Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 22/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 156/2/2010
63/2010
ÎNCHEIEREA NR. 22/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 13.01.2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Costiniu Viorica
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Luciana Mera
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTEA D E CASAȚIE SI JUSTITIE- DIICOT - a fost reprezentat prin procuror -.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații, G, împotriva încheierii de ședința din Camera de Consiliu de la 05.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspund: recurentul inculpat in stare de arest si asistat de avocat ales, recurentul inculpat G in stare de arest si asistat de avocat ales G si recurentul inculpat in stare de arest si asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care,
Constatând ca nu sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 05.01.2010 și pe fond, rejudecând, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive, apreciind ca nu subzista temeiurile avute in vedere la luarea acesteia. de inculpat s-a reținut savarsirea a patru acte materiale, in date diferite, fiind arestat in baza declarației unui coinculpat. Precizează ca nu sunt îndeplinite cerințele art.148 lit.f Cpp, teza a II a, in sensul ca judecarea acestuia in stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar actele materiale reținute in sarcina acestuia nu sunt susținute de probe.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 05.01.2010 și pe fond, rejudecând, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive. Susține că încheierea de ședință nu este motivată, individual, cu privire la necesitatea prelungirii arestării preventive, ca toate actele de urmărire penala ce il privesc pe acesta s-au efectuat anterior arestării preventive, iar actele de urmărire penala ce urmează a se efectua, indicate in referatul procurorului nu au legătura cu acest inculpat.Ca circumstanțe ale inculpatului arata ca nu este cunoscut cu antecedente penale, ca lăsat in stare de libertate nu va impieta in nici un fel la aflarea adevărului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 05.01.2010 și pe fond, rejudecând, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive. Susține ca in cauza nu este vorba de grup infracțional organizat, ca actele de urmărire penală care îl privesc pe acesta s-au efectuat înainte de arestarea preventiva, ca actele indicate in referatul procurorului, constând in: identificarea persoanelor care au luat droguri de la inculpați, identificarea persoanelor cărora inculpații le-au vândut droguri, redarea tuturor convorbirilor telefonice, realizare de percheziții informatice se pot efectua cu acest inculpat in stare de libertate întrucât nu exista riscul influențării anchetei penale. Solicita instanței sa aibă in vedere Decizia nr.650/09.04.2003 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI cu privire la analiza pericolului prevăzut de art.148 Cpp, avut in vedere la data emiterii mandatului de arestare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor, ca neîntemeiate, încheierea de ședința fiind legală și temeinică. Precizează că in mod corect a fost admisa propunerea parchetului privind prleungirea duratei masurii arestarii preventive.
Inculpații, G, au fost arestați preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, în baza mandatelor de arestare preventivă emise de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod proc. pen. și art. 1491Cod. proc.pen.
Din analiza dosarului cauzei se constată că cererea Parchetului este întemeiată, inculpații aflându-se în situația prev. de art. 148 lit. f respectiv C.P.P. art. 148 lit. a Cpp întrucât faptele pentru care sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu închisoare mai M de 4 ani, există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 68/1 C.P.P. care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpații, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Instanța a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO, secția I, hotărârea Al Akidi versus Bulgaria, 31 iulie 2003, 35825/97), reținerea unei persoane în detenție pe o perioadă lungă de timp trebuie să fie justificată de probe temeinice de vinovăție și de pericolul dispariției inculpatului. Curtea admite faptul că gravitatea acuzațiilor poate justifica arestarea preventivă a unei persoane, însă, de la un moment dat, menținerea acesteia în stare de detenție nu se mai justifică pe simplul motiv al gravității faptelor de care inculpatul este acuzat.
Instanța a reținut însă că, tot potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii (și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului) că inculpatul a săvârșit infracțiunea. In hotărârile Brogan Marii Britanii și Murray Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.
In mod corect tribunalul a apreciat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora, astfel că propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării prevetive este întemeiată. n ceea ce privește condiția prev de art. 143 Cpp rap la art. 68/1 Cpp, Tribunalul reține că există probe directe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Astfel, există presupunere rezonabila că inculpații au săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de M risc prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000, fiind relevante în acest sens: procese-verbale de redare în scris a comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza unor autorizații emise de Tribunalul București; procese-verbale de redare în scris a discuțiilor interceptate și înregistrate în mediul ambiental, în baza unor autorizații emise de Tribunalul București și a unor ordonanțe provizorii emise de acest parchet; procese-verbale de supraveghere operativă (filaj); procese-verbale întocmite de către investigatorii sub acoperire; rapoartele de constatare tehnico-științifică de analiză a substanțelor cumpărate de la persoanele cercetate penal în această cauză realizată de către specialiștii din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, precum și adresele emise de către aceeași instituție; procese-verbale de verificare a persoanelor implicate în activitățile care fac obiectul investigațiilor din prezenta cauză; procese-verbale de verificare a unor persoane, domicilii și reședințe, precum și a unor autovehicule care au legătură cu persoanele care fac obiectul investigațiilor din prezenta cauză; dovezile de depunere a cantităților de droguri rămase în urma efectuării analizelor la Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția și Evidență Operativă; procese-verbale de constatare a săvârșirii unor infracțiuni flagrante; procese-verbale privind efectuarea unor percheziții domiciliare; procese-verbale privind efectuarea unor percheziții corporale; procese-verbale privind efectuarea unor percheziții asupra autovehiculelor; declarațiile învinuiților și inculpaților audiați în prezenta cauză; declarațiile martorilor identificați până în prezent; procese-verbale de înseriere a bancnotelor folosite la realizarea flagrantelor; proces-verbal întocmit în temeiul dispozițiilor art. 224 alin. 3.C.P.P. art. 224 și următoarele C.P.P. precum și art. 22 din Legea nr. 143/2000; și alte acte de urmărire penală, neexistând impunerea ca autoritatea care dispune sau prelungește arestarea să aibă ansamblul de probe pentru a formula o acuzare completă pe timpul executării măsurii.
De asemenea, Tribunalul a avut in vedere și faptul că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar în ceea ce privește condiția cumulativă cerută de art.148 lit.f Cpp (referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică) și aceasta există, apărarea ordinii publice -determinată de săvârșirea unor fapte deosebit de grave - impunându-se în continuare; faptele au provocat la momentul comiterii o tulburare a ordinii de drept, care nu s-a risipit ca urmare a trecerii timpului scurs de la data arestării până la data formulării de către parchet a prezentei sesizări.
De asemenea, riscul de influențare a procesului penal nu s-a atenuat încă, susținerile inculpaților în sensul că ar fi putut influența desfășurarea acestuia până la acest moment - dacă ar fi vrut - neputând fi reținute ca fiind adevărul absolut în condițiile în care pentru inculpatul s-au reținut în mandatul de arestare preventivă și cazurile prevăzute de art.148 lit.a și f Cpp.
Se constată că pedeapsa prev de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de M risc prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000 este închisoarea.
De asemenea Tribunalul constată că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 148 lit. f Cpp respectiv pedeapsa prev de lege este închisoarea mai M de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
In aprecierea pericolului concret se va avea în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, gravitatea faptelor și a urmărilor produse datorate efectelor consumului de heroină asupra stării de sănătate a populației și asupra intereselor societății, fiind cunoscut faptul că aceasta este o substanța stupefiantă, care crează o depedentă puternică acționând direct asupra creierului.
De asemenea Tribunalul apreciază că infracțiunile săvârșite de inculpații prin gravitatea lor deosebită și reacția publică, prin circumstanțele personale în care acestiau săvârșit faptele, crează o stare de neliniște capabilă să justifice prelungirea duratei măsurii arestării preventive, fiind satisfăcute astfel și prev art. 5 parag. 1 și parag. 3 din CEDO.
Pe de altă parte, tribunalul are în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea acestora față de faptele comise și de urmările lor, din conduita acestora nerezultând că ar manifesta, măcar în acest moment procesual, o atitudine de acceptare - în totalitate- a faptului că au încălcat prevederile legale.
Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi prelungita și în vederea efectuării actelor de cercetare penală expuse în referatul cu propunere de prelungire: identificarea persoanelor de la care au procurat drogurile unii dintre inculpații cercetați în această cauză; identificarea persoanelor cărora inculpații au vândut droguri, așa cum rezultă din unele înregistrări ale comunicărilor telefonice interceptate în baza unor autorizații emise de instanța de judecată, precum și din declarațiile unor inculpați, în scopul stabilirii în mod concret și complet a situației de fapt și a încadrării juridice; redarea în formă scrisă a tuturor comunicărilor telefonice care prezintă interes în cauză și care au fost interceptate și înregistrate în temeiul unor autorizații și încheieri emise de către Tribunalul București; realizarea percheziției informatice asupra sistemului informatic aparținând inculpatului, găsit și ridicat de la adresa la care locuiește, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare și pentru care s-a obținut autorizația instanței competente.
In ultimul cuvânt, recurenții inculpați, si susține ca sunt de acord cu concluziile apărătorilor aleși si solicita sa fie cercetați in stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 05.01.2010 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalul București - Secția I Penală, s-a dispus admiterea propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT și prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, G, și pe o perioadă de 30 zile de la 12.01.2010 la 10.02.2010, inclusiv.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că rin p. cererea nr. 185/D/P/2009, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.01.2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, "", "", "", G, "", "", "", "", și, pentru o perioadă de 30 de zile, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc, prev. de art.2 alin.l și 2 din Legea nr. 143/2000.
În referatul Parchetului se arată că, prin rezoluția nr. 298 din 18.09.2009, ora 14:00, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp. constând în aceea că, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Prin rezoluția nr. 299 din 18.09.2009, ora 14:15, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. constând în aceea că, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Prin rezoluția nr. 300 din 18.09.2009, ora 14:30, s-a dispus începerea urmăririi penale față de G, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. constând în aceea că, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Prin rezoluția nr. 301 din 18.09.2009, ora 14:45, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că, la data de 07.08.2009 sus-numitul a participat în mod direct la vânzarea către investigatorul sub acoperire " " - nume de cod (lucrător de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - de Combatere a Organizate B, Serviciul Antidrog) autorizat prin ordonanța acestui parchet nr. 65/2009, emisă în dosarul nr. 185/D/P/2009 la 27.07.2009, a cantității de 1,45 grame cocaină (drog de M risc), fenacetină și levamisol (raport de constatare tehnico-științifică nr. - din 12.08.2009 al specialiștilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor), cu suma de 900 lei (echivalentul sumei de 200 euro și 100 lei "comisionul" învinuitului zis ""), tranzacția efectuându-se pe raza Municipiului B, respectiv în fața Clubului, de pe Șoseaua cel M, sector 2, la această tranzacție ilicită cu droguri de M risc participând și inculpatul, zis "", care a intermediat această operațiune.
Prin rezoluția nr. 302 din 18.09.2009, ora 15:00, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. constând în aceea că, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Prin rezoluția nr. 303 din 18.09.2009, ora 15:15, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis " ", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că, la data de 12.08.2009 sus-numitul a intermediat vânzarea către investigatorul sub acoperire " " - nume de cod (lucrător de poliție judiciară în cadrul INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - de Combatere a Organizate B,Serviciul Antidrog) autorizat prinordonanța acestui parchet nr. 65/2009, emisă îndosarul nr. 185/D/P/2009 la 27.07.2009,a cantității de 1,47 gramecocaină șidiltiazem (raport de constatare tehnico-științifică nr. - din 13.08.2009 al specialiștilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor), cu sutna de 250 euto, tcajazacția. w&vdVoc în fața Clubului din Complexul studențesc Regie - B și fiind intermediată de către inculpatul, zis "".
Prin rezoluția nr. 321 din 02.10.2009, ora 09:30, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. constând în aceea că, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Prin rezoluția nr. 320 din 02.10.2009, ora 09:15, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Prin rezoluția nr. 322 din 02.10.2009, ora 09:45, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că, la data de 03.09.2009, sus-numitul a vândut colaboratorului cu numele de cod " ", autorizat prin ordonanța nr. 165/D/P/2009 din 27.08.2009 a Serviciului Teritorial București din cadrul DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM (autorizație nr. 28A/27.08.2009), cantitatea de 1,36 grame cocaină (drog de M risc), fenacetină și lidocaină (raport de constatare tehnico-științifică nr. - din 09.09.2009 al specialiștilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor) cu suma de 800 lei (echivalentul sumei de 200 euro), tranzacția efectuându-se pe raza Municipiului B, respectiv în apropierea cazinoului, situat pe Șoseaua, sector 4, la această tranzacție ilicită cu droguri de M risc participând și inculpații, zis "" și, zis "", care au intermediat această operațiune ilicită cu droguri de M risc.
Prin rezoluția nr. 327 din 06.10.2009, ora 09:45, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, zis "", pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de M risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din I Legea nr. 143/2000, constând în aceea că, la data de 29.07.2009 sus-numitul aii ntermediat și participat în mod direct la vânzarea către investigatorul sub acoperire " " - nume de cod (lucrător de poliție judiciară în cadrul INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - de Combatere a Organizate B, Serviciul Antidrog) și către colaboratorul acestuia " " - nume de cod autorizat prin ordonanța acestui parchet nr. nr. 65/2009, emisă în dosarul nr. 185/D/P/2009 la 27.07.2009, a cantității de 1,33 grame cocaină (drog de M risc) și fenacetină (raport de constatare tehnico-științifică nr. - din 29.07.2009 al specialiștilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor), cu suma de 250 euro, tranzacția efectuându-se pe raza Municipiului B, respectiv în zona benzinăriei de pe Bulevardul T, sector 6, la această tranzacție ilicită cu cocaină participând și inculpatul, zis "".
Conform ordonanței nr. 337 din 13.10.2009, ora 16:30 a acestui parchet, în cauză s-a dispus extinderea cercetărilor penale față de învinuitul, pentru comiterea unui alt material de trafic ilicit de droguri de M risc (din 23.09.2009), precum și extinderea cercetărilor față de învinuitul, zis "", pentru comiterea altor acte materiale de trafic ilicit de droguri de M risc (din 04.05.2009 și din 23.09.2009).
Ulterior, prin ordonanța nr. 338 din 14.10.2009, ora 02:30, s-a mai dispus extinderea cercetărilor față de învinuitul, pentru comiterea unui alt material de trafic ilicit de droguri de M risc (din 13.10.2009), față de învinuitul, zis "", pentru comiterea altor acte materiale de trafic ilicit de droguri de M risc (din 13.10.2009), precum și față de învinuitul G pentru comiterea unui alt act material de trafic ilicit de droguri de M risc (din 13.10.2009).
Față de G, ȘI, prin ordonanțele din 14.10.2009, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul comiterii infracțiunilor care le-au fost reținute în sarcină prin actele de începere a urmăririi penale, precum și prin cele de extindere a cercetărilor pentru alte fapte.
Potrivit ordonanței 354/27.10.2009 față de inculpatul s-a mai dispus extinderea cercetărilor sub aspectul comiterii infracțiunii de spălare de bani prev de art. 23 alin. 1 din legea nr. 656/2002, reținându-se că sus-numitul își câștigă o parte din mijloacele de existența din realizarea unor activității de trafic de droguri de M risc.
Iar prin ordonanța din data de 19.11.2009 s-a dispus extinderea cercetărilor față de și pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere sau port de armă neletală din categoria celor supuse autorizării fără drept, prev de art. 136/1 din legea nr. 295/2004.
În cauză, s-a dispus reținerea pentru o durată de 24 ore a învinuiților G, ȘI, prin ordonanțele nr. nr. 131/2009, nr. 132/2009, nr. 133/2009, nr. 134/2009, nr. 135/2009, nr. 136/2009 și nr. 137/2009 din 14.10.2009 și nr. 138/2009 din 14.10.2009.
S-a arătat că din probele administrate a rezultat că inculpații se află în situația prev. de art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților pedeapsa prevăzută de lege este mai M de 4 ani închisoare și lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, măsura arestării preventive fiind necesară în interesul urmăririi penale.
În motivarea propunerii s-a susținut că, până la acest moment procesual, urmărirea penală nu a fost finalizată, întrucât în cauză urmează să fie îndeplinite următoarele activități: identificarea persoanelor de la care au procurat drogurile unii dintre inculpații cercetați în această cauză; identificarea persoanelor cărora inculpații au vândut droguri, așa cum rezultă din unele înregistrări ale comunicărilor telefonice interceptate în baza unor autorizații emise de instanța de judecată, precum și din declarațiile unor inculpați, în scopul stabilirii în mod concret și complet a situației de fapt și a încadrării juridice; redarea în formă scrisă a tuturor comunicărilor telefonice care prezintă interes în cauză și care au fost interceptate și înregistrate în temeiul unor autorizații și încheieri emise de către Tribunalul București; realizarea percheziției informatice asupra sistemului informatic aparținând inculpatului, găsit și ridicat de la adresa la care locuiește, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare și pentru care s-a obținut autorizația instanței competente; redarea în formă scrisă a datelor din telefoanele găsite și ridicate de la inculpați, pentru stabilirea situației de fapt în mod complet; obținerea datelor referitoare la veniturile obținute de către inculpatul, cercetat și pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani și realizarea unor activități și acte procesuale în scopul verificării unora dintre apărările inculpaților.
De asemenea, s-a mai susținut că privarea de libertate în continuare a inculpaților este necesară, având în vedere faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise este mai M de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că:
Din analiza dosarului cauzei s-a constatat că cererea Parchetului este întemeiată, inculpații aflându-se în situația prev. de art. 148 lit. f respectiv C.P.P. art. 148 lit. a Cpp întrucât faptele pentru care sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu închisoare mai M de 4 ani, există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și inculpatul s-a sustras urmăririi penale.
Astfel, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 68/1 C.P.P. care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpații, în cursul anului 2009, atât direct, cât și prin intermediul altor persoane, a deținut în vederea vânzării, a vândut și a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de M risc, respectiv cocaină, în schimbul unor importante beneficii financiare.
Instanța a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO, secția I, hotărârea Al Akidi versus Bulgaria, 31 iulie 2003, 35825/97),*reținerea unei persoane în detenție pe o perioadă lungă de timp trebuie să fie justificată de probe temeinice de vinovăție și de pericolul dispariției inculpatului. Curtea admite faptul că gravitatea acuzațiilor poate justifica arestarea preventivă a unei persoane, însă, de la un moment dat, menținerea acesteia în stare de detenție nu se mai justifică pe simplul motiv al gravității faptelor de care inculpatul este acuzat.
Instanța a reținut însă că, tot potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii (și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului) că inculpatul a săvârșit infracțiunea. în hotărârile Brogan Marii Britanii și Murray Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.
Instanța s-a considerat legal sesizată și cu propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT privind prelungirea arestării preventive a inculpatului, deoarece, potrivit disp.art.156 alin. 5 Cod procedură penală, când în aceeași cauză se găsesc mai mulți inculpați arestați pentru care durata arestării preventive expiră la date diferite, procurorul care sesizează instanța pentru unul dintre inculpați va sesiza, totodată, instanța și cu privire la ceilalți inculpați.
Tribunalul a apreciat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora, astfel că propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive este întemeiată.
În ceea ce privește condiția prev de art. 143 Cpp rap la art. 68/1 Cpp, Tribunalul a reținut că există probe directe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Astfel, există presupunere rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de M risc prev de art. 2 alin. 1 și2din legea nr. 143/2000, fiind relevante în acest sens: procese-verbale de redare în scris a comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza unor autorizații emise de Tribunalul București; procese-verbale de redare în scris a discuțiilor interceptate și înregistrate în mediul ambiental, în baza unor autorizații emise de Tribunalul București și a unor ordonanțe provizorii emise de acest parchet; procese-verbale de supraveghere operativă (fîlaj); procese-verbale întocmite de către investigatorii sub acoperire; rapoartele de constatare tehnico-științifică de analiză a substanțelor cumpărate de la persoanele cercetate penal în această cauză realizată de către specialiștii din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, precum și adresele emise de către aceeași instituție; procese-verbale de verificare a persoanelor implicate în activitățile care fac obiectul investigațiilor din prezenta cauză; procese-verbale de verificare a unor persoane, domicilii și reședințe, precum și a unor autovehicule care au legătură cu persoanele care fac obiectul investigațiilor din prezenta cauză; dovezile de depunere a cantităților de droguri rămase în urma efectuării analizelor la Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția și Evidență Operativă; procese-verbale de constatare a săvârșirii unor infracțiuni flagrante; procese-verbale privind efectuarea unor percheziții domiciliare; procese-verbale privind efectuarea unor percheziții corporale; procese-verbale privind efectuarea unor percheziții asupra autovehiculelor; declarațiile învinuiților și inculpaților audiați în prezenta cauză; declarațiile martorilor identificați până în prezent; procese-verbale de înseriere a bancnotelor folosite la realizarea flagrantelor; proces-verbal întocmit în temeiul dispozițiilor art. 224 alin. 3.C.P.P. art. 2241și următoarele C.P.P. precum și art. 22 din Legea nr. 143/2000; și alte acte de urmărire penală, neexistând impunerea ca autoritatea care dispune sau prelungește arestarea să aibă ansamblul de probe pentru a formula o acuzare completă pe timpul executării măsurii.
De asemenea, Tribunalul a avut în vedere și faptul că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar în ceea ce privește condiția cumulativă cerută de art.148 lit.f Cpp (referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică) și aceasta există, apărarea ordinii publice -determinată de săvârșirea unor fapte deosebit de grave - impunându-se în continuare; faptele au provocat la momentul comiterii o tulburare a ordinii de drept, care nu s-a risipit ca urmare a trecerii timpului scurs de la data arestării până la data formulării de către parchet a prezentei sesizări.
De asemenea, riscul de influențare a procesului penal nu s-a atenuat încă, susținerile inculpaților în sensul că ar fi putut influența desfășurarea acestuia până la acest moment - dacă ar fi vrut - neputând fi reținute ca fiind adevărul absolut în condițiile în care pentru inculpatul s-au reținut în mandatul de arestare preventivă și cazurile prevăzute de art.148 lit.a și f Cpp.
Se constată că pedeapsa prev de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de M risc prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000 este închisoarea.
De asemenea Tribunalul constată că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 148 lit. f Cpp respectiv pedeapsa prev de lege este închisoarea mai M de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
în aprecierea pericolului concret se va avea în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, gravitatea faptelor și a urmărilor produse datorate efectelor consumului de heroină asupra stării de sănătate a populației și asupra intereselor societății, fiind cunoscut faptul că aceasta este o substanța stupefiantă, care crează o depedentă puternică acționând direct asupra creierului.
De asemenea Tribunalul apreciază că infracțiunile săvârșite de inculpații prin gravitatea lor deosebită și reacția publică, prin circumstanțele personale în care acestiau săvârșit faptele, crează o stare de neliniște capabilă să justifice prelungirea duratei măsurii arestării preventive, fiind satisfăcute astfel și prev art. 5 parag. 1 și parag. 3 din CEDO.
Pe de altă parte, tribunalul a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea acestora față de faptele comise și de urmările lor, din conduita acestora nerezultând că ar manifesta, măcar în acest moment procesual, o atitudine de acceptare - în totalitate - a faptului că au încălcat prevederile legale.
Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi prelungita și în vederea efectuării actelor de cercetare penală expuse în referatul cu propunere de prelungire: identificarea persoanelor de la care au procurat drogurile unii dintre inculpații cercetați în această cauză; identificarea persoanelor cărora inculpații au vândut droguri, așa cum rezultă din unele înregistrări ale comunicărilor telefonice interceptate în baza unor autorizații emise de instanța de judecată, precum și din declarațiile unor inculpați, în scopul stabilirii în mod concret și complet a situației de fapt și a încadrării juridice; redarea în formă scrisă a tuturor comunicărilor telefonice care prezintă interes în cauză și care au fost interceptate și înregistrate în temeiul unor autorizații și încheieri emise de către Tribunalul București; realizarea percheziției informatice asupra sistemului informatic aparținând inculpatului, găsit și ridicat de la adresa la care locuiește, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare și pentru care s-a obținut autorizația instanței competente; redarea în formă scrisă a datelor din telefoanele găsite și ridicate de la inculpați, pentru stabilirea situației de fapt în mod complet; obținerea datelor referitoare la veniturile obținute de către inculpatul, cercetat și pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani și realizarea unor activități și acte procesuale în scopul verificării unora dintre apărările inculpaților și în vederea soluționării complete a cauzei cu privire la toți inculpați și se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 alin. 1 Cpp.
În ce privește cererile formulate de inculpați, prin apărători, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată în acest moment procesual, când instanța este legal sesizată de parchet cu o cerere având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive, având în vedere buna desfășurare și finalizare a urmăririi penale, precum și scopul măsurilor preventive, gradul de pericol social al infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații, vârsta și circumstanțele personale ale acestora (criterii cu caracter complementar), tribunalul a constatat că măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu este suficientă să-și atingă scopul în acest stadiu al urmăririi penale, tribunalul va respinge cererile ca nefondate.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, G și, criticând soluția ca netemeinică și solicitând punerea în libertate.
Curtea analizând recursurile formulate prin prisma criticilor invocate, cât și din oficiu conform art. 3856Cod procedură penală, constată că acestea sunt nefondate.
În cauză există indicii temeinice ce conturează presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele ce le-au fost reținute în sarcină și întrucât probele au fost indicate de către tribunal în încheiere, nu va fi reluată enumerarea lor.
Curtea nu poate reține susținerea inculpaților cum că punerea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică și ca atare, nu ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, temei ce a stat la baza arestării preventive.
Dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală "există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică", nu trebuie interpretat literal în sensul existenței unor probe la dosar din care să rezulte pericolul pe care inculpații, îl prezintă pentru ordinea publică. Existența unor astfel de probe la dosar despre un comportament viitor al inculpatului, ar fi imposibilă.
De aceea, această noțiune de pericol pentru ordinea publică trebuie interpretată ca o predicție făcută de judecător asupra comportamentului viitor al inculpatului, predicție ce se întemeiază pe gravitatea concretă a faptei comise și comportamentul pe care acesta l-a avut în societate, până la data la care se presupune că a săvârșit fapta penală.
În cazul faptelor de o Mg ravitate, comportamentul anterior bun al inculpatului nu mai prezintă relevanță, putându-se deduce pericolul pentru ordinea publică, exclusiv din gravitatea faptelor comise.
Aceasta este situația și în prezenta cauză, când se poate argumenta existența unui pericol pe care lăsarea în libertate a inculpaților îl prezintă pentru societate, numai pe baza probelor ce atestă că inculpații făceau parte dintr-o grupare ce se ocupa cu traficul de droguri. Având în vedere, că se traficau droguri de M risc, că era vorba de o activitate organizată, că inculpații își procurau venituri consistente din asemenea activități, în mod corect a apreciat prima instanță că în cauză se impune prelungirea măsurii arestării preventive și pentru efectuarea unor acte de cercetare penală, ce reclamă prezența inculpaților, și dat fiind numărul M al inculpaților cercetați în prezenta cauză și complexitatea dosarului instrumentat, o rezolvare cu celeritate a acestuia, necesită prezența acestora.
De asemenea, s-a apreciat în mod corect că gravitatea faptelor reținute, impunea luarea unei asemenea măsuri preventive, nefiind suficientă măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, pentru asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale.
De aceea, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondate recursurile și îi va obliga pe cei trei inculpați, conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații, G și împotriva încheierii de ședință din 05.01.2010 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalul București - Secția I Penală
Obligă fiecare recurent la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
na a
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.- 12.03.2010; 18.03.2010
Președinte:Costiniu VioricaJudecători:Costiniu Viorica, Cristina Rotaru, Luciana Mera
