Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 211/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1423/2009)
ÎNCHEIERE NR. 211R
Ședința publică de la 29 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Francisca Vasile
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - DIICOT reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din04.06.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit inculpatul pentru care a răspuns avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/29.06.2009, atașată la fila 17/ dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, a unor note de ședință, formulate de către apărătorul recurentului-inculpat, la care au fost atașat copie de pe biletul de liberare a inculpatului din detenție nr. 336/11.06.2009 și împuternicirea avocațială nr.-/29/25.06.2009 (fila 14/dosar).
Curtea pune în discuție admisibilitatea căii de atac promovate de către inculpatul, având în vedere că această cale de atac a fost soluționată prin încheierea de ședință nr. 192R/12.06.2009 pronunțată de către Curtea de Apel Secția a-II- Penală în dosarul nr-.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil, având în vedere că această cale de atac a fost soluționată prin încheierea de ședință nr.192R/12.06.2009 pronunțată de către Curtea de Apel Secția a-II- Penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită să se constate inadmisibilitatea recursului declarat de către recurentul-inculpat, având în vedere că această cale de atac a fost soluționată prin încheierea de ședință nr.192R/12.06.2009, pronunțată de către Curtea de Apel - Secția a-II- Penală și față de împrejurarea că inculpatul a fost pus în libertate și recursul a rămas fără obiect.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față
Prin încheierea de ședință din data de 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr- s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, privind prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților și.
In baza art. 155.C.P.P. a prelungit durata măsurii arestării preventive a inculpatului (fiul lui și, născut la data de 05.09.1988, în C, arestat în baza nr 88/UP/ 09.04.2009, emis de Tribunalul București, Secția I Penală), cu 30 de zile, de la 08.06.2009 la 07.07.2009 inclusiv.
În baza art. 155.C.P.P. a prelungit durata măsurii arestării preventive a inculpatului, (fiul lui și, născut la data de 02.07.1989, în., jud. T, arestat în baza nr 89/UP/ 09.04.2009, emis de Tribunalul București, Secția I Penală), cu 30 de zile, de la 08.06.2009 la 07.07.2009 inclusiv.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că otrivit p. art. 155 alin. 1.C.P.P. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a apreciat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, respectiv art. 148 lit. b și f proc.pen. si art 143.proc.pen. s-au menținut și justifică în continuare privarea de libertate a acestora, neexistând împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri.
Astfel, Tribunalul a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală până în prezent relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 1.proc.pen. și art. 681.proc.pen. din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpații și au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Tribunalul a avut în vedere în acest sens următoarele mijloace de probă: interceptarea unor convorbiri telefonice și de date informatice, conform autorizațiilor emise, și valorificarea informațiilor rezultate din acestea; redarea și certificarea parțială; verificarea adreselor de IP identificate; solicitări privind listingul unor posturi telefonice; solicitări de date conform Legii nr. 298/2008; investigații și recunoașteri în teren; verificări cu privire la site-uri, link-uri în care s-au transmis date de identificare ale instrumentelor de plată electronică; procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, din care rezultă că au fost identificate sisteme informatice si dispozitive de stocare, existând presupunerea întemeiată că acestea au fost folosite în comiterea infracțiunilor pentru care se fac cercetări; indisponibilizarea unor sume de bani/bunuri (din locuința inculpatului, de la părinții săi, s-au ridicat în numerar 123.470 USD, 34.640 Euro și 25,800 RON, autoturismul marca, în valoare de cea. 30.000 Euro); procese-verbale de efectuare a unor constatări tehnico-științifice, dispuse în cauză; alte audieri de martori, inculpați și învinuiți, acte, documente
Inculpații au recunoscut de altfel faptele reținute în sarcina lor, și după momentul arestării au dat declarații sincere, ce se coroborează cu mijloacele de probă enumerate mai sus și servesc astfel la stabilirea situației de fapt conform art. 69
C.P.P.Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 lit. b și f C.P.P. respectiv că există date, pe de o parte, că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, și că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestei ultime condiții, Tribunalul a avut in vedere natura și gravitatea infracțiunilor presupus a fi fost comise de inculpați, modalitatea concretă de săvârșire a acestora, perioada mare de timp în care au fost comise actele materiale (2007-aprilie 2009), ceea ce creează presupunerea întemeiată că inculpații vor mai săvârși și alte infracțiuni, atitudinea acestora de desconsiderare și ignorare a valorilor sociale pe care legea penală le ocrotește, urmările nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, prin vătămarea intereselor unor cetățeni, titulari ai instrumentelor de plată electronică ilegal utilizate.
În ceea ce privește pe inculpatul, tribunalul a reținut că acesta a avut o contribuție semnificativă în desfășurarea activității infracționale, aplicând planul infracțional prin utilizarea de mijloace laborioase, de natură a asigura acestuia posibilitatea de a obține sume impresionante de bani fără a fi depistat.
În ciuda vârstei sale, inculpatul s-a folosit de cunoștințele dobândite în domeniu pentru a produce un prejudiciu extrem de ridicat societăților părți vătămate, și a folosit această activitate pentru a dobândi numeroase bunuri de valoare a căror proveniență a încercat să o ascundă prin crearea aparenței că acestea sunt în proprietatea membrilor familiei sau a altor persoane.
Având în vedere aceste împrejurări dar și perioada îndelungată de timp ( 2 ani ) în care inculpatul a procedat în acest mod, făcând în mod cert un mod de viață din dobândirea frauduloasă de venituri pe aceste căi, Tribunalul a apreciat că gravitatea faptei și periculozitatea acestui inculpat sunt evidente, impunându-se în consecință menținerea sa în stare de arest preventiv.
În privința inculpatului, este de remarcat că, deși acesta încercă să susțină ideea că participația sa a fost una minoră iar ajutorul a fost dat exclusiv în temeiul relațiilor de prietenie, datele cauzei contrazic această teză a apărării și relevă faptul că contribuția acestui inculpat, întinsă pe o atare perioadă de timp, a fost una esențială, prin activitatea desfășurată și care a fost răsplătită de altfel de către celălalt inculpat prin emiterea unor sume importante de bani, inculpatul permițind co-inculpatului să își desfășoare și continue activitatea infracțională a lungă perioadă de timp fără a atrage atenția asupra sa și fără a fi depistat.
Toate elementele expuse anterior conduc la concluzia că activitatea desfășurată de cei doi inculpați depășește de departe un simplu act de bravadă al unor tineri dornici să obțină mici venituri suplimentare și relevă periculozitatea socială ridicată a acestora.
Pentru considerentele arătate, Tribunalul a apreciat că în acest moment, în raport de probele administrate în faza de urmărire penală, subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, întrucât sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143.proc.pen. și există cazurile prev.de art. 148 lit. b și f proc.pen. și justifică in continuare privarea de libertate a inculpaților, iar menținerea măsurii arestării preventive corespunde și scopului reglementat de art. 136.proc.pen, fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, Tribunalul ținut cont și de împrejurarea că prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților este necesară în vederea efectuării următoarelor activități: efectuarea de percheziții în sisteme informatice si valorificarea informațiilor obținute; redarea și certificarea convorbirilor/datelor informatice interceptate; obținerea unor documente referitoare la venituri, bunuri; indisponibilizarea/sechestrul unor bunuri; extinderea cercetărilor față de alte persoane; reaudierea învinuiților/inculpaților cu privire la interceptările telefonice și de date informatice realizate, precum și cu privire la probele administrate (înscrisuri, declarații, constatări etc); confruntări între inculpatul și celelalte persoane învinuite/inculpate în cauză; identificarea complicilor aflați în România și în străinătate, precum și alte activități necesare stabilirii vinovăției persoanelor cercetate.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și.
La termenul din data de 15 iunie 2009 inculpatul a învederat Curții că înțelege să își retragă recursul, astfel că instanța urmează a lua act de manifestarea de voință a acestuia.
Referitor la recursul formulat de inculpatul, Curtea, la termenul din 29 iunie 2009, pus în discuție inadmisibilitatea acestuia.
Deliberând asupra excepției, Curtea reține că împotriva aceleiași încheieri de ședință din data de 04.06.2009 a Tribunalului București Secția I Penală pronunțată în dosar -, inculpatul a mai declarat recurs, recurs care a fost soluționat prin Încheierea 192/12.06.2009 a Curții de apel București, Secția a II a penală, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (fișa dosarului -). Ca atare, recursul din prezenta cauză este exercitat împotriva unei încheieri care este definitivă, o nouă cale de atac promovată împotriva aceleiași încheieri fiind inadmisibilă.
În raport de aceste considerente, Curtea va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul și va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul.
Conform art. 192 alin. 2.proc. pen. na obliga recurenții la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul.
Obligă recurenții la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.LR-02.07.2009
Dact.EA-02.07.2009/2ex
- - Jud.
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Silvia Cerbu, Francisca Vasile
