.12.2008, la aceeași dată din această sumă se transferă suma de 30.000 euro care este un transfer extern către, însă justificarea acestui transfer este sponsorizare, deși inculpații la notariat când au cesionat au spus că suma de 30.000 euro s-a făcut în contul firmei. Iată un indiciu clar că această cesiune este una pur formală.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea, solicită respingerea acestei cereri și să se constate că pentru buna desfășurare a procesului penal și în scopul realizării activităților care au fost enumerate în propunerea de prelungire a arestării preventive se impune ca aceștia să fie în continuare cercetați în stare de arest preventiv.
De asemenea solicită respingerea excepțiilor - concluziilor apărătorului ales al inculpatei potrivit cu care interceptările nu au fost autorizate de procurorul care efectua urmărirea penală, ele au fost autorizate. De altfel se poate observa că s-a emis ordonanța seara pe data de 29.01.2009, ordonanță ce nu este emisă de procurorul ci de procurorul șef serviciu, întrucât procurorul plecase în concediu de odihnă.
S-a solicitat înlăturarea procesului verbal în care au fost redate convorbirile telefonice cu precizarea că ele nu au fost certificate de procurorul care efectua urmărirea penală, solicită să se observe că a fost întocmit un proces verbal de redare a convorbirilor de procurorul șef serviciu, care nu puteau fi certificate de el însuși, fiind o activitate efectuată chiar de el, sens în care solicită respingerea acestui punct de vedere.
În replică, avocat G pentru inculpatul arată că începerea urmăririi penale s-a dispus pentru coautorat la cele trei infracțiuni, avem trecut și prin filtrul instanțelor actul organului de urmărire penală care motivează săvârșirea de către inculpați a celor trei infracțiuni faptul că sunt indicii temeinice în acest sens, dar faptele la care face trimitere actul organului de urmărire penală cu referire la, nu sunt decât niște situații, niște crâmpei din înregistrări dar care nu nominalizează. Este redat tot astfel o presupunere că ar fi vorba de care îl însoțea pe în una din intrările în Portul C, este o deplasare la T împreună a celor doi, de aici facem legătura de coautorat la săvârșirea infracțiunii, este o exagerare.
De asemenea, percheziția din mașină scoate în evidență că un om a avut peste 100 de relații comerciale cu, de aici nu putem deduce că era o obișnuință. La care din aceste aspecte invocate de organul de urmărire penală se reține coautoratul.
Avocat în replică având cuvântul cu privire la înscrisurile depuse în sensul că trebuie să-i credem, de ce să nu credem și inculpații, atâta timp cât organele de cercetare penală nu vin să prezinte mijloace de probă care să dovedească întradevăr că inculpații au săvârșit această faptă destul de gravă.
Tot cu privire la înscrisurile depuse solicită să se observe că acea autorizație provizorie, acea adresă vizează alte telefoane, nu vizează telefoanele sau persoanele care au fost interceptate în această cauză. Cu privire la înaintarea sesizării din oficiu arată că aceste acte nu sunt depuse în dosarul de urmărire penală, este clar că au fost făcute pro-cauza, dar vin în același timp să arate că pe data de 29.01.2009 când spune procurorul de ședință că procurorul, se afla în concediu de odihnă, redarea discuției în urma înregistrării în mediul ambiental, procesul verbal este întocmit chiar de d-l procuror. Dar mai face și alte procese verbal consemnând acele date care au fost efectuate de investigatorul sub acoperire, deci situația este foarte gravă, fiind într-o situație critică întrucât nu vin cu dovezi, nu se referă la aspecte de nelegalitate ci la probe care să susțină această presupunere că au săvârșit acele infracțiuni.
În ultimul cuvânt inculpatul arată că nu are nimic de spus, este de acord cu concluziile apărătorului ales.
In ultimul cuvânt inculpata arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales, cu mențiunea că nu este de acord cu acuzațiile aduse privind spălarea de bani, a fost vorba de un transfer de 30.000 euro, făcut în condiții legale.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea nr. 25/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a dispus în baza art. 155 și următoarele din codul d e procedură penală, admiterea propunerii formulată de MP - DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților,
pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 2.03.2009 la data de 31.03.2009.
A respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu formulată de inculpata prin apărătorul său ales.
Onorariu traducător autorizat în sumă de 150 lei se va deconta din fond MJ.
Analizând propunerea formulată de MP - DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța, prin prisma motivelor invocate, a actelor și probelor dosarului precum și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța a reținut următoarele:
Inculpații, și au fost arestați preventiv la data de 1.02.2009 conform încheierii nr.12/1.02.2009 a Tribunalului Constanța pe o perioadă de 29 de zile pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic internațional de droguri de mare risc și constituirea într-un grup infracțional, prevăzute de art.2 alin.2, art.3 alin 2 din Legea 143-2000 și art. 7 din Legea 39/2003 penal, constând în aceea că inculpații s-au constituit în grup infracțional organizat și au introdus în țară prin Punctul Vamal Port C - Sud cantitatea de 1080 Kg de cocaină disimulată în două containere care conțineau cherestea importată din, cu scopul de a transporta cocaina în Spania în vederea traficării acesteia, însă la data de 30.01.2009 inculpații au fost prinși în flagrant de lucrătorii de poliție.
S-a reținut în încheierea nr.12/1.02.2009 a Tribunalului Constanța, prin care s-a dispus arestarea preventivă a acestor inculpați, că sunt întrunite dispozițiile legale pentru arestarea preventivă a acestora, la dosarul cauzei existând indicii temeinice că acești inculpați au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați în conformitate cu art. 143 cod procedură penală, fiind întrunite totodată și dispozițiile art.148 lit. f cod procedură penală, în sensul că persoana inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Potrivit art. 155 cod procedură penală arestarea inculpatului poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat inițial arestarea impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cazul de față, având în vedere probele care urmează să fie administrate, precum și temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea preventivă a acestor inculpați, temeiuri care subzistă și în prezent - art.143 și art.148 alin1 lit. cod procedură penală - instanța a apreciat că se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, aceștia prezintă și în acest moment pericol pentru ordinea publică, în raport de faptele săvârșite, împrejurările în care au acționat constituindu-se în grup organizat, și pericolul social ridicat al faptelor pentru care sânt cercetați.
De subliniat gravitatea deosebită a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, cantitatea mare de droguri introdusă în țară, natura acestor droguri și modul în care au încercat ascunderea acestora, cât și urmările devastatoare asupra sănătății persoanelor care consumă droguri de mare risc cum este cocaina, aspecte care evidențiază pericolul pentru ordinea publică al persoanei inculpaților.
Lăsarea în libertate a unor asemenea persoane creează cu certitudine un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice și induce acesteia, ideea lipsei de măsuri ferme de combatere a unor infracțiuni atât de grave.
S-a susținut de către inculpați prin apărătorii acestora că indiciile în baza cărora au fost arestați preventiv inculpații nu sunt temeinice, iar alte indicii noi nu au fost indicate în propunerea de prelungire.
Și această instanță consideră, așa cum au considerat și instanțele care au dispus măsura arestării preventive și au verificat această măsură că probele administrate - procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, interceptările și înregistrările în mediul ambiental a discuțiilor dintre acesta și inculpatul și învinuitul, convorbirile telefonice purtate de inculpați care au fost interceptate și înregistrate, actele privind marfa din cele două containere și care privesc societatea comercială SRL, societate care a aparținut inculpatului, cesionată inculpatei cu trei zile înainte de sosirea containerelor, precum și celelalte acte care se găsesc la dosarul cauzei, se constituie în indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Toți inculpații fără excepție au fost interesați ca aceste containere să nu fie controlate de autoritățile vamale, și au și oferit investigatorului sub acoperire o sumă considerabilă în acest sens - 20.000 de euro din care a primit 10.000 de euro și de asemenea toți cei trei inculpați urmau să se deplaseze cu două autoturisme Mercedes pentru a însoți containerele de la C la Tg.
Susținerea în acest context de către inculpați că nu cunoșteau conținutul celor două containere, nu poate fi luată în considerare de instanță, atâta timp cât aceste containere priveau societatea administrată de cei doi inculpați care sunt și concubini, și, acestea au sosit în port cu sigiliile intacte, iar inculpatul care a fost în legătură directă cu investigatorul sub acoperire i-a motivat acestuia că inculpata dorește să scoată din Port cele două containere fără să fie controlate, pentru că acestea conțin și substanțe anabolizante.
Prin urmare susținerile inculpaților că sunt nevinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt cercetați, sunt contrazise de indiciile existente până în prezent la dosarul cauzei și care rezultă din actele și probele dosarului.
În ceea ce privește susținerea că investigatorul sub acoperire, nu a fost desemnat conform dispozițiilor legale, deoarece autorizarea s-a dispus de un alt procuror decât cel care a dispus începerea urmăririi penale, această susținere este neîntemeiată.
Se poate astfel observa că ordonanța nr.1/A/2009/21.01.2009 de autorizare a unui investigator sub acoperire, a fost emisă anterior începerii urmăririi penale, începerea urmăririi penale, dispunându-se prin rezoluție la data de 30.01.2009.
sub acoperire a cules date și informații în baza autorizației emise pe care le-a pus la dispoziția procurorului, în conformitate cu dispozițiile art.224/1 alin.3 cod procedură penală, textul de lege nefăcând referire la procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, așa cum susțin apărătorii inculpaților.
Această referire o face art.224/2 alin.1, însă numai pentru situația în care investigatorul sub acoperire efectuează investigații, ceea ce nu este cazul de față.
Așa cum s-a arătat, temeiurile în baza cărora au fost arestați inculpații subzistă și în prezent atât în raport de dispozițiile art. 143 rap. la art. 68/1 cod procedură penală cât și de dispozițiile art.148 lit f cod procedură penală, situație în care nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligări de a nu părăsi localitatea de domiciliu așa cum s-a solicitat de inculpata, prin apărătorul său ales, cum de altfel nu se impune pentru nici unul din inculpați.
În termen legal împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații și.
Recurenții au criticat încheierea recurată sub aspectul nelegalității, formulând însă critici care, în esență, vizau nelegalitatea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.
Aceste critici au fost însă supuse controlului judiciar, odată cu recurarea încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, rezolvare dată de instanța de recurs nemaiputând a fi pusă în discuție, în procedura prevăzută de art. 155 și următoarele Cod pr. penală, obiectul judecății în această etapă fiind diferit de cel al examinării judiciare, în etapa prevăzută de art. 3001Cod pr. penală sau art. 3002Cod pr. penală.
Astfel, curtea va verifica încheierea recurată, prin prisma legalității și temeinicii, în raport de condițiile prevăzute de art. 155 alin.1 Cod pr. penală, respectiv "dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților", condiție care pornește de la premisa că temeiurile inițiale au existat.
În aceste limite, ținând seama de circumstanțele concrete ale cauzei, de datele și probele dosarului de urmărire penală, de obiectul inculpării și de caracteristicile de extraneitate existente, de gravitatea acuzațiilor aduse, de complexitatea și volumul mare de lucrări ce urmează a fi efectuate, precum și de lipsa unor împrejurări relevante din care să rezulte că temeiurile inițiale s-au schimbat sau că nu mai subzistă, curtea apreciază că aceste temeiuri, circumscrise dispozițiilor art. 148 lit."f" Cod pr. penală, impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, pe o perioadă limitată, în scopul efectuării complete și cu celeritate a urmăririi penale.
Ca atare, nu se poate lua în considerare aplicarea art. 139 alin.1 Cod pr. penală, încheierea recurată fiind legală și temeinică.
Pentru aceste motive, recursurile de față vor fi respinse ca nefondate, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 189 și art. 192 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În temeiul art. 38515pct.1 lit."b" Cod pr. penală.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații - și, deținuți în arestul IPJ C, împotriva încheierii de ședință nr.25/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În temeiul art. 189 Cod pr. penală.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a onorariului cuvenit traducătorului autorizat, în sumă de 700 lei.
Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 500 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 01.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER,
red.înch.jud.
2 ex./05.03.3009
DOSAR NR-
Data 03.03.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU
MINORI ȘI DE FAMILIE
CĂTRE
MINISTERUL PUBLIC
DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM
BIROUL TERITORIAL CONSTANȚA
Alăturat, vă restituim dosarul de urmărire penală nr. 3 D/P/2009 privind pe inculpații,
Dosarul conține 5 volume.
PREȘEDINTE DE COMPLET
GREFIER
DOSAR NR-
Data _______________
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU
MINORI ȘI DE FAMILIE
CĂTRE
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ
Alăturat, vă restituim dosarele cu nr-, -, -, solicitate cu adresa nr- la data de 28.02.2009, ce au fost atașate la dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA.
PREȘEDINTE DE COMPLET
GREFIER
DOSAR NR-
Data 05.03.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU
MINORI ȘI DE FAMILIE
CĂTRE
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
DEPARTAMENTUL ECONOMIC FINANCIAR
Vă facem cunoscut că pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA, se află înregistrat dosarul nr-, privind recursurile declarate de inculpații - și.
În conformitate cu dispozițiile legale s-a procedat la traducerea susținerilor inculpatului din limba română în limba spaniolă și invers.
Această traducere a fost efectuată în cauză de către d-na, persoană autorizată ca traducător de limba spaniolă, conform Legii nr. 178/1997 de către Ministerul Justiției.
Alăturat, vă înaintă, încheierea nr. 21/P/01.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul penal nr- prin care s-a dispus avansarea din fondurilor MJ a sumei de 700 lei onorariu traducător.
D-na translator poate fi contactată la nr. de telefon - și -.
PREȘEDINTE DE COMPLET
GREFIER
Președinte:Marius EpureJudecători:Marius Epure, Valentin Iancu, Lucia Dragomir
